Emil,daca ti-as spune ca nu ma doare faptul ca parintii mei nu dau doi bani daca eu mai traiesc sau nu,as minti.E tare greu uneori ,mi-as dori o mama care sa ma ia in brate cind mi-e rau. Pe de alta parte Tatal e cu mine si ma apara si ma iubeste,asa ca ...
Mai am de lucrat eu cu mine apropo de legea gratiei.Mai am de citit si de invatat.Si vreau sa stiu cine sint eu,poate ti se pare o timpenie,dar eu nu stiu cine sint si nu ma refer la statutul social .Cit despre datorii karmice,cred in ele ptr ca exista,dar eu incercam sa spun ca daca ai gresit fata de o entitate in alta viata nu-nseamna ca in viata asta te trezesti cu entitatea-n brate dornica sa se razbune.Binele si raul ramin in memoria vibratorie a pamintului oricum.Stii cum,daca duci o existenta preocupindu-te de chestii duale,te irosesti.Eu m-am tot gindit si cred ca legea lui UNU precum si a gratiei sint caile de urmat.Iata de ce : legea lui unu ,unic D-zeu,mod holistic de viata este baza.Degeaba maninci sanatos ,degeaba inima e plina de iubire daca mintea e framintata si indoita.
Caci omul are 3 corpuri:cel fizic,mintea si sufletul,o trinitate dupa chipul si asemanarea Tatalui.
Nu vreau sa par bisericoasa ca nici nu sint.
Sint curioasa in schimb tu in ce stadiu de initiere esti,asta daca vrei sa-mi spui,de ex ,iti stii vietile anterioare?
Ce parere ai despre creierul reptilian?Nu exista acolo o mica problema la copiii autisti?
Pe de alta parte,ca sa inchei,ma bucur ca ai fost la calarie cu calutul Gogu.
Eu vreau sa-mi cumpar un taur de bivol pe care sa-l cheme Gogu.
Pe iapa mea o cheama Stella Artois.
Am sa inchei cu o fraza a lui IIsus ,apropo de iubire : 'daca va vor uri oamenii,sa stiti ca pe mine m-au urit inaintea voastra.Caci lumea iubeste numai ce-i lumesc si uraste ce nu-i din lumea aceasta si nu-i apartine. '
Am visat demult pe Isus ca mi-a spus 'iubeste oamenii " ,iar eu i-am raspuns "dar tu nu vezi,Doamne ca oamenii nu te iubesc?' Ce bine m-am strecurat pina si in vis,nu-i asa? Iar El m-a privit trist,ca un copac desfrunzit...
metafizica autista
Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, moderators
32 posts
• Page 2 of 3 • 1, 2, 3
by emil_c » Tue Oct 11, 2005 10:03 pm
Te doare - e firesc, dar această durere trebuie să fie compasiune, milă şi iertare, iar Tatăl trebuie să-ţi fie şi tată şi mamă. Se vede că eşti pe drumul cel bun, iar faptul că ai reuşit să-l vindeci pe Thomas arată clar acest lucru. Gândeşte-te puţin la "iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi". Este uşor să-l iubeşti dacă se comportă după şablonul tău, adevărata agape e defapt să-i iubeşti pe toţi indiferent de cum se comportă. Nu cred că acel "aproapele" este o traducere bună. Maghiarii au tradus fele-barát, adică jumătate-prieten ceea ce duce la ceva mai puţin de prieten. Eu cred că orientalii au o definiţie mai bună a cheii vieţii atunci când zic "să te iubeşti pe tine şi tu să fii în tot".
NU mi se pare deloc o tâmpenie, defapt majoritatea noastră nu ştim cine suntem, iar statutul social e doar o mască, un fel de cârje care ne face viaţa la un anumit nivel suportabilă.
Dacă ai greşit cu ceva în altă viaţă aceasta se întipăreşte în memoria vibratorie a pământului cum zici tu, iar în noua viaţă ţi se dă şansa să îţi răscumperi greşala. Aceasta însă nu ţi se dezvăluie prea repede, defapt venim pe lume ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic înainte, toate sunt şterse în virtutea acelui liber arbitru. Şi apoi - încarnarea pur şi simplu nu ar şti ce să facă dacă s-ar naşte conştientă cu tot şirul de încarnări, cred că chiar că ar fi autistă.
Zi-le că le zici bine - şi eu am ajuns la concluzia că singurul diavol adevărat este FRICA, restul sunt simpli derivaţi secundari. Pe Iulia încă nu am reuşit s-o conving. A propos - cred că ţi-a scris un mail, devii eroul ei actual (după bistriţeanul Viorel Pop) - ajut-o te rog. Uite - eu nu pot, dar încerc să vă ajut pe voi.
Eu încă nu ştiu în ce stadiu de iniţiere sunt şi sincer nici nu prea îmi pasă. Singura mea participare la o "iniţiere" a fost acum vreo 10 ani, făcută în masă de un călugăr tibetan în Calea de Diamant dacă bine ţin minte. Singurul lucru pe care l-am simţit a fost o senzaţie de bucurie imensă. Am rămas cu un nume, dar nu am făcut nimic deosebit. Pe dealtă parte cunosc destul de multă lume interesată de astfel de lucruri, am citit câteva cărţi dintre care filozofia lui Krishnamurti mi-am recunoscut-o. Întotdeauna m-am simţit bine în compania unor oameni atraşi de spiritualitate de orice culoare şi pot să zic că mai ales decând a venit Andrei îi atrag şi mai mult. De aceea îi mulţumesc fiului "meu" pe această cale că m-a ales pe mine!
Nu ştiu mai multe despre vieţile mele anterioare decât ar putea şti oricare dintre noi. Nu sunt prea curios din fire, prefer ca lucrurile să mi se dezvăluie. Oricum, dacă simţi un fior inexplicabil în zona inimii înseamnă că ai mai avut de-a face cu lucrul respectiv. Eu simt aşa când aud muzica indiană (sitar mai ales) sau tibetană (muzica din Kundun e una din preferatele şi de Andrei), atunci când traduc unele lucruri (tăbliţele) sau când vin în orice fel de legătură cu Kőrösi Csoma Sándor - marele secui şi elev al Aiudului care după ce a învăţat câteva limbi străine (vreo 13 dacă nu mă înşel) a pornit-o pe jos cu traista în spate spre Asia ca să-şi caute rădăcinile. Rezultatul a fost iniţierea şi primul dicţionar englez-tibetan. Mai simt aşa ceva când mă întâlnesc cu prietenul meu care poate să dezvăluie prin anumite procedee şi vieţile anterioare. Cam atât, în mare.
Nu ştiu exact la ce te referi cu creierul reptilian. Dacă zici de acea parte a creierului care se spune că este locaşul subconştientului - nu ştiu. Cred că este responsabilă şi cu aşa zisul al şaselea simţ şi în acest caz, eu cel puţin pe Andrei îl văd supradotat. Nu ştiu cum se face dar îmi alege cărţi de genul - Dublul eteric (ieri a descoperit-o) sau îi place un anumit gen de muzică (ultima achiziţie este Odele Irenei Papas - cu Vangelis). La Arad, la ANATECOR a început să zică de ingeraşi. Cred că ei comunică mai bine non-verbal şi pur şi simplu nu văd rostul limbii vorbite. Al meu cel puţin, nu are probleme de comunicare cu animalele. Deci, nu ştiu a cui problemă ar fi asta - a lor sau a noastră?
Salut toată menajeria şi văd că acolo la voi este bine. Poate odată vă vom vizita, dacă ne veţi primi bine-înţeles. Mai aveţi ceva stejari pe acolo?
Nu ştiu ce a înţeles prin "lume" Isus acum 2000 de ani, cert e că în zilele noastre din ce în ce mai multă lume se întoarce spre spiritualitate şi se deschide lumilor de sus. Semnele vremii arată chiar necesitatea absolută a acestui lucru, iar copiii noştri cred că se încadrează în acest fenomen. Oricum ei au fost trimişi cu adresă sau "nu-ţi dă Dumnezeu ceea ce nu poţi duce" - nu?
Păi cu atât mai mult trebuie să îi iubeşti şi să nu rezonezi la ura lor. Isus ca întotdeauna are dreptate. Defapt duşmanii nu există, noi ni-i facem. Te strecori în modul tipic simpatic evreiesc - răspunzi prin întrebări deştepte.
Cred că acel copac a început să-nflorească.
Iertare pentru lungime şi pe alocuri plictiseală - am fost provocat.
numai Bine la Toţi
NU mi se pare deloc o tâmpenie, defapt majoritatea noastră nu ştim cine suntem, iar statutul social e doar o mască, un fel de cârje care ne face viaţa la un anumit nivel suportabilă.
Dacă ai greşit cu ceva în altă viaţă aceasta se întipăreşte în memoria vibratorie a pământului cum zici tu, iar în noua viaţă ţi se dă şansa să îţi răscumperi greşala. Aceasta însă nu ţi se dezvăluie prea repede, defapt venim pe lume ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic înainte, toate sunt şterse în virtutea acelui liber arbitru. Şi apoi - încarnarea pur şi simplu nu ar şti ce să facă dacă s-ar naşte conştientă cu tot şirul de încarnări, cred că chiar că ar fi autistă.
Zi-le că le zici bine - şi eu am ajuns la concluzia că singurul diavol adevărat este FRICA, restul sunt simpli derivaţi secundari. Pe Iulia încă nu am reuşit s-o conving. A propos - cred că ţi-a scris un mail, devii eroul ei actual (după bistriţeanul Viorel Pop) - ajut-o te rog. Uite - eu nu pot, dar încerc să vă ajut pe voi.
Eu încă nu ştiu în ce stadiu de iniţiere sunt şi sincer nici nu prea îmi pasă. Singura mea participare la o "iniţiere" a fost acum vreo 10 ani, făcută în masă de un călugăr tibetan în Calea de Diamant dacă bine ţin minte. Singurul lucru pe care l-am simţit a fost o senzaţie de bucurie imensă. Am rămas cu un nume, dar nu am făcut nimic deosebit. Pe dealtă parte cunosc destul de multă lume interesată de astfel de lucruri, am citit câteva cărţi dintre care filozofia lui Krishnamurti mi-am recunoscut-o. Întotdeauna m-am simţit bine în compania unor oameni atraşi de spiritualitate de orice culoare şi pot să zic că mai ales decând a venit Andrei îi atrag şi mai mult. De aceea îi mulţumesc fiului "meu" pe această cale că m-a ales pe mine!
Nu ştiu mai multe despre vieţile mele anterioare decât ar putea şti oricare dintre noi. Nu sunt prea curios din fire, prefer ca lucrurile să mi se dezvăluie. Oricum, dacă simţi un fior inexplicabil în zona inimii înseamnă că ai mai avut de-a face cu lucrul respectiv. Eu simt aşa când aud muzica indiană (sitar mai ales) sau tibetană (muzica din Kundun e una din preferatele şi de Andrei), atunci când traduc unele lucruri (tăbliţele) sau când vin în orice fel de legătură cu Kőrösi Csoma Sándor - marele secui şi elev al Aiudului care după ce a învăţat câteva limbi străine (vreo 13 dacă nu mă înşel) a pornit-o pe jos cu traista în spate spre Asia ca să-şi caute rădăcinile. Rezultatul a fost iniţierea şi primul dicţionar englez-tibetan. Mai simt aşa ceva când mă întâlnesc cu prietenul meu care poate să dezvăluie prin anumite procedee şi vieţile anterioare. Cam atât, în mare.
Nu ştiu exact la ce te referi cu creierul reptilian. Dacă zici de acea parte a creierului care se spune că este locaşul subconştientului - nu ştiu. Cred că este responsabilă şi cu aşa zisul al şaselea simţ şi în acest caz, eu cel puţin pe Andrei îl văd supradotat. Nu ştiu cum se face dar îmi alege cărţi de genul - Dublul eteric (ieri a descoperit-o) sau îi place un anumit gen de muzică (ultima achiziţie este Odele Irenei Papas - cu Vangelis). La Arad, la ANATECOR a început să zică de ingeraşi. Cred că ei comunică mai bine non-verbal şi pur şi simplu nu văd rostul limbii vorbite. Al meu cel puţin, nu are probleme de comunicare cu animalele. Deci, nu ştiu a cui problemă ar fi asta - a lor sau a noastră?
Salut toată menajeria şi văd că acolo la voi este bine. Poate odată vă vom vizita, dacă ne veţi primi bine-înţeles. Mai aveţi ceva stejari pe acolo?
Nu ştiu ce a înţeles prin "lume" Isus acum 2000 de ani, cert e că în zilele noastre din ce în ce mai multă lume se întoarce spre spiritualitate şi se deschide lumilor de sus. Semnele vremii arată chiar necesitatea absolută a acestui lucru, iar copiii noştri cred că se încadrează în acest fenomen. Oricum ei au fost trimişi cu adresă sau "nu-ţi dă Dumnezeu ceea ce nu poţi duce" - nu?
Păi cu atât mai mult trebuie să îi iubeşti şi să nu rezonezi la ura lor. Isus ca întotdeauna are dreptate. Defapt duşmanii nu există, noi ni-i facem. Te strecori în modul tipic simpatic evreiesc - răspunzi prin întrebări deştepte.
Cred că acel copac a început să-nflorească.
Iertare pentru lungime şi pe alocuri plictiseală - am fost provocat.
numai Bine la Toţi
Andrei – n. 12.06.2000
Autism usor, atipic (sau nu)
Autism usor, atipic (sau nu)
- emil_c
- Posts: 142
- Joined: Sun Jul 31, 2005 2:03 pm
- Location: Oradea
by dora » Tue Oct 18, 2005 9:39 am
Da-mi, Doamne, forta de a indeplini tot ce sta in puterile mele, rabdarea de a indura ce depaseste puterile mele si discernamantul de a nu le confunda
(nu-mi amintesc sursa, am citit pe undeva)[/u]
(nu-mi amintesc sursa, am citit pe undeva)[/u]
- dora
- Posts: 3791
- Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
- Location: BUCURESTI
by emil_c » Tue Oct 18, 2005 10:57 pm
Foarte frumoasă rugăciune. Îmi aduce oarecum aminte de
Cele patru legăminte - Cartea inţelepciunii toltece de Don Miguel Ruiz
editura Mix - Braşov.
Nu ştiu cât mai costă - am primit-o în dar - oricum e "mică" dar foarte mare.
Cele patru legăminte - Cartea inţelepciunii toltece de Don Miguel Ruiz
editura Mix - Braşov.
Nu ştiu cât mai costă - am primit-o în dar - oricum e "mică" dar foarte mare.
Andrei – n. 12.06.2000
Autism usor, atipic (sau nu)
Autism usor, atipic (sau nu)
- emil_c
- Posts: 142
- Joined: Sun Jul 31, 2005 2:03 pm
- Location: Oradea
by emil_c » Thu Oct 20, 2005 11:35 pm
de la Loosh cu dragoste….
The Special Mother
by Erma Bombeck
Most women become mothers by accident, some by choice, a few by social
pressures and a couple by habit.
This year nearly 100,000 women will become mothers of handicapped children.
Did you ever wonder how mothers of handicapped children are chosen?
Somehow I visualize God hovering over earth selecting his instruments for
propagation with great care and deliberation. As He observes, He instructs
His angels to make notes in a giant ledger.
"Armstrong, Beth; son. Patron saint...give her Gerard. He's used to
profanity."
"Forrest, Marjorie; daughter. Patron saint, Cecelia."
"Rutledge, Carrie; twins. Patron saint, Matthew."
Finally He passes a name to an angel and smiles, "Give her a handicapped
child."
The angel is curious. "Why this one God? She's so happy."
"Exactly," smiles God, "Could I give a handicapped child to a mother who
does not know laughter? That would be cruel."
"But has she patience?" asks the angel.
"I don't want her to have too much patience or she will drown in a sea of
self-pity and despair. Once the shock and resentment wears off, she'll
handle it."
"I watched her today. She has that feeling of self and independence that
is so rare and so necessary in a mother. You see, the child I'm going to
give her has her own world. She has to make her live in her world and
that's not going to be easy."
"But, Lord, I don't think she even believes in you." God smiles, "No matter,
I can fix that. This one is perfect - she has just enough selfishness." The
angel gasps - "selfishness? is that a virtue?"
God nods. "If she can't separate herself from the child occasionally,
she'll never survive. Yes, here is a woman whom I will bless with a child
less than perfect. She doesn't realize it yet, but she is to be envied.
She will never take for granted a 'spoken word'". She will consider a
step" ordinary. When her child says 'Momma' for the first time, she will
be present at a miracle, and will know it!"
"I will permit her to see clearly the things I see...ignorance, cruelty,
prejudice....and allow her to rise above them. She will never be alone.
I will be at her side every minute of every day of her life, because she
is doing My work as surely as if she is here by My side".
"And what about her Patron saint?" asks the angel, his pen poised in
mid-air.
God smiles, "A mirror will suffice."
traducere:
Mama Specială
de Erma Bombeck
Cele mai multe femei devin mame accidental, altele vor, puţine datorită presiunii
sociale şi câteva din obişnuinţă.
Anul acesta aproape 100 000 de femei vor deveni mame ale unor copii handicapaţi.
V-aţi pus vreodată întrebarea cum sunt alese mamele copiilor handicapaţi?
Eu L-am vizualizat cumva pe Dumnezeu privind în jos spre Pământ şi alegânu-Şi instrumentele
de procreaţie cu multă grijă şi prudenţă. El se uită şi Îşi instruieşte
îngerii care notează într-un registru uriaş.
"Armstrong, Beth; băiat. Sfânt protector...dă i-l pe Gherasim. El e obişnuit cu
blasfemia."
"Forrest, Marjorie; fiică. Sfânt protector, Cecilia."
"Rutledge, Carrie; gemeni. Sfânt protector, Matei."
La sfârşit El dă un nume unui înger şi zâmbeşte, "Dă acesteia un copil
handicapat"
Îngerul e curios. "De ce tocmai aceasta Dumnezeule? E atât de fericită."
"Întocmai," zâmbeşte Dumnezeu, "Aş putea da un copil handicapat unei mame care
nu ştie să râdă? Aceasta ar fi crud."
"Dar are ea răbdare?" întrebă îngerul.
"Nu o vreau cu prea multă răbdare căci astfel s-ar îneca într-un ocean de
auto-compătimire şi disperare. Odată cu prelucrarea şocului şi a resentimentului, ea
se va descurca."
"Am privit-o azi. Ea are acea conştiinţă de sine şi independenţă,
atât de rare şi de necesare la o mamă. Ştii, copilul pe care-l voi da
ei are propria sa lume. Ea va trebui să se transpună în viaţa lui şi
aceasta nu-i va fi uşor."
"Dar, Dumnezeule, cred că ea nici nu crede în Tine." Dumnezeu zâmbeşte, "Nu contează,
pot să repar aceasta. Aceasta este perfectă – are destul egoism."
Îngerul comentează - "egoism? e cumva o virtute?"
Dumnezeu dă din cap. "Dacă nu se poate separa din când în când de copil,
nu va supravieţui niciodată. Da, iată o femeie pe care o voi binecuvânta cu un copil
mai puţin perfect. Încă nu-şi dă seama, dar va fi invidiată.
Pentru ea nu va fi firesc niciodată un ‘cuvânt rostit’. Ea va considera ‘un pas’
ca fiind firesc. Când copilul ei va spune 'Mama' pentru prima dată, ea va
trăi un miracol, şi va şti aceasta!"
"Îi voi permite să vadă clar lucrurile pe care le văd...ignoranţă, cruzime,
prejudecată....şi-i voi permite să se ridice peste acestea. Nu va fi niciodată singură.
Eu voi fi lângă ea în fiecare minut din fiecare zi din viaţa ei, deoarece ea
Îmi face lucrarea ca şi cum ar fi aici la sânul Meu ".
"Şi cum rămâne cu Sfântul protector?" întrebă îngerul, cu condeiul ridicat în
aer.
Dumnezeu zâmbeşte, "Oglinda va fi de ajuns."
...şi-n maghiară...
fordítás:
A Kivételes Anya
írta Erma Bombeck
A legtöbb nő véletlenül lesz anya, van aki akarja, kevesen a társadalom
nyomására és egy páran megszokásbol.
Idén majdnem 100 000 asszony lesz egy fogyatékos gyermek annya.
Feltette vajon a kérdést, hogy vannak kiválasztva a fogyatékos-gyermek anyák?
Én elképzeltem valahogy Istent amint lenéz a Földre és nagy gondal és elővigyázattal megválasztja az elörehaladás eszközeit. Ő szétnéz és utasítja angyalait, akik egy óriás regiszterbe jegyzetelnek.
"Armstrong, Beth; kisfiju. Védőszent…add neki Gedeont. Ő megszokta a
szentségtörést. "
"Forrest, Marjorie; kislány. Védőszent, Cecil. "
"Rutledge, Carrie; ikrek. Védőszent, Mátyás. "
Legutoljára átad egy nevet egy angyalnak és rámosolyog, "Adj neki egy fogyatékos gyermeket. "
Az angyal kiváncsi. "Miért pont neki, Uram? Ő annyira boldog. "
"Pontosan, " mosolyog az Úr, "hát adhatnék egy fogyatékos gyermeket egy anyának, ki nem ismeri a nevetést? Ez kegyetlen lenne. "
"De van-e elég türelme? " kérdezi az angyal.
"Nem akarom, hogy túl sok türelme legyen mert az elsűllyesztené az
önsajnálat és kétsegbeesés tengerébe. Ahogy az ijedség és a neheztelés megszünik, meg tud birkózni vele. "
"Megnéztem ma. Megvan az az önérzete és függetlensége, mely oly
ritka és szükséges egy anyánál. Tudod, a gyermek akit majd adok neki
a saját világában él. Majd meg kell tanulja, hogy az ő világában éljen és
ez nem lesz könnyü. "
"De Uram, azt hiszem ő nem is hisz Benned. " az Úr mosolyog, "Nem számit, ezt el tudom intézni. Ez az egy tökéletes – pont eléggé önző. "
Az angyalnak elakad a lélegzete - " önző? ez talán erény? "
Az Úr bólint. "Ha nem tudná magát egyszer-egyszer félretenni gyermekétől, sose élné túl. Igen, itt van egy asszony akit megáldok egy kevésbé tökéletes gyermekkel. Még nem fogja fel, de majd irigyelni fogják. Neki sose lesz természetes egy 'kimondott szó'. Neki az 'egy
lépés' lesz a szokásos. Mikor gyermeke először fogja mondani, hogy 'Mama', ő egy csoda tanuja lesz és fogja tudni ezt!"
"Meg fogom engedni neki, hogy tisztán lássa a dolgokat miket én látok…tudatlanság, kegyetlenség, előítélet…és megengedem, hogy felülemelkedjen rajtuk. Sose lesz egyedül. Minden nap minden percébe mellette leszek, mert ő az Én dolgomat végzi, mint ahogy itt lenne Mellettem".
"És ki lesz a Védőszentje?" kérdi az angyal, a tollát
megálítván a magasban.
Isten mosolyog, "Neki egy tükör elég lesz."
The Special Mother
by Erma Bombeck
Most women become mothers by accident, some by choice, a few by social
pressures and a couple by habit.
This year nearly 100,000 women will become mothers of handicapped children.
Did you ever wonder how mothers of handicapped children are chosen?
Somehow I visualize God hovering over earth selecting his instruments for
propagation with great care and deliberation. As He observes, He instructs
His angels to make notes in a giant ledger.
"Armstrong, Beth; son. Patron saint...give her Gerard. He's used to
profanity."
"Forrest, Marjorie; daughter. Patron saint, Cecelia."
"Rutledge, Carrie; twins. Patron saint, Matthew."
Finally He passes a name to an angel and smiles, "Give her a handicapped
child."
The angel is curious. "Why this one God? She's so happy."
"Exactly," smiles God, "Could I give a handicapped child to a mother who
does not know laughter? That would be cruel."
"But has she patience?" asks the angel.
"I don't want her to have too much patience or she will drown in a sea of
self-pity and despair. Once the shock and resentment wears off, she'll
handle it."
"I watched her today. She has that feeling of self and independence that
is so rare and so necessary in a mother. You see, the child I'm going to
give her has her own world. She has to make her live in her world and
that's not going to be easy."
"But, Lord, I don't think she even believes in you." God smiles, "No matter,
I can fix that. This one is perfect - she has just enough selfishness." The
angel gasps - "selfishness? is that a virtue?"
God nods. "If she can't separate herself from the child occasionally,
she'll never survive. Yes, here is a woman whom I will bless with a child
less than perfect. She doesn't realize it yet, but she is to be envied.
She will never take for granted a 'spoken word'". She will consider a
step" ordinary. When her child says 'Momma' for the first time, she will
be present at a miracle, and will know it!"
"I will permit her to see clearly the things I see...ignorance, cruelty,
prejudice....and allow her to rise above them. She will never be alone.
I will be at her side every minute of every day of her life, because she
is doing My work as surely as if she is here by My side".
"And what about her Patron saint?" asks the angel, his pen poised in
mid-air.
God smiles, "A mirror will suffice."
traducere:
Mama Specială
de Erma Bombeck
Cele mai multe femei devin mame accidental, altele vor, puţine datorită presiunii
sociale şi câteva din obişnuinţă.
Anul acesta aproape 100 000 de femei vor deveni mame ale unor copii handicapaţi.
V-aţi pus vreodată întrebarea cum sunt alese mamele copiilor handicapaţi?
Eu L-am vizualizat cumva pe Dumnezeu privind în jos spre Pământ şi alegânu-Şi instrumentele
de procreaţie cu multă grijă şi prudenţă. El se uită şi Îşi instruieşte
îngerii care notează într-un registru uriaş.
"Armstrong, Beth; băiat. Sfânt protector...dă i-l pe Gherasim. El e obişnuit cu
blasfemia."
"Forrest, Marjorie; fiică. Sfânt protector, Cecilia."
"Rutledge, Carrie; gemeni. Sfânt protector, Matei."
La sfârşit El dă un nume unui înger şi zâmbeşte, "Dă acesteia un copil
handicapat"
Îngerul e curios. "De ce tocmai aceasta Dumnezeule? E atât de fericită."
"Întocmai," zâmbeşte Dumnezeu, "Aş putea da un copil handicapat unei mame care
nu ştie să râdă? Aceasta ar fi crud."
"Dar are ea răbdare?" întrebă îngerul.
"Nu o vreau cu prea multă răbdare căci astfel s-ar îneca într-un ocean de
auto-compătimire şi disperare. Odată cu prelucrarea şocului şi a resentimentului, ea
se va descurca."
"Am privit-o azi. Ea are acea conştiinţă de sine şi independenţă,
atât de rare şi de necesare la o mamă. Ştii, copilul pe care-l voi da
ei are propria sa lume. Ea va trebui să se transpună în viaţa lui şi
aceasta nu-i va fi uşor."
"Dar, Dumnezeule, cred că ea nici nu crede în Tine." Dumnezeu zâmbeşte, "Nu contează,
pot să repar aceasta. Aceasta este perfectă – are destul egoism."
Îngerul comentează - "egoism? e cumva o virtute?"
Dumnezeu dă din cap. "Dacă nu se poate separa din când în când de copil,
nu va supravieţui niciodată. Da, iată o femeie pe care o voi binecuvânta cu un copil
mai puţin perfect. Încă nu-şi dă seama, dar va fi invidiată.
Pentru ea nu va fi firesc niciodată un ‘cuvânt rostit’. Ea va considera ‘un pas’
ca fiind firesc. Când copilul ei va spune 'Mama' pentru prima dată, ea va
trăi un miracol, şi va şti aceasta!"
"Îi voi permite să vadă clar lucrurile pe care le văd...ignoranţă, cruzime,
prejudecată....şi-i voi permite să se ridice peste acestea. Nu va fi niciodată singură.
Eu voi fi lângă ea în fiecare minut din fiecare zi din viaţa ei, deoarece ea
Îmi face lucrarea ca şi cum ar fi aici la sânul Meu ".
"Şi cum rămâne cu Sfântul protector?" întrebă îngerul, cu condeiul ridicat în
aer.
Dumnezeu zâmbeşte, "Oglinda va fi de ajuns."
...şi-n maghiară...
fordítás:
A Kivételes Anya
írta Erma Bombeck
A legtöbb nő véletlenül lesz anya, van aki akarja, kevesen a társadalom
nyomására és egy páran megszokásbol.
Idén majdnem 100 000 asszony lesz egy fogyatékos gyermek annya.
Feltette vajon a kérdést, hogy vannak kiválasztva a fogyatékos-gyermek anyák?
Én elképzeltem valahogy Istent amint lenéz a Földre és nagy gondal és elővigyázattal megválasztja az elörehaladás eszközeit. Ő szétnéz és utasítja angyalait, akik egy óriás regiszterbe jegyzetelnek.
"Armstrong, Beth; kisfiju. Védőszent…add neki Gedeont. Ő megszokta a
szentségtörést. "
"Forrest, Marjorie; kislány. Védőszent, Cecil. "
"Rutledge, Carrie; ikrek. Védőszent, Mátyás. "
Legutoljára átad egy nevet egy angyalnak és rámosolyog, "Adj neki egy fogyatékos gyermeket. "
Az angyal kiváncsi. "Miért pont neki, Uram? Ő annyira boldog. "
"Pontosan, " mosolyog az Úr, "hát adhatnék egy fogyatékos gyermeket egy anyának, ki nem ismeri a nevetést? Ez kegyetlen lenne. "
"De van-e elég türelme? " kérdezi az angyal.
"Nem akarom, hogy túl sok türelme legyen mert az elsűllyesztené az
önsajnálat és kétsegbeesés tengerébe. Ahogy az ijedség és a neheztelés megszünik, meg tud birkózni vele. "
"Megnéztem ma. Megvan az az önérzete és függetlensége, mely oly
ritka és szükséges egy anyánál. Tudod, a gyermek akit majd adok neki
a saját világában él. Majd meg kell tanulja, hogy az ő világában éljen és
ez nem lesz könnyü. "
"De Uram, azt hiszem ő nem is hisz Benned. " az Úr mosolyog, "Nem számit, ezt el tudom intézni. Ez az egy tökéletes – pont eléggé önző. "
Az angyalnak elakad a lélegzete - " önző? ez talán erény? "
Az Úr bólint. "Ha nem tudná magát egyszer-egyszer félretenni gyermekétől, sose élné túl. Igen, itt van egy asszony akit megáldok egy kevésbé tökéletes gyermekkel. Még nem fogja fel, de majd irigyelni fogják. Neki sose lesz természetes egy 'kimondott szó'. Neki az 'egy
lépés' lesz a szokásos. Mikor gyermeke először fogja mondani, hogy 'Mama', ő egy csoda tanuja lesz és fogja tudni ezt!"
"Meg fogom engedni neki, hogy tisztán lássa a dolgokat miket én látok…tudatlanság, kegyetlenség, előítélet…és megengedem, hogy felülemelkedjen rajtuk. Sose lesz egyedül. Minden nap minden percébe mellette leszek, mert ő az Én dolgomat végzi, mint ahogy itt lenne Mellettem".
"És ki lesz a Védőszentje?" kérdi az angyal, a tollát
megálítván a magasban.
Isten mosolyog, "Neki egy tükör elég lesz."
Andrei – n. 12.06.2000
Autism usor, atipic (sau nu)
Autism usor, atipic (sau nu)
- emil_c
- Posts: 142
- Joined: Sun Jul 31, 2005 2:03 pm
- Location: Oradea
by simion c » Sun Nov 06, 2005 8:27 pm
Salut,tuturor cu drag,am venit de la Bucuresti ,din pacate n-am profitat de deplasarea asta ca sa ma-ntilnesc cu unii dintre voi si acum regret.
Gogu al meu a fost atit de fericit c-am venit si am observat ca i-a priit despartirea de mine ,nu mai e chiar asa de rasfatat.
Cit despre progrese,NU MAI FACE GRESELI DE GRAMATICA.
Mi-a povestit o gramada de chestii pe care le-a facut,foarte coerent si logic.
As putea spune ca D-zeu m-a tinut in brate in privinta lui.
Emil,am postat aici un mesaj despre o experienta mai paranormala de-a mea si iata,acest mesaj n-a aparut nici pina acum.Cred ca nu aveam dreptul sa spun toate acele lucruri,din pacate.
Gogu al meu a fost atit de fericit c-am venit si am observat ca i-a priit despartirea de mine ,nu mai e chiar asa de rasfatat.
Cit despre progrese,NU MAI FACE GRESELI DE GRAMATICA.
Mi-a povestit o gramada de chestii pe care le-a facut,foarte coerent si logic.
As putea spune ca D-zeu m-a tinut in brate in privinta lui.
Emil,am postat aici un mesaj despre o experienta mai paranormala de-a mea si iata,acest mesaj n-a aparut nici pina acum.Cred ca nu aveam dreptul sa spun toate acele lucruri,din pacate.
- simion c
- Posts: 58
- Joined: Fri Feb 11, 2005 4:59 pm
- Location: romania otopeni
by Milena » Mon Nov 07, 2005 9:52 am
Draga Cristina, ma bucur mult pentru voi. Va doresc numai bine. Gogu merge acum la gradinita? Cum se "descurca" intre copii?
Mara - aprilie 2000; diagnostic: autism infantil; alte observatii: prematur gradul III
- Milena
- Posts: 346
- Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
- Location: Cluj-Napoca
by simion c » Wed Nov 09, 2005 3:13 pm
Milena,salut. Nu merge la gradinita inca dar pot sa-ti spun ca in afara ca e rasfatat ma inteleg bine cu el.Se joaca cu copii,cu jucarii.Povesteste ,nu vorbeste perfect,de ex in loc de caciula zice cucula,dar al meu,al tau,chestii din astea le spune bine.Ne imita ,inventeaza,cu desenul stam mai prost.
Stie sa numere pina la 10 (aproximativ) si stie literele A M T si O.
Ce face Marut?
Stie sa numere pina la 10 (aproximativ) si stie literele A M T si O.
Ce face Marut?
- simion c
- Posts: 58
- Joined: Fri Feb 11, 2005 4:59 pm
- Location: romania otopeni
by emil_c » Wed Dec 21, 2005 11:03 pm
La Mulţi Ani tuturor si fie ca atmosfera Crăciunului să se transforme într-o obişnuinţă. (În loc să căsăpim brazi să ne gândim tot timpul anului la cei ce-au fost mai puţin norocoşi decât noi)
Andrei – n. 12.06.2000
Autism usor, atipic (sau nu)
Autism usor, atipic (sau nu)
- emil_c
- Posts: 142
- Joined: Sun Jul 31, 2005 2:03 pm
- Location: Oradea
by emil_c » Fri Dec 23, 2005 6:41 pm
Dora - greu, ştii şi tu, nu înseamnă imposibil. Un an frumos şi poate a ieşi din a doua. De mâine suntem la Baia Mare la bunici. Revelion tot acolo pe undeva. Am fi bucuroşi, dacă se poate, să mai întâlnim băimăreni de pe site. Dacă nu, poate altădată. Acelaşi nr. de mobil 0743180360.
Sărbători Fericite!
Sărbători Fericite!
Andrei – n. 12.06.2000
Autism usor, atipic (sau nu)
Autism usor, atipic (sau nu)
- emil_c
- Posts: 142
- Joined: Sun Jul 31, 2005 2:03 pm
- Location: Oradea
o,brad frumos
by PIT » Tue Dec 27, 2005 1:04 pm
Buna E. si tuturora Sarbatori fericite! ( si in continuare )
Subscriu convingerilor tale ref la braduti (saracutii de ei) si constat ca avem cel putin 3 lucruri comune: brazii, Baia Mare (Maramuresul , de fapt), si din pacate forumul (de fapt nu forumul, cat necesitatea de a apela la el).
Inca o data Sarbatori fericite la Baia Mare si oriunde v-ati afla!
Subscriu convingerilor tale ref la braduti (saracutii de ei) si constat ca avem cel putin 3 lucruri comune: brazii, Baia Mare (Maramuresul , de fapt), si din pacate forumul (de fapt nu forumul, cat necesitatea de a apela la el).
Inca o data Sarbatori fericite la Baia Mare si oriunde v-ati afla!
- PIT
- Posts: 11
- Joined: Sun Oct 16, 2005 10:01 pm
- Location: BUCURESTI
by emil_c » Tue Jan 31, 2006 10:38 pm
PIT – îmi pare bine că avem lucruri în comun, poate o dată ne cunoaştem personal, cunosc MM destul de bine, am lucrat mult pe acolo.
Numai bine!
De asemenea mii de mulţumiri pentru cei cu care m-am întâlnit sau nu în Bucureşti şi tuturor de la H. Moţoi.
Şi a mai fost un Start-Up Son-rise la Londra. Vreo 300 de persoane. Loosh a fost voluntar şi uite ce a trimis:
This is a beautiful poem that Bryn wrote to Jade and read at the Start-Up. She gave me the sheet of paper she had on stage, it was for me like an autograph!
My daughter and I were walking down the busy street when she stopped and said,
"Look mommy, look!"
She knelt down on the sidewalk and I knelt beside her
as people peered at us with curious looks of disdain.
She reached out her small, innocent hand
and plucked a half crushed dandelion, covered with dirt,
growing from between two slabs of concrete.
She held it up to me,
"Mommy, isn't it so beautiful?"
As I looked at her I thought of the words I had heard:
"The difference between a flower and a weed is a judgement"
As I looked at her I thought of the words I had heard:
"It is so hard to have a child that is different"
As I looked at her I thought of the faces of those that walked past us,
Hurried, strained, being busy.
"Yes my love," I replied, "It is so beautiful."
And it was.
My little weed, holding her little weed-
And all I saw were flowers.
…şi iată şi traducerea:
Acesta este o frumoasă poezie pe care Bryn a scris-o pentru Jade şi a citit-o la Start-Up.
Mi-a dat foaia de hârtie pe care a avut-o pe scenă, a fost pentru mine ca un autograf!
Fiica-mea şi cu mine ne plimbam pe strada plină de lume când ea de-odată se opri şi zise:
“Uite mami, uite!”
Îngenunche pe trotuar şi eu am îngenuncheat lângă ea
în timp ce trecătorii ne sfredeleau cu priviri curioase, dispreţuitoare.
Îşi întinse mânuţa inocentă
şi culese o păpădie pe jumătate strivită, murdară,
ce creştea între două dale de beton.
Mi-o arătă:
“Mami, nu-i aşa că-i foarte frumoasă?”
Cum o priveam mă gândeam la cuvintele pe care le-am auzit:
“Diferenţa dintre o floare şi o buruiană este o prejudecată”
Cum o priveam mă gândeam la cuvintele pe care le-am auzit:
“E atât de greu să ai un copil care e diferit”
Cum o priveam mă gândeam la feţele celor care treceau de noi,
Grăbiţi, încordaţi, ocupaţi.
“Da dragostea mea,” am răspuns, “E foarte frumoasă.”
Şi era.
Mica mea buruiană ţinându-şi mica ei buruiană –
Şi tot ce vedeam erau flori.
Păpădia este o plantă medicinală de excepţie (n.t.)
Numai bine!
De asemenea mii de mulţumiri pentru cei cu care m-am întâlnit sau nu în Bucureşti şi tuturor de la H. Moţoi.
Şi a mai fost un Start-Up Son-rise la Londra. Vreo 300 de persoane. Loosh a fost voluntar şi uite ce a trimis:
This is a beautiful poem that Bryn wrote to Jade and read at the Start-Up. She gave me the sheet of paper she had on stage, it was for me like an autograph!
My daughter and I were walking down the busy street when she stopped and said,
"Look mommy, look!"
She knelt down on the sidewalk and I knelt beside her
as people peered at us with curious looks of disdain.
She reached out her small, innocent hand
and plucked a half crushed dandelion, covered with dirt,
growing from between two slabs of concrete.
She held it up to me,
"Mommy, isn't it so beautiful?"
As I looked at her I thought of the words I had heard:
"The difference between a flower and a weed is a judgement"
As I looked at her I thought of the words I had heard:
"It is so hard to have a child that is different"
As I looked at her I thought of the faces of those that walked past us,
Hurried, strained, being busy.
"Yes my love," I replied, "It is so beautiful."
And it was.
My little weed, holding her little weed-
And all I saw were flowers.
…şi iată şi traducerea:
Acesta este o frumoasă poezie pe care Bryn a scris-o pentru Jade şi a citit-o la Start-Up.
Mi-a dat foaia de hârtie pe care a avut-o pe scenă, a fost pentru mine ca un autograf!
Fiica-mea şi cu mine ne plimbam pe strada plină de lume când ea de-odată se opri şi zise:
“Uite mami, uite!”
Îngenunche pe trotuar şi eu am îngenuncheat lângă ea
în timp ce trecătorii ne sfredeleau cu priviri curioase, dispreţuitoare.
Îşi întinse mânuţa inocentă
şi culese o păpădie pe jumătate strivită, murdară,
ce creştea între două dale de beton.
Mi-o arătă:
“Mami, nu-i aşa că-i foarte frumoasă?”
Cum o priveam mă gândeam la cuvintele pe care le-am auzit:
“Diferenţa dintre o floare şi o buruiană este o prejudecată”
Cum o priveam mă gândeam la cuvintele pe care le-am auzit:
“E atât de greu să ai un copil care e diferit”
Cum o priveam mă gândeam la feţele celor care treceau de noi,
Grăbiţi, încordaţi, ocupaţi.
“Da dragostea mea,” am răspuns, “E foarte frumoasă.”
Şi era.
Mica mea buruiană ţinându-şi mica ei buruiană –
Şi tot ce vedeam erau flori.
Păpădia este o plantă medicinală de excepţie (n.t.)
Last edited by emil_c on Thu Feb 02, 2006 12:35 pm, edited 1 time in total.
Andrei – n. 12.06.2000
Autism usor, atipic (sau nu)
Autism usor, atipic (sau nu)
- emil_c
- Posts: 142
- Joined: Sun Jul 31, 2005 2:03 pm
- Location: Oradea
by jumbo » Wed Feb 01, 2006 9:35 pm
Intr-un documentar transmis pe Discovery, parintele unui copil cu o dizabilitate fizica concluziona: " Parintii unor copii fara probleme rateaza o mare ocazie de a invata si de a deveni mai atenti la problemele celor din jur, oricare ar fi ele ".
Daca privim dincolo de dezavantajele implicate de o astfel de situatie, putem vedea cat de mult ne-am transformat si noi, ca parinti, in privinta intelegerii, a sensiblitatii si a capacitatii de a rezolva probleme foarte provocatoare.
Astept primavara urmatoare; am sa suflu o papadie si am sa ma uit dupa minusculele ei "parasute". Mai stii unde se prind si la ce papadii vor da nastere in urmatoarea vara ?
Acum nu stiu, dar o sa ma uit cu atentie…
Daca privim dincolo de dezavantajele implicate de o astfel de situatie, putem vedea cat de mult ne-am transformat si noi, ca parinti, in privinta intelegerii, a sensiblitatii si a capacitatii de a rezolva probleme foarte provocatoare.
Astept primavara urmatoare; am sa suflu o papadie si am sa ma uit dupa minusculele ei "parasute". Mai stii unde se prind si la ce papadii vor da nastere in urmatoarea vara ?
Acum nu stiu, dar o sa ma uit cu atentie…
Nascut: Ianuarie 1998.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
- jumbo
- Posts: 350
- Joined: Wed Jan 07, 2004 1:19 pm
- Location: Bucuresti
32 posts
• Page 2 of 3 • 1, 2, 3
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 1 guest