workshop ABA 12-14 iunie 2008, ABC, California, Bucuresti

Moderators: camel, moderators

workshop ABA 12-14 iunie 2008, ABC, California, Bucuresti

Postby fag10 » Sat May 24, 2008 8:04 am

am primit acest mail si cine are mai multe informatii va rog sa scrieti aici:
Analiza Comportamentala Aplicata
Workshop cu experti ABC – Applied Behavior Consultants, California
12-14 iunie 2008, Bucuresti

Din dorinta de a prezenta parintilor copiilor cu autism,
specialistilor si reprezentantilor institutiilor publice din domeniu
principalele metode de terapie folosite in tratarea tulburarilor din
spectrul autismului, AUTISM ROMANIA - Asociatia Parintilor Copiilor cu
Autism, cu sprijinul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei,
Universitatea din Bucuresti organizeaza in perioada 12-14 iunie 2008
un workshop pe tema terapiei comportamentale ABA, cu invitati din
Statele Unite, profesionisti ai companiei Applied Behavior
Consultants. Workshop-ul va avea loc in cadrul Facultatii de
Psihologie si Stiintele Educatiei, Soseaua Panduri nr. 90. Se asigura
traducere simultana din limba engleza.

Applied Behavior Consultants, Inc. (www.abcreal.com) a fost creata cu
mai bine de 20 de ani in urma in Sacramento, CA pentru a furniza
servicii pentru persoanele cu dizabilitati de dezvoltare. In prezent
ABC furnizeaza servicii ABA - (Applied Behavioral Analysis) pentru
peste 400 de clienti in diverse regiuni ale Californiei si a deschis
scoli de formare ABA in Bahrain si China. Totodata, ABC a organizat
instruiri ABA in Algeria, Franta, Islanda, Filipine, Rusia, Africa de
Sud si acum si in Romania. Scopul ABC este a creste constientizarea
principiilor si aplicarii ABA la nivel international.

AUTISM ROMANIA - Asociatia Parintilor Copiilor cu Autism a fost
infiintata in septembrie 2001 de catre un grup de parinti, carora li
s-au alaturat si cativa profesionisti si prieteni ai persoanelor cu
autism. Misiunea noastra este apararea drepturilor si intereselor
persoanelor a caror viata este marcata de autism, cresterea calitatii
vietii acestora si promovarea includerii si participarii lor depline
la viata comunitatii din care fac parte.

Subiectele de baza ale workshop-ului sunt:
* Principiile Teoretice de Analiza Comportamentala Aplicata (ABA)
* Caracteristicile care definesc Autismul si ASD (Autism Spectrum
Disorder – Tulburarile din Spectrul Autismului)
* Istoria autismului, incepand cu Sindromul Kanner, pana la ceea ce
astazi este cunoscut drept Tulburari din Spectrul Autismului
* Observarea directa a comportamentelor deficitare si a celor in
exces, cum definim si masuram comportamentele
* Intelegerea conceptuala a componentelor evaluarii comportamentale,
incluzand analiza descriptiva si analiza functionala pentru a
determina care este tratamentul potrivit pentru copil.
* Folosirea corecta si intelegerea fundamentala a terminologiei ABA
folosita in domeniul Analizei Comportamentale.
* Implementarea practica a metodologiei Discrete Trials (Incercari
Diferite) in contextul teoretic al analizei functionale si modelul
contingentei compus din trei termeni cheie (antecedent, comportament
si consecinta)
* Discriminarea in cadrul si dincolo de anumite arii de abilitate
* Procedee de Corectare a Erorilor ce se fac in discriminare (un
raspuns care contine o singura actiune) si in lectii care contin o
succesiune de actiuni (inlantuind o serie de raspunsuri)
* Intelegerea conceptuala a sistemului PECS (Picture Exchange
Communication System – Sistem de Comunicare prin Schimbare de
Poze/Imagini) cu pregatire practica
* Intelegerea generala a planului de reducere (un plan non-aversiv) a
comportamentelor nepotrivite si a rolului persoanelor care aplica
acest plan
* Recompensa diferentiala
* Ignorare planificata
* Redirectie
* Abilitatea de observare – a deosebi comportamentele specifice si
operationale de comportamentele generale si interpretarea acestora
* Analiza sarcinilor si predarea secventelor unei sarcini sau a unei
abilitati complexe
* Procesul de probare a recompenselor – stabilirea recompenselor preferate
* Aplicarea principiilor de recompensa: contingenta, imediata,
consistenta si potrivita
* Aplicarea proceselor de formare, de diminuare si de indemn/prompting
* Invatarea copiilor (atat cei cu capacitate verbala, cat si cei
fara) cum sa ceara ceva folosind o metoda potrivita si acceptata in
societate
Taxa de participare: 120 lei pentru cele 3 zile de workshop (reducere
de 50% pentru studenti si parintii membri ai organizatiei AUTISM
ROMANIA).

Plata se poate face in contul RO16 RNCB 0075 0352 1615 0001 BCR sector
4 sau in numerar la intrarea in sala. Plata prin cont va asigura
rezervarea locului. Pauzele de cafea si de pranz sunt asigurate de
organizatori.

Inscriere: pentru inscriere va rugam sa ne trimiteti datele dvs (nume,
ocupatie, telefon, e-mail) si detalii despre asteptarile dvs in ceea
ce priveste participarea la workshop pana la data de 9 iunie, pe
adresa de e-mail: office@autismromania.ro. In cazul in care ati
realizat plata in cont, va rugam sa ne trimiteti in momentul
inscrierii si o copie a documentului de plata.

Pentru alte detalii: e-mail office@autismromania.rosau mobil 0731 816
880 (Liuba Iacoblev) sau 0745 079 129 (Andreea Sorescu).




-----Inline Attachment Follows-----

[Attachment stripped: Original attachment type: "text/plain", name: "unnamed"]
fag10
 
Posts: 57
Joined: Thu Jan 31, 2008 12:10 am

Postby fag10 » Wed May 28, 2008 6:10 pm

Revin cu rugamintea ca cine are mai multe detalii despre acest workshop sa scrie aici.
Multumesc.
fag10
 
Posts: 57
Joined: Thu Jan 31, 2008 12:10 am

buna

Postby cara112 » Thu May 29, 2008 1:52 pm

Privitor la workshop :
- workshop-ul va incepe la ora 9 si va dura pana in jur de ora 16
-veti primi la final un certificat de participare

Acestea au fost intrebarile la care s-au raspuns referitor la workshop.
cara112
 
Posts: 14
Joined: Wed Jun 20, 2007 6:46 pm
Location: Calarasi

Postby gamara » Mon Jun 16, 2008 8:05 am

deci, ce am vazut la workshop si mi s-a parut interesant:
analizand acum, un pic la "mai rece", diferentele fata de manualul lui Lovaas si procedurile folosite de ABC sunt mari in anumite privinte. dar, dupa cateva discutii purtate cu parintii "cu experienta" in terapie, care au inceput de mult timp si lucreaza cu coordonatori "adevarati", cu experienta, constat, as putea spune cu surprindere, dar de fapt cred ca nu ma surprinde deloc, ca unele din procedurile aflate in cadrul workshop-ului ei le foloseau deja, si aici as enumera, la o prima strigare, "reinforcer assesment" si "expanded trials" (voi explica acesti termeni putin mai tarziu pentru cei ce nu au fost la workhop). ce concluzie pot eu sa trag de aici? ca ABA e o stiinta vie, iar adaptarea terapiei la copil nu inseamna doar alegerea programelor pe care studentul sa le faca, ci si plierea metodei de predare pe student. o sa sariti toti acum si o sa ziceti: "stiam deja asta!", dar eu o sa va intreb, cati dintre voi o si aplicati exact? cred ca mai toti a-ti avut ocazia de a viziona, live sau inregistrat, orele de terapie ale altor copii. cand v-ati uitat la anumite programe, prin care a-ti trecut cu copilul d-voastra, in afara de alti actori pe scena, de cate ori a-ti avut ocazia sa spuneti "scenariul asta difera de piesa mea, e o implementare noua, care sa puna in valoare calitatile specifice actorului principal?". imi permit sa zic ca cred ca aproape niciodata, si asta nu inseamna decat lipsa adaptarii progamului la specificul copilului.
si oricat de simplu ar fi programul, eu cred ca daca vom avea ocazia sa vizionam doua sedinte ale unor copii ce lucreaza cu coordonatori atestati si cu echipe de tutori dedicati la ceea ce fac, sunt convins ca vom vedea diferente.
revenind la nouatile din workshop, voi enumera pe scurt ce mi se pare mie acum mai important, la cald:

"reinforcer assesment" - studentului i sunt prezentate, inainte de trial, un nr de pana la 6-7 posibile recompense, variate (are de ales atat intre jucarii, activitati, recompense materiale, etc). studentul este cel ce isi va alege recompensa pentru care lucreaza, iar procedeul de alegere se desfasoara cerandu-i in repetate randuri sa ia ceva dintre recompensele prezentate, urmand a fi ales pentru sitting acel obiect care i-a atras atentia cel mai mult.
apropo de aceasta procedura : cei de la ABC nu considera un non-raspuns ca fiind un raspuns gresit. un non-raspuns inseamna ca recompensa aleasa nu este destul de puternica.

"expanded trials" - procedura celor de la ABC de introducere a itemilor noi in program in prezenta itemilor masterati, lucrand poate cu pana la 5-6 itemi pe masa, din care unul este complet nou pentru copil, si care urmeaza sa fie cerut mai des. voi detaila mai incolo aceasta procedura pentru cei interesati

"generalizarea in 5 pasi" , o formula foarte bine pusa la punct de ABC, ce are ca scop final sa il ajute pe copil sa aplice cele invatate intr-o situatie tipica in societate, in colectivitate. ce mi s-a parut deosebit la aceasta, pe langa definirea foarte exacta a pasilor ce necesita a fi parcursi, a fost faptul ca generalizarea incepe imediat ce studentul a masterat primii itemi din program. generalizarea continua, in acest fel, in paralel cu introducerea itemilor noi la masa, si incepe mult mai repede

"procedura de corectare a erorilor MPSR" (Model, Prompt, Switch, Repeat) si nefolosirea "nu, nu, prompt". pe scurt, ce inseamna acest lucru, in exemple: program "receptiv labels", avem pe masa o cana si un pix.
1.
- S.D - arata cana
- studentul arata pixul
- tutorele: "nu, asta este cana", moment in care indica cana cu mana (MODEL)
2.
- S.D - arata cana, prompt imediat acordat de tutore, promp ales astfel incat sa fie cat mai putin intrusiv cu putinta, dar in acelasi timp sa garanteze raspunsul corect din partea studentului (PROMPT)
3. un SD din oricare alt program (imitatie verbala, motorie, comenzi, orice). ce e foarte important, la acest SD, daca studentul greseste sau nu raspunde, nu primeste "nu". acest pas nu are ca scop decat un efect de "time delay", pentru a bloca efectul repetitiv la copil. (SWITCH)
4.
S.D. - arata cana, la acest pas urmand ca tutorele sa astepte studentul ca acesta sa raspunda singur, fara prompt. in caz ca raspunsul nu e corect, procedura se reia. (REPEAT)
foarte important, la copii ce vor avea probleme de discriminare si nu vor face achizitii de itemi noi in cadrul programului, se va trece pentru o scurta perioada in "mass trial", urmand apoi a se reveni la MPSR. deci retineti, nu se incepe cu "mass trial" cu un item nou, ci direct in trial de discriminare.

voi reveni mai tarziu cu generalizarea in 5 pasi, expanded trials si planul de interventie comportamentala

si un sfat, din partea celor de la ABC, pentru pariniti si pentru tutori : construiti o baza solida si mare in lucrul cu copilul, inainte sa incepeti sa ridicati piramida cunostintelor lui, altfel nu veti ajunge departe cu acesta si riscati si ca tot ceea ce construiti sa se darame (metoda piramidei in educatie).
Last edited by gamara on Mon Jun 16, 2008 10:28 am, edited 1 time in total.
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby somalezu » Mon Jun 16, 2008 10:20 am

Excelent gamara,
Completez cu ce m-a surpins pe mine cel mai tare : faptul ca cei de la ABC nu concepeau sub nici o forma sa-si impuna controlul asupra copilului, sa-l tina cu forta la masa sau in camera (nici macar nu acceptau ca un tutore sa se aseze foarte aproape de copil pentru a nu-i permite sa se ridice de pe scaun). Orice incercare de a impune ceva copilului era considerata de cei de la ABC ca un risc de a construi o aversiune a copilului fata de situatia respectiva (fata de masa de lucru, fata de lectia respectiva sau fata de tutore). (Cei de la ABC au fost destul de categorici si au reluat aceasta tema in cateva randuri - iar faptul ca au totusi o experienta destul de bogata si diversa (care cuprinde de la copii afectati grav pana la adulti de 60 de ani) ma face sa cred ca tehnicile folosite de ABC pentru a pastra atentia si interesul copiilor fata de lectie sunt eficiente. Modul "liberal" in care abordau cei de la ABC terapia ABA, punand clientul, dorintele si nevoile lui in centru in orice lectie a fost oarecum surprinzator pentru mine pentru ca, in prima luna cand m-am familiarizat cat de cat cu notiunile generale despre terapia ABA, m-am impacat cu ideea ca ABA necesita si un pic de fermitate (pana acolo incat eram convins ca fermitatea e necesara si ca nu se poata fara_. Am fost sceptic cand Tudor a inceput terapia la 2 ani jumatate cu o echipa condusa de Dana care adopta un stil de lucru care imi semana mie mai mult a joaca decat a manualul lui Lovaas. Am crezut ca stilul "soft" abordat de Dana este vreo adaptare potrivita copiilor de varsta mai mica fie o interpretare personala a terapeutilor mei pentru a face lucrul cu copii mai usor. Treburile au progresat insa foarte repede in cazul lui Tudor - si am crezut intotdeauna ca asta se datoreaza faptului ca Tudor nu era un caz dificil. Workshop-ul ABC a fost pentru mine o premiera in sensul ca am vazut prima data ca se poate lucra foarte eficient cu o gama larga de pacienti fara a incerca nici un moment sa te impui (probabil exemplul cel mai concludent al acestei libertati este "break card-ul" - simbolul (sau cuvantul) folosit de copil pentru a solicita oricand doreste o pauza). Consideram pana acum ca echipa mea lucreaza prea "soft" fata de manual - acum trebuie sa ma intorc la ei sa le explic cum sa relaxeze regulile si mai tare si sa puna si mai mult copilul in centrul lectiilor.

In alte privinte - da, si eu am fost foarte incantat de prezentarea etapelor generalizarii - si faptul ca generalizarea nu inseamna sa iei cartonasele intr-o alta camera pentru a reface aceeasi lectie. Scopul terapiei pe termen lung - spuneau cei de la ABC - nu este sa facem sedinte la masa ci sa invatam copilul intr-o maniera cat mai naturala, pentru a-l pregati de integrare.
Sper ca memoria nu ma inseala - etapele generalizarii nu cred ca vor surprinde pe nimeni
1. Generalizarea intre mai multi tutori (nu doar terapeuti, si parinti, rude, etc)
2. Generalizarea SD-urilor (pardon, intr-o sfera larga, a stimulilor)
3. Generalizarea in mediu si trecerea la o abordare mai naturala (nu prin luarea materialului de lucru afara - ci mai curand prin remarci de genul "uite, catelul !"
4. "Bridging the concepts" - utilizarea mai multor concepte invatate in situatii complexe (era dat ca exemplu un joc de tipul "nu te supara frate" care impunea stapanirea mai multor deprinderi - asteptarea randului, identificarea culorilor, numaratul, cedarea controlului inapoi catre partenerii de joc, recompense sociale preluate din jocul propriu-zis, etc).
5. Nivelul social de generalizare - prin integrarea clientilor si invatarea unor chestiuni de "finete" pentru a-i face cat mai firesti in societate.
Asadar, nu etapele (care citite par evidente si logice) ci usurinta prin care ti se sugera sa treci la nivele superioare de generalizare m-a surprins. Si sugerarea introducerii de itemi direct in nivelul 2 sau 3 de generalizare, departe de masa de lucru (de fapt de modul izolat de lucru); daca rezultatele intarzie sa apara se poate reveni oricand la nivelul 1 pentru a introduce itemii noi intr-un mod mai controlat.

Mi-au retinut atentia chestiuni mai marunte pe care sunt convins ca altii le stiu foarte bine dar pe care eu nu le constientizasem pana acum
: evitarea folosirii unor cuvinte gen "spune apa" , sau "ce vrei?" care tind sa creeze o dependenta a copilului ce asteapta mereu sa fie interpelat si care ii pot afecta initiativa (in schimb se stimula non-vocal initiativa copilului si se prompta la aparitia intentiei de comunicare din partea acestuia).
- stilul "da-i sansa copilului sa te surprinda" si tendinta de a renunta la structurile artificiale cat mai rapid (spre exemplu renuntarea la prezentarea izolata a item-ilor noi in lectii gen receptive labels cat mai curand posibil, sau introducerea unor itemi noi direct la nivelul 2 sau 3 de generalizare). Considerarea unui item nou ca fiind cunoscut dupa doar 2 raspunsuri independente... Senzatia a fost ca in permanenta trebuie sa "testezi" copilul daca nu cumva e capabil sa asimileze lucruri noi mai repede decat ai crede si daca nu e deja momentul sa renunti la repetarea obsesiva a unor proceduri mai putin naturale.
- modalitatea foarte riguroasa de abordare a comportamentelor negative - sau analiza "statistica" a comportamentelor negative (de fapt notarea imediata si foarte riguroasa a contextului si a consecintelor comportamentului negativ, analiza statistica pentru determinarea functiei comportamentului si in cele din urma "predarea" unui comportament "acceptabil social" echivalent dpdv functional ).
- atentia pe care o dau americanii pentru "scrierea specificatiilor" (fie ca e vorba de descrierea extrem de clara a unui comportament tinta, fie ca e vorba de descrierea unui comportament negativ) ; la fel si in privinta rigurozitatii cu care se culeg datele.
- folosirea PECS devreme, ca mod de stimulare a vorbirii si nu ca alternativa la comunicarea vocala. (Intotdeauna am crezut ca PECS este doar "ultima sansa de comunicare" iar cei de la ABC au explicat ca este de multe ori util pentru a forma "gustul" clientului fata de comunicare, clientul dezvoltand de mult ori rapid exprimarea vocala dupa PECS - notabil a fost si exemplul unei doamne din sala care povestea ca, predand PECS unor copii de varsta mare (parca 8-10 ani) complet non-vocali, a fost surprinsa de aparitia unor cuvinte odata ce a atins stadiul 3 din PECS).

E destul de greu de descris modul de lucru al americanilor - si asta pentru ca principiile ABA sunt universale (in toate "scolile" - chiar si in lautaria romaneasca). Daca incerci sa descrii ce ai vazut la workshop risti sa enunti principiile - care sunt familiare tuturor si care nu mai impresioneaza pe nimeni. Noutatea pentru mine a fost alegerea unor proceduri liberale pentru implementarea principiilor (sau mai curand, accentul pe tema "nu procedura conteaza, adaptati continuu (zilnic) procedurile conform clientului si a stadiului sau curent).

Somalezu
somalezu
 
Posts: 284
Joined: Mon Jan 21, 2008 3:39 pm
Location: Bucuresti

Postby gamara » Mon Jun 16, 2008 11:19 am

Extended trial, Discrimination Trial, Random Trial

O procedura pe care eu am admirat-o, si am de gand sa o aplic imediat la Rares. Am sa le detaliez pe fiecare

Extended Trial
Itemii noi, tinta, sunt prezentati pe rand studentului. Voi folosi notatia de T1 pentru tinta 1 si T2 pentru tinta 2. T1 si T2 sunt tot timpul pe masa, si este permisa schimbarea pozitiei acestora pe masa in timpul ET.
SD - T1, i se ofera studentului prompt maxim pentru realizarea sarcinii si este recompensat. Treptat se reduce promptul pana la eliminarea completa a acestuia, pana cand studentul reuseste sa raspunda de doua ori independent, fara prompt. In acest moment se schimba SD cu T2, urmand aceeasi procedura, pana cand studentul realizeaza de doua ori consecutiv T2 fara greseala. In faza urmatoare se va cere, pe rand, T1 - T2, apoi T2 - T1. Se recompenseaza fiecare raspuns corect. Cand si in aceasta etapa studentul raspunde corect, se trece la cererea la intamplare a celor doua tinte, exemplu: T1 - T1 - T2 - T1 - T2 - T2 -T2 - T1 -T1, etc, fara a urma un anume tipar.
O schita simpla a ceea ce am incercat sa descriu mai sus, punctand numai raspunsurile independente :
T1 - T1 - recompensa
T2 - T2 - recompensa
T1 - T2 - recompensa
T2 -T1 - recompensa
T1 - T2 - T1 - T1 -T2 - recompensa
etc

Introducerea unei tinte noi in prezenta unuia sau a mai multor obiecte masterate (distractor) se face in felul urmator:
T - d - T - recompensa
T - d1 - d2 - T - recompensa ...
crescand treptat numarul de etape necesar ca studentul sa castige recompensa. Cand si aceasta etapa este efectuata bine de student, se trece la cererea in ordine intamplatoare a tintei sau a distractorilor.

Discrimination Trial
Itemii masterati dintr-un program sunt ceruti in ordine intamplatoare, pentru verificarea si pastrarea cunostintelor dobandite de student.

Random Trial
Se cer la intamplare itemi din diferite programe (receptiv, expresiv, comenzi, imitatie, etc).

Desi totul pare usor scris pe hartie, trecerea de la o etapa la alta poate dura zile sau saptamani. Nimeni nu trebuie sa se astepte ca, urmand aceste proceduri, dupa 2-3 zile studentul sa fie capabil de RT.
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby gamara » Mon Jun 16, 2008 11:34 am

Completez cu ce m-a surpins pe mine cel mai tare : faptul ca cei de la ABC nu concepeau sub nici o forma sa-si impuna controlul asupra copilului, sa-l tina cu forta la masa sau in camera (nici macar nu acceptau ca un tutore sa se aseze foarte aproape de copil pentru a nu-i permite sa se ridice de pe scaun). Orice incercare de a impune ceva copilului era considerata de cei de la ABC ca un risc de a construi o aversiune a copilului fata de situatia respectiva (fata de masa de lucru, fata de lectia respectiva sau fata de tutore). (Cei de la ABC au fost destul de categorici si au reluat aceasta tema in cateva randuri - iar faptul ca au totusi o experienta destul de bogata si diversa (care cuprinde de la copii afectati grav pana la adulti de 60 de ani) ma face sa cred ca tehnicile folosite de ABC pentru a pastra atentia si interesul copiilor fata de lectie sunt eficiente.

Aici as veni si eu cu o completare, enunatata de cei de la ABC in ultima zi, cea de intrebari, si usor atinsa si in timpul workshop-ului.
1. Daca copilul protesteaza neadecvat in timpul lectiilor pentru a scapa de acestea, invata-l sa ceara in mod adecvat o pauza
2. Dupa ce a invatat sa ceara o pauza, daca cere pauza foarte des, invata-l toleranta si invata-l sa astepte, da-i notiunea a ceea ce mai are de facut sau cat mai are de asteptat pana la pauza
3. Nu ii permiti copilului sa paraseasca lectia cand se comporta neadecvat; distrage-i atentia de la lectie cu altceva, capteaza-l cu un joc, cu o activitate, si cand se linisteste ii dai pauza
Ideea, pe scurt: nu obligi copilul sa faca ceva cand nu vrea, dar nici nu cedezi controlul lectiei. Tutorele trebuie sa fie intotdeauna cel ce dirijeaza evenimentele, nu sa se lase purtat de ele. Copilul este cel ce trebuie modelat, si indiferent de situatie, tutorele trebuie sa ii predea si sa il invete pe copil.
Si intotdeauna, cand copilul nu vrea sa raspunda sau sa participe la lectie, inseamna ca recompensa pentru care lupta nu este destul de puternica. Si ca sa exemplific acest lucru foarte clar pe intelesul tutorilor, cati dintre voi sunteti dispusi sa dati totul in timpul lectiilor cu copilul, pentru 1 RON pe ora sau poate chiar pe gratis? (stiu ca exista si exceptii, si aici as enumera, cu modestie, fetele mele) :D
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby somalezu » Mon Jun 16, 2008 2:05 pm

Gamara, ai intru totul dreptate in privinta "sefului" in lectie. Nu am vrut sa insinuez ca programul e facut de copil .. :-). Ci ca rolul terapeutului e mai curand sa "manipuleze" decat sa se impuna.
Partea cu terapeutii si cu implicarea pentru 1 leu parca n-o inteleg si n-are haz in topicul asta; (am cunoscut si eu terapeuti care au facut voluntariat si in autism si in alte domenii si culmea e ca pe unul din ei i-ai cunoscut si tu - doar ca nu le stii istoria) - sunt convins ca sunt multi terapeuti care se implica in ceea ce fac - fiecare nu isi cunoaste insa decat echipa sa.
Revenind la topic - workshop-ul - ce ti-a mai retinut atentia ? A inregistrat cineva sesiunea de intrebari si raspunsuri (ca parca ziceau ca e posibil) ? Daca da, o sa fie disponibila pe undeva (n-am putut veni la sesiunea de duminica pentru ca am avut oarece obligatii si am fost nevoit sa plec din Buc).
somalezu
 
Posts: 284
Joined: Mon Jan 21, 2008 3:39 pm
Location: Bucuresti

Postby mmaria » Mon Jun 16, 2008 3:43 pm

din ultima zi, inca doua subiecte interesante: TAG si ITP.


TAG este acronim pentru Teaching with Acoustical Guidance si in foarte mare este vorba despre folosirea unui dispozitiv destul de mic pentru a fi tinut intr-o mana cu un buton care printr-o usoara apasare cu un deget produce un mic zgomot, un clic. Acest clic defineste metoda ca acustica, iar Guidance sta pentru feed backul pe care clicul il da copilului. Si anume, clicul inseamna intotdeauna da, iar absenta clicului inseamna mai incearca o data.

Concret, profesorul sta in fata copilului cu dispozitivul acustic in mana si cu recompensa pregatita. El ii prezinta cerinta copilului, apoi acesta da un raspuns. Daca raspunsul este corect profesorul va declansa clicul cat se poate de repede dupa care ii va oferi copilului si recompensa materiala. In acest fel ,dupa un timp efectul clicului va fi foarte motivator si recompensant pentru copil, incat se poate renunta mult mai usor la recompensa tangibila.

Din studiile celor de la ABC, si nu numai ale lor, a reiesit clar puterea motivatoare a procedeului TAG training.

Tot ca noutate ar fi prezentarea Infant and Toddler Program, un program adresat copiilor cu autism mai mici de 3 ani si care consta in conducerea intregului program de terapie intr-un cadru cat se poate de natural, deci total opus celui clasic de format unu la unu, se desfasoara intr-un centru, gradinita cu nimic diferita de una obisnuita si care se concentreaza pe obtinerea comunicarii functionale prin joc. Deci, diferentele fata de un program ABA clasic sunt:
-settingul natural, obisnuit vs cadrul formalizat la masa si scaun;
-invatare incidentala vs invatare dupa un orar prestabilit;
-generalizare intrinseca vs necesitatea planuirii cu grija a generalizarii;
-petrecerea timpului copilului intr-un mod cat se poate de natural vs zecile de ore petrecute la masa de copii atat de mici.
Rezultatele obtinute prin compararea datelor nu arata nici o diferenta semnificativa intre copiii care au urmat acest program si copiii de aceeasi varsta care au invatat in cadru mai formalizat. Totusi, avantajele programului sunt evidente atunci cand consideram varsta mica a copiilor.
mmaria
 
Posts: 80
Joined: Sat Feb 12, 2005 2:31 pm

Postby somalezu » Mon Jun 16, 2008 8:35 pm

Site-ul celor de la ABC - http://www.abcreal.com/about_abc.html
somalezu
 
Posts: 284
Joined: Mon Jan 21, 2008 3:39 pm
Location: Bucuresti

exp

Postby bi » Tue Jun 17, 2008 9:59 pm

Buna din nou,
citind cele scrise de voi regret o data in plus ca nu ma pot deplasa la astfel de workshopuri.
Dorinta mea f mare este sa scrieti toate exemplele concrete, daca acestea au fost date, pentru diversele aspecte ca:
- notare conjunctura comp neadecvat- procedeu de inlocuire cu altul
- atragerea elevului cu ceva placut astfel incat si lui sa ii placa dar si tu ca tutore sa iti atingi ob
Ca sa ma intelegeti e ce va rog: de catva timp imi tot pun f serios problema ce anume si cum sa schimb in modul de abordarea a terapiei cu Emi. Pentru ca e clar asa nu mai merge, degeaba il tin 7 ore in camera- casa, ca sa facem terapie si el urla in medie 2 din ele. Ceva nu merge. Stiu... e frustrat, trebuie facut placut pentru el.. usor de zis , greu de facut
Alta problema f mare a mea, este functionalitatea lui Emi
Degeaba il invatam mecanic multe lucruri, ca functii obiecte, meserii, locatii... si sa nu stim sa le transpunem in viata reala. La un moment dat sa strange o lista f mare cu lucruri de generalizat, de notat in dosare... dar, surpriza... in viata reala... aproape zero.
Mi-ar folosi f mult exp mai concrete prezentate atata la workshop- daca au fost, cat si din eperienta voastra.
Va multumesc anticipat
bi
 
Posts: 161
Joined: Tue Nov 01, 2005 12:04 pm

Postby somalezu » Wed Jun 18, 2008 10:39 am

Cred ca una din paginile tiparite primite la workshop era chiar formularul pe care sa notam contextul, comportamentul si consecinta "crizelor". Daca cineva are foile la indemana ..
Poate ca in cazul copilului tau ar trebui sa pui mai putin accent pe cognitiv si sa incerci sa faci mai multa generalizare, intr-un mod cat mai natural. (Nu pot da sfaturi pentru ca nu am nici o calitate in sensul asta, pot emite doar ipoteze).
O sa incerc sa scriu un alt post (pentru a nu-l deturna pe acesta) despre cum am facut noi cu Tudor (care, e drept, chiar daca a fost probabil un caz mai usor inca de la inceput, a mers foarte bine si "firesc" pana acum).

Si daca spui ca ai fi vrut asa mult sa participi la workshop .. cine stie ? Workshop-ul a fost filmat si poate ca, daca vrem destul de tare (si destul de multi) organizatorii or sa faca ceva DVD-uri cu continutul workshop-ului.
somalezu
 
Posts: 284
Joined: Mon Jan 21, 2008 3:39 pm
Location: Bucuresti

Postby gamara2 » Wed Jun 18, 2008 4:22 pm

culegerea datelor in cazul problemelor de comportament se face in felul urmator:
- folosind notatiile celor de la ABC, vom avea trei coloane: antecedentul (A), comportamentul (B - behaviour) si consecinta (C)
- pe coloana A se noteaza tot ceea ce a precedat comportamenul copilului, cum ar fi: ora din zi, conditiile atmosferice, locatia, camera, persoanele din jurul copilului, ce facea acesta inainte de comportament, ce s-a schimbat (melodia, postul tv, jucaria, etc)
- pe coloana B se noteaza comportamentul copilului. notatia trebuie sa fie cat se poate de simpla, sa refelcte obiectiv ceea ce s-a intamplat, intr-o maniera in care cineva strain care citeste notatiile sa poata vizualiza exact ce s-a intamplat. este foarte important de notat si durata comportamentului (cei de la ABC ne-au explicat ca au avut cazuri de copii care aveau 5 crize pe zi de 10 min, pentru ca dupa un timp sa aibe doua crize pe zi de 40 de min. daca nu s-ar fi notat durata crizelor, la o prima vedere s-ar crede ca avem de a face cu o imbunatatire)
- pe coloana C se noteaza ce s-a intamplat dupa producerea comportamentului, ce au facut cei din jur ca acel comportament sa inceteze

folosind aceste notatii, se pot gasi anumite similaritati in producerea crizelor, se pot deduce exact cauzele acestora si se pot lua cele mai bune decizii pentru inlaturarea lor. de asemenea se poate observa daca masurile luate au efect in timp sau nu.

Image
Image
gamara2
 
Posts: 140
Joined: Mon Jun 16, 2008 2:13 pm
Location: Timisoara

multumesc

Postby bi » Wed Jun 18, 2008 9:09 pm

Multumesc tuturor!
Daca se poate sa facem acel dvd ... cred ca ar fi foarte bine
Va doresc numai bine cu copiii vostri
bi
 
Posts: 161
Joined: Tue Nov 01, 2005 12:04 pm

Postby somalezu » Wed Jun 18, 2008 11:32 pm

Tehnic se poate - din moment ce au fost facute inregistrarile.
E probabil doar o chestiune de politica si eficienta economica - iar politica ar trebui sa fie facuta democratic : daca "poporul vrea", se gasesc si solutiile.
Eu unul as cumpara DVD-ul ala (ba chiar as cumpara cate unul si pentru membrii echipei si le-as da drept "prima profesionala").
Nici pe departe nu e un "ghid de practica", un manual care sa-ti spuna in amanunt tot ce ar trebui facut (mai curand mi se pare ca manualul lui Lovaas are mania detaliilor).
Ce mi-a placut insa foarte mult la workshop-ul asta a fost "gustul directiei" - parca am simtit mai bine unde vreau sa ajung si care sunt principiile (nu detaliile) dupa care sa ma calauzesc.
somalezu
 
Posts: 284
Joined: Mon Jan 21, 2008 3:39 pm
Location: Bucuresti

Next

Return to ARHIVA EVENIMENTE

Who is online

Users browsing this forum: Google [Bot] and 1 guest

cron