Hotar. nr. 1251/13 oct. 2005 (inv. spec. si spec. integr.)

Moderator: moderators

Hotar. nr. 1251/13 oct. 2005 (inv. spec. si spec. integr.)

Postby vali » Tue Jan 15, 2008 9:17 am

HOTĂRÂRE nr.1251 din 13 octombrie 2005
privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/ elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat



Textul actului publicat în M.Of. nr. 977/3 noi. 2005


În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Termenii şi expresiile specifice referitoare la învăţământul special şi special integrat au semnificaţiile prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. - Structura, organizarea, formele şi tipurile de instituţii, precum şi de personal din unităţile de învăţământ special şi special integrat sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. - Volumul activităţilor din învăţământul special şi special integrat, normarea şi încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical şi administrativ sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 4. - Drepturile materiale şi alocaţiile zilnice de hrană pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învăţământ special şi special integrat sunt prevăzute în anexa nr. 4.
Art. 5. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Consiliul Minorităţilor Naţionale Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu alte ministere şi cu instituţii abilitate, pentru realizarea politicii educaţionale în domeniu, privind respectarea dreptului copilului la educaţie.
Art. 6. - Finanţarea învăţământului special şi special integrat se face din bugetele judeţelor unde funcţionează unitatea de învăţământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale, şi din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Art. 7. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 8. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile art. 1, 2 şi 5, precum şi anexele nr. 1, 1A, 1B şi 2 la Hotărârea Guvernului nr.586/1990 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapaţi şi a celor orfani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.85 din 6 mai 1992, cu modificările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:

Ministrul educaţiei şi cercetării,
Mircea Miclea

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu

Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucureşti, 13 octombrie 2005.
Nr. 1.251.
________________________________________
ANEXA Nr. 1
TERMENII ŞI EXPRESIILE SPECIFICE
referitoare la învăţământul special şi special integrat

Deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate.
Incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) ori un comportament.
Handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate.
Dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. Datorită acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. Dizabilitate este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii de participare - conform CIF*).
Afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice (inclusiv funcţiile mintale). Prin noţiunea de anormalitate înţelegem aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) şi ea trebuie utilizată exclusiv în acest sens - conform CIF*).
Funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare. Ele denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF*).
Activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de către un individ. Ea reprezintă funcţionarea la nivel individual conform CIF*).
Participare - implicarea unei persoane într-o situaţie de viaţă. Ea reprezintă funcţionarea la nivelul societăţii conform CIF*).
Cerinţe educative speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.).
Educaţie specială - formă adaptată de pregătire şcolară şi asistenţă complexă (medicală, educaţională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reuşesc să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării nivelurile instructiv-educative corespunzătoare vârstei, cerute de învăţământul obişnuit. Educaţia şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de învăţare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilităriirecuperă rii şi compensării deficienţelor ori tulburărilor, dificultăţilor de învăţare.
Integrare şcolară - proces de adaptare a copilului la cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasă) şi de desfăşurare cu succes a prestaţiilor şcolare. Asimilarea de către copil a statusului de elev este rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecinţe în planul acţiunii sale.
Adaptare curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu cerinţe educative speciale, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu cadrul didactic de la clasă prin eliminare, substituire sau adăugare de conţinuturi în concordanţă cu obiectivele şi finalităţile propuse prin planul de intervenţie personalizat.
Incluziune - procesul de pregătire a unităţilor de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora.
Educaţie incluzivă - proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi.
Şcoală incluzivă - unitate de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare. Copiii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile sociale şi educaţionale conform principiului "resursa urmează copilul".
Centru şcolar pentu educaţie incluzivă - instituţie şcolară care, pe lângă organizarea, desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare îşi construieşte şi alte direcţii de dezvoltare instituţională: fomare/informare în domeniul educaţiei speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum şi servicii educaţionale pentru/în comunitate. Centru de educaţie, centru de zi, centru de pedagogie curativă etc. - unităţi de învăţământ organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe. Ele sunt considerate alternative educaţionale al căror conţinut se fundamentează pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freinet, Steiner, Waldorf etc.).
Centru judeţean de resurse şi asistenţă educaţională unitate conexă cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care desfăşoară servicii de asistenţă psihopedagogică pentru părinţi, copii, cadre didactice şi care coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, mediatorii şcolari.
*) CIF reprezintă Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii - document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001.
________________________________________
ANEXA Nr. 2
STRUCTURA, ORGANIZAREA, FORMELE ŞI TIPURILE
de instituţii, precum şi de personal din unităţile de învăţământ special şi special integrat

CAPITOLUL I
Structura învăţământului special şi special integrat
Art. 1. - (1) Învăţământul special şi special integrat din România este parte componentă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde:
a) grădiniţe speciale;
b) grupe de grădiniţă specială organizate în şcolile speciale;
c) şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficienţă;
d) grupe/clase de copii/elevi autişti;
e) şcoli de arte şi meserii - învăţământ special;
f) licee speciale;
g) centre sau grupuri şcolare speciale;
h) clase/şcoli postliceale speciale;
i) centre de zi;
j) centre de educaţie specială*;
k) centre de pedagogie curativă*;
l) grupe/clase de copii/elevi cu deficienţe senzoriale multiple (surdocecitate);
m) şcoli de reeducare pentru elevii cu deficienţe comportamentale;
n) şcoli/clase organizate în spitale, preventorii şi penitenciare.
(2) Unităţile de învăţământ special menţionate la lit. a) vor avea cantine şcolare şi, după caz, internate şcolare.
(3) În învăţământul special integrat pot funcţiona:
a) grupe de grădiniţă specială în grădiniţele de masă;
b) clase speciale compacte integrate în şcolile de masă;
c) grupuri de elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în şcolile de masă;
d) elevi cu cerinţe educative speciale integraţi individual în şcolile de masă;
e) clase speciale de arte şi meserii integrate în şcoli de masă de arte şi meserii şi în licee şi grupuri şcolare din învăţământul de masă;
f) grupe/clase de copii/elevi infestaţi cu virusul HIV;
g) centre logopedice interşcolare*;
h) centre şcolare pentru educaţie incluzivă*;
i) centre judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională*.
(4) Metodologia de organizare şi funcţionare a centrelor marcate cu [*] se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(5) Unii elevi cu cerinţe educative speciale pot fi şcolarizaţi la domiciliu.
Art. 2. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba organizarea de alte tipuri de unităţi şi instituţii de învăţământ special, în funcţie de necesităţile societăţii şi de cerinţele minorităţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 3. - În vederea realizării acţiunii de integrare a copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale în şcoala de masă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, poate dispune:
a) înfiinţarea sau desfiinţarea unităţilor şcolare speciale;
b) reorganizarea şi restructurarea unor activităţi din învăţământul special;
c) transformarea unor şcoli speciale în şcoli de masă;
d) transformarea unor şcoli de masă în şcoli integratoare;
e) transformarea unor şcoli speciale în centre şcolare pentru educaţie incluzivă;
f) înfiinţarea unor alternative educaţionale: centre de educaţie, centre de pedagogie curativă, centre de zi etc.
Art. 4. - Înfiinţarea, desfiinţarea sau transformarea unor unităţi de învăţământ special se va face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate de legislaţia internaţională în vigoare referitoare la protecţia specială şi drepturile copilului cu cerinţe educative speciale.
Art. 5. - La nivelul şcolilor speciale, precum şi la cel al şcolilor de masă incluzive/integratoare funcţionează comisia internă de evaluare continuă, potrivit dispoziţiilor art. 24 din Hotărârea Guvernului nr.1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. Metodologia de organizare şi funcţionare a comisiei interne de evaluare continuă se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
CAPITOLUL II
Formele învăţământului special şi special integrat
Art. 6. - Învăţământul special şi special integrat cuprinde:
a) învăţământ de zi;
b) învăţământ seral;
c) învăţământ cu frecvenţă redusă;
d) învăţământ cu scutire parţială de frecvenţă;
e) şcolarizare la domiciliu.
Art. 7. - Copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi prin formele de învăţământ special integrat, beneficiază de toate drepturile stipulate de legislaţia în vigoare privind protecţia specială a copilului, precum şi de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din învăţământul special, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială.
CAPITOLUL III
Organizarea învăţământului special şi special integrat
Art. 8. - Unităţile de învăţământ special şi special integrat sunt coordonate metodologic inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
Art. 9. - Conţinutul învăţământului special şi special integrat se reglementează prin:
a) curriculum naţional pentru învăţământul special şi special integrat;
b) curriculum specific pentru învăţământul special;
c) curriculumul şcolii de masă adaptat pentru învăţământul special integrat;
d) metodologii, ghiduri şi îndrumătoare specifice, elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Art. 10. - Pentru organizarea, coordonarea, şi conducerea întregului proces de instrucţie şi educaţie specială, terapie şi compensare, reabilitare şi integrare din cadrul învăţământului special şi special integrat, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti normează:
a) cel puţin un post de inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ special şi special integrat cu jumătate de normă; sau
b) un post de inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ special şi special integrat - în judeţele în care există cel puţin 5 unităţi de învăţământ special şi cel puţin 100 de copii/elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în învăţământul de masă.
Art. 11. - Absolvenţii unei facultăţi de profil cu una dintre specializările: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie, pedagogie socială sau cu orice specializare echivalentă pot ocupa orice funcţie didactică din învăţământul special.
Art. 12. - Posturile/funcţiile didactice şi didactice auxiliare din învăţământul special şi special integrat, precum şi condiţiile de ocupare a acestora sunt prevăzute în Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru funcţiile didactice de învăţător/profesor de sprijin/itinerant, precum şi pentru cele de învăţător/profesor-educator:
- educatorul şi cadrul didactic de sprijin/itinerant îşi desfăşoară activitatea respectând principiul continuităţii; aceştia pot fi încadraţi la orice nivel de învăţământ şi pot trece de la un nivel de învăţământ la altul, fiind salarizaţi conform studiilor;
- diferenţierea (învăţător/profesor-educator, precum şi educatoare/învăţător/profesor de sprijin/itinerant) se realizează în funcţie de nivelul studiilor, nu în funcţie de nivelul clasei la care este încadrat.
Art. 13. - Cadrele didactice care activează în învăţământul special integrat beneficiază de drepturile prevăzute în Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul didactic din învăţământul special.
Art. 14. - Structura, organizarea, normarea şi încadrarea personalului didactic auxiliar, administrativ şi medical din unităţile din învăţământul special integrat sunt cele prevăzute în cuprinsul prezentei anexe de la învăţământul special.
________________________________________
ANEXA Nr. 3
VOLUMUL ACTIVITĂŢILOR
din învăţământul special şi special integrat, normarea şi încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical şi administrativ

I. Grădiniţă specială cu program prelungit, săptămânal şi semestrial şi grupe de grădiniţă specială
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post la grădiniţe care funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică cu cel puţin 5 grupe; pentru grupele care funcţionează pe lângă alte grădiniţe sau alte instituţii de învăţământ, conducerea este asigurată de către direcţia acestora, dacă numărul grupelor este mai mic de 5;
b) de organizare a activităţilor instructiv-educative cu grupa de copii sau activităţi de intervenţie specifică (reabilitare, compensare, corectare) realizată individual sau pe grupe de 2-3 elevi:
- profesor de psihopedagogie specială - o catedră la o grupă de grădiniţă, cu norma didactică de 16 ore pe săptămână;
- educatoare-educator - câte un post pe schimb/tură la fiecare grupă de grădiniţă specială; programul unei ture este de 5 ore zilnic;
- profesor de kinetoterapie - un post la două grupe în medie pentru grupele de copii cu deficienţe fizice/neuromotorii şi un post la 4 grupe pentru grădiniţele speciale cu copii cu alte deficienţe, 1/2 post pentru două grupe şi 1/4 post pentru o grupă de copii.
B. Personal auxiliar:
a) supraveghetor de noapte - un post la două grupe de copii interni (în medie);
b) infirmieră - un post pe tură la 15 copii (în medie), în funcţie de gravitatea problemelor la copiii din grădiniţele cu program săptămânal/semestrial; la grupele de copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate se normează un post pentru fiecare grupă de copii;
c) asistentă medicală - un post pe tură ziua pentru fiecare grădiniţă.
C. Personal funcţional, operativ şi de servire:
a) contabil, administrator - un post la 70 de copii, două posturi pentru mai mult de 100 de copii;
b) magaziner, spălătoreasă, lenjereasă, muncitor bucătărie sau altele asemănătoare - un post pentru 15 copii;
c) muncitor calificat (fochist), muncitor întreţinere - un post pe tură la fiecare unitate care are centrală termică proprie, uzină de apă, inclusiv şi pentru lucrări de întreţinere;
d) îngrijitor - un post la 250 m2 suprafaţă de curăţenie.
II. Şcoli speciale (cu clasele I-X) şi clase speciale pentru copii cu cerinţe educative speciale integrate în şcolile de masă
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post pentru fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică;
- director adjunct - se normează un post la:
1. şcolile speciale cu cel puţin 16 clase şi internat semestrial;
2. 24 de clase în şcolile speciale fără internat sau cu internat săptămânal;
3. unităţile de învăţământ care s-au transformat în centre şcolare de resurse şi de asistenţă educaţională;
- al doilea post de director adjunct se normează la:
1. şcolile cu internat semestrial şi peste 24 de clase;
2. şcolile cu internat săptămânal şi peste 30 de clase;
3. şcolile cu peste 24 de clase şi cel puţin două forme de şcolarizare;
b) pentru activităţi de predare-învăţare-evaluare cu întreaga clasă şi potrivit planului de învăţământ:
- învăţător - un post de 16 ore/săptămână la unităţile de învăţământ special care aplică curriculumul şcolii de masă;
- profesor - o catedră, cu norma didactică de 16 ore/săptămână, pentru predarea disciplinei de învăţământ care corespunde specialităţii de pe diplomă în unităţile de învăţământ special care aplică curriculumul şcolii de masă;
- profesor de psihopedagogie specială - o catedră de educaţie specială pentru predarea a 16 ore/săptămână;
- maistru-instructor - un post cu norma didactică de 20 de ore/săptămână. La clasele unde se aplică curriculumul şcolii de masă norma didactică este de 24 de ore/săptămână;
c) pentru activităţi de terapii specifice:
- profesor psihopedagog pentru terapiile specifice desfăşurate individual sau în grupe de 2-3 elevi, inclusiv educaţie psihomotrică, stimulare-compensare-integrare, psihodiagnoză, consiliere, conform planului de învăţământ o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână;
- profesor de kinetoterapie - o catedră, în conformitate cu planul de învăţământ, cu norma didactică de 16 ore/săptămână;
d) pentru terapia educaţională complexă şi integrată:
- învăţător-educator sau profesor-educator - un post pentru fiecare clasă I-X, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
- profesor preparator (nevăzător) - un post la fiecare clasă de elevi nevăzători, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
e) pentru asistenţă educaţională în centrul şcolar pentru educaţie incluzivă:
- profesor pentru documentare - un post pentru fiecare centru.
B. Personal auxiliar:
- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuţii similare - un post pentru 200 de elevi cu cerinţe educative speciale; 1/2 post la unităţile de învăţământ special cu mai puţin de 200 de elevi;
- bibliotecar, conform legislaţiei în vigoare;
- supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni;
- instructor pentru educaţie (pentru activităţi colective organizate şi desfăşurate în timpul liber al minorilor din şcoala specială cu internat săptămânal sau semestrial) un post pentru două clase de elevi, în medie, în funcţie de gravitatea problemelor specifice elevilor.
C. Personal medical:
- medic de medicină generală - un post pe unitate;
- medic specialist - 1/2 post la unităţile şcolare care au cabinete dotate;
- asistentă medicală - un post pe tură, pentru şcolile cu internat săptămânal ori semestrial sau un post pe unitate pentru celelalte şcoli speciale;
- infirmieră - un post pe tură la 50 de elevi; la clasele de elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate se normează un post la două clase de elevi.
D. Personal funcţional, operativ şi de servire:
- contabil-şef - un post pe unitate;
- secretar-şef - un post pe unitate;
- administrator - un post pe unitate;
- magaziner, achizitor, funcţionar administrativ sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte şcoli;
- bucătar, muncitor bucătărie - un post la 75 de mese servite la şcolile cu internat (excluzând gustările de la orele 10,00 şi 17,00) şi un post la 100 de mese servite în celelalte unităţi;
- spălătoreasă, lenjereasă, frizer, cizmar, muncitor calificat (inclusiv pentru lucrări de întreţinere), muncitor necalificat - un post la 30 de elevi pentru şcolile cu internat şi un post la 50 de elevi pentru celelalte unităţi;
- fochist (muncitor calificat) - un post pe tură pentru unităţile care au centrală proprie (inclusiv pentru lucrări de întreţinere);
- îngrijitor - un post la 250 m2 suprafaţă de curăţenie pentru şcolile de elevi cu deficienţe de vedere şi cu deficienţe severe, profunde şi/sau asociate; un post la 450 m2 suprafaţă de curăţenie pentru celelalte unităţi şcolare speciale;
- portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul Poliţiei Comunitare);
- şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare vehicul din dotare (fie maşină, fie vehicul cu tracţiune mecanică sau animală);
- personal pentru gospodăriile anexe:
a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
b) două posturi pentru 41-80 de animale;
c) trei posturi pentru peste 80 de animale;
d) un post pentru 1-3 ha suprafaţă arabilă;
e) două posturi pentru 3-10 ha suprafaţă arabilă;
f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafaţă arabilă.
E. Pentru audiologie educaţională în şcolile speciale pentru elevi cu deficienţe de auz:
- audiolog şcolar - un post pe unitatea de învăţământ.
III. Şcoli de arte şi meserii - învăţământ special, clase de şcoală de arte şi meserii integrate în şcolile similare din învăţământul de masă, licee speciale, grupuri şcolare speciale, centre şcolare speciale şi şcoli postliceale speciale
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post pentru fiecare unitate de învăţământ special cu personalitate juridică;
- director adjunct - se normează un post la:
1. unităţi de învăţământ special cu cel puţin 16 clase şi cu internat;
2. unităţi de învăţământ special cu cel puţin 24 de clase şi fără internat;
3. unităţile de învăţământ transformate în centre şcolare de resurse şi de asistenţă educaţională;
- al doilea post de director adjunct se normează la:
1. unităţile de învăţământ cu internat care au cel puţin 32 de clase;
2. unităţile de învăţământ cu internat la care fiinţează două sau mai multe forme de învăţământ;
b) pentru activităţi de predare-învăţare-evaluare la clasă, în conformitate cu prevederile planului de învăţământ în vigoare:
- profesor de specialitate - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână;
- maistru-instructor - un post cu norma didactică de 20 de ore/săptămână; în situaţia în care se aplică curriculumul şcolii de masă, norma didactică este de 24 de ore/săptămână;
- profesor preparator (nevăzător) - un post la fiecare clasă de elevi nevăzători, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
c) pentru activităţi de intervenţie specifică (reabilitare, compensare, consiliere), precum şi pentru psihodiagnoză, desfăşurate individual sau cu grupuri de 2-4 elevi:
- profesor psihopedagog - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână; catedra se formează în conformitate cu prevederile planului de învăţământ în vigoare;
- profesor de kinetoterapie, cultură fizică medicală - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână; catedra se formează în conformitate cu prevederile planului de învăţământ în vigoare.
B. Personal pentru atelierele şcolare din cadrul şcolilor de arte şi meserii - învăţământ special, al claselor de şcoală de arte şi meserii integrate în şcolile similare din învăţământul de masă, al centrelor şcolare speciale, al grupurilor şcolare speciale:
a) şef de atelier - un post pe unitate;
b) contabil-şef - un post pe unitate;
c) tehnician, merceolog, magaziner, funcţionar - un post pentru 200 de elevi;
d) muncitori calificaţi - pentru atelierele de instruire practică a elevilor, precum şi pentru atelierele protejate un post pentru fiecare domeniu de profesionalizare pentru care unitatea de învăţământ are cel puţin 2 ani de instruire.
C. Personal auxiliar:
- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuţii similare - un post pentru 250 de elevi; 1/2 post la unităţile cu mai puţin de 250 de elevi;
- bibliotecar, conform legislaţiei în vigoare;
- supraveghetor de noapte - un post pentru 3 clase de elevi interni;
- pedagog - un post pentru două clase de elevi, pentru activităţile de pregătire a elevilor, precum şi pentru cele de grup organizate în timpul liber (seara, sâmbăta, duminica şi, după caz, în vacanţele şcolare).
D. Personal medical:
- medic de medicină generală - un post pe unitate;
- medic specialist - 1/2 post pentru unităţile şcolare care au cabinete dotate;
- asistentă medicală - un post pe tură pentru şcolile cu internat sau un post pe unitate pentru celelalte unităţi.
E. Personal funcţional, operativ şi de servire:
- contabil-şef - un post pe unitate;
- secretar-şef - un post pe unitate;
- administrator - un post pe unitate;
- magaziner, achizitor, merceolog, funcţionar economic sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte unităţi;
- muncitor calificat de întreţinere - un post la 200 de elevi; se poate norma şi 1/2 post în unităţile cu efectiv mai mic de 200 de elevi;
- portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul Poliţiei Comunitare);
- şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare autovehicul înmatriculat, respectiv vehicul cu tracţiune mecanică sau animală, proprietate a unităţii de învăţământ;
- îngrijitor - un post la 300 m2 suprafaţă de curăţenie pentru şcolile cu elevi cu deficienţe de vedere sau cu deficienţe profunde, severe şi/sau asociate; un post la 500 m2 suprafaţă de curăţenie pentru celelalte unităţi şcolare speciale;
- spălătoreasă, lenjereasă, frizer, cizmar, croitor, bucătar, muncitor bucătărie, muncitor calificat, muncitor necalificat sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 25 de elevi;
- personal pentru gospodăriile anexe:
a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
b) două posturi pentru 41-80 de animale;
c) trei posturi pentru peste 80 de animale;
d) un post pentru 1-3 ha suprafaţă arabilă;
e) două posturi pentru 3-10 ha suprafaţă arabilă;
f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafaţă arabilă.
IV. Unităţi de învăţământ cu dublă subordonare (şcoli sanatoriale, preventoriale şi din spitale, şcoli din penitenciare)
Şcolile sanatoriale, preventoriale şi din spitale şi şcolile din penitenciare sunt considerate structuri de învăţământ special. Normarea şi încadrarea personalului acestora se realizează conform prevederilor din cuprinsul acestei anexe.
V. Clase/grupe compacte integrate în învăţământul de masă
A. Personal didactic:
a) catedră de educaţie specială, formată din 16 ore/săptămână, pentru o clasă I-VIII;
b) post de învăţător/profesor-educator, la clasele I-VIII, pentru activităţile de după-amiază, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
c) catedră de profesor psihopedagog, pentru terapii specifice, formată din 16 ore/săptămână; acestea se vor desfăşura în cabinete de către absolvenţi ai facultăţilor sau specializărilor psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie.
La clasele V-VIII se poate aplica şi curriculumul şcolilor de masă, în funcţie de evoluţia colectivului de elevi şi de recomandarea comisiei interne de evaluare continuă. Normarea şi încadrarea personalului didactic se face în funcţie de curriculumul utilizat.
VI. Forme/structuri de sprijin al copiilor cu cerinţe educative speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă
a) centrele logopedice interşcolare:
- profesor de psihopedagogie specială - o catedră pentru 35 de copii cu tulburări de limbaj din grădiniţe şi şcoli de masă;
b) grupele de integrare - ca structură de sprijin pentru integrarea într-o grupă/clasă obişnuită a unui grup de 2-4 copii cu cerinţe educative speciale;
- o catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru 8-12 copii/elevi cu cerinţe educative speciale cuprinşi în grupe/clase din învăţământul de masă, cu norma didactică de 16 ore; 1/2 catedră didactică pentru 4-7 elevi; 1/4 catedră didactică pentru 2-3 elevi;
c) programele de integrare individuală - ca formă de susţinere a integrării individuale a 8-12 copii/elevi cu cerinţe educative speciale moderate sau uşoare, cuprinşi în învăţământul de masă, ori a 4-6 copii/elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate;
- o catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru o normă de 16 ore; 1/2 catedră didactică pentru un program de integrare a 4-7 copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare ori 2-3 elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate; 1/4 catedră didactică pentru 2-3 copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare ori 1-2 elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate cu program de integrare.
VII. Învăţământ cu frecvenţă redusă
a) Şcolarizarea prin învăţământ cu frecvenţă redusă se organizează pentru elevi cu cerinţe educative speciale, cu vârste de până la 16 ani, care nu şi-au finalizat studiile obligatorii şi nu au posibilitatea de a frecventa o formă de şcolarizare la domiciliu.
b) Elevul cu cerinţe educative speciale, cu vârsta de peste 16 ani, poate fi înscris la şcoala de arte şi meseriiînvă ţământ special, curs de zi, urmând ca, în paralel, să-şi completeze cele 8 clase prin învăţământ cu frecvenţă redusă.
c) Organizarea şi funcţionarea învăţământului cu frecvenţă redusă pentru copii/elevi/tineri cu cerinţe educative speciale sunt identice cu cele din învăţământul de masă, forma frecvenţă redusă.
VIII. Şcolarizarea la domiciliu a copiilor/elevilor/tinerilor nedeplasabili
A. Personal pentru activităţi de predare:
a) învăţător - un post pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână pentru disciplinele din trunchiul comun; orele se normează pentru ariile curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, om şi societate; împărţirea normei se face pe elev, cu alocarea a 4 ore pentru fiecare elev; aceste ore pot fi realizate şi în cumul sau plata cu ora. Pentru probele de evaluare se normează suplimentar 4 ore semestrial;
b) profesor de specialitate - o catedră pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână, repartizate după cum urmează:
- limba română - 4 ore - 1 oră/săptămână/elev;
- matematică - 4 ore - 1 oră/săptămână/elev;
- istorie - 2 ore - jumătate de oră/săptămână/elev (sau o oră/săptămână, în alternanţă cu geografia);
- geografie - 2 ore - jumătate de oră/ săptămână/ elev (sau o oră/săptămână, în alternanţă cu istoria);
- limba modernă - 2 ore - jumătate de oră/ săptămână/elev;
- ştiinţele naturii - 2 ore - jumătate de oră/ săptămână/elev;
c) profesor psihopedagog (pentru copii/elevi/tineri cu deficienţe nedeplasabili) - un post pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână.
B. Pentru probele scrise se acordă 4 ore semestrial, iar pentru probele de evaluare se normează suplimentar 6 ore.
a) Încadrarea personalului didactic pentru şcolarizarea la domiciliu se face prin completare de normă, cumul sau plata cu ora.
b) Elevii şcolarizaţi la domiciliu vor fi înscrişi într-o unitate de învăţământ de stat sau particulară, unde li se vor completa toate documentele şcolare.
c) Rezultatele la învăţătură ale elevilor şcolarizaţi la domiciliu se vor evidenţia prin sistemul de evaluare aplicabil în învăţământul preuniversitar.
C. Şcolarizarea la domiciliu se acordă copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale nedeplasabili, precum şi elevilor din şcolile de masă care sunt nedeplasabili, din motive medicale, pe o perioadă de timp mai mare de 21 de zile.
IX. Alternative educaţionale
a) În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) şi (2) şi ale art. 15 alin. (13) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se pot organiza alternative educaţionale pentru învăţământul special.
b) Organizarea, structura şi conţinutul procesului de predare-învăţare-evaluare din cadrul alternativelor educaţionale se realizează de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în colaborare cu unităţile organizatoare şi cu instituţii interesate în domeniul educaţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare referitoare la învăţământul special.
X. Alte categorii de personal:
a) asistent social (cu studii superioare) - un post pentru fiecare unitate de învăţământ special şi special integrat cu personalitate juridică. În absenţa candidaţilor la concursul de ocupare a acestui post, inspectoratul şcolar poate solicita direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, serviciului public de asistenţă socială organizat la nivelul municipiului/oraşului sau unui organism privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii detaşarea, pe o perioadă determinată, a unui asistent social din reţeaua de asistenţă socială a judeţului;
b) informatician - un post pentru fiecare unitate de învăţământ special care are cel puţin un cabinet de informatică;
c) documentarist - un post pentru unităţile de învăţământ reorganizate în centre şcolare pentru educaţie incluzivă;
d) corepetitor - un post pe unitate, cu excepţia unităţilor de învăţământ pentru elevi cu deficienţe de auz;
e) interpret în limbajul mimico-gestual - un post pe unitate pentru unităţile de învăţământ special pentru copii/elevi cu deficienţe de auz.
XI. Efectivele de copii/elevi la grupe/clase, precum şi prevederi specifice
1. Efectivele de copii/elevi la clase/grupe:
a) efectivele de copii/elevi din instituţiile şi din grupele/clasele speciale de învăţământ sunt de 8-12 elevi cu deficienţe moderate sau uşoare;
b) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficienţe asociate au efectivele de 6-8 copii/elevi;
c) clasele de liceu şi şcoală de arte şi meserii din învăţământul special şi special integrat au un efectiv de 8-12 elevi;
d) clasele şcolilor postliceale speciale au un efectiv de cel puţin 12 elevi;
e) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficienţe severe, profunde şi multiple au efectivul de 4-6 copii/elevi;
f) grupele/clasele speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe senzoriale asociate (surdocecitate) sau cu deficienţe senzoriale asociate cu alte tipuri de deficienţe au efectivul de 2-4 copii/elevi.
2. Personalul de conducere din unităţile de învăţământ special are obligaţia de catedră, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
3. Personalul care asigură supravegherea şi deservirea copiilor în zilele de odihnă şi nelucrătoare în internatele şcolare va fi salarizat corespunzător prevederilor legislaţiei în vigoare.
4. În sistemul de învăţământ special şi special integrat se aplică metodologiile specifice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
5. Unităţile de învăţământ special îşi pot valorifica produsele realizate cu elevii în şcoală, iar sumele obţinute vor fi utilizate pentru dotarea şi îmbunătăţirea activităţii din atelierele de profesionalizare, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale elevilor (materiale igienico-sanitare, hrană, echipament, materiale de întreţinere etc.).
________________________________________
ANEXA Nr. 4
DREPTURILE MATERIALE ŞI ALOCAŢIILE ZILNICE DE HRANĂ
pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învăţământ special şi special integrat

A. Drepturi ale copiilor/elevilor/tinerilor care sunt şcolarizaţi în sistemul de învăţământ special şi special integrat
a) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale în învăţământul special şi special integrat au dreptul la rechizite şcolare, precum şi la o alocaţie zilnică de hrană pentru întreaga perioadă a programului şcolar.
b) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale din învăţământul special şi special integrat, care se află în sistemul de protecţie socială, primesc drepturile menţionate la lit. a) prin unitatea de învăţământ la care sunt înscrişi, pe toată durata cursurilor şcolare, şi prin sistemul de protecţie socială, în vacanţe, sâmbăta şi duminica.
e) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale din învăţământul special şi special integrat, care nu se află în sistemul de protecţie socială, au alocaţia zilnică de hrană în acelaşi cuantum şi primesc rechizite în aceeaşi cantitate cu cei care se află în sistemul de protecţie socială, iar în internatele şcolare beneficiază de prevederile Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, modificată prin Legea nr. 111/2004, prin unitatea de învăţământ la care aceştia sunt înscrişi.
B. Finanţarea drepturilor menţionate la lit. A se face pentru toţi copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale care urmează o formă de şcolarizare, inclusiv pentru cei care, pe perioada şcolarizării, locuiesc în internatul unităţii de învăţământ sau frecventează centrul de pedagogie curativă, centrul de educaţie, centrul de zi etc.
C. Categoriile de beneficiari ai drepturilor precizate la lit. A sunt următoarele:
a) copiii din grădiniţele speciale;
b) copiii cu cerinţe educative speciale integraţi individual sau în grup/grupă în grădiniţele de masă;
c) elevii/tinerii din unităţile de învăţământ special, inclusiv cei din clasele speciale compacte integrate în şcolile de masă;
d) elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale integraţi individual sau în grup/grupă în şcolile de masă.
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby vali » Thu Jan 31, 2008 3:18 pm

*Necesitatea educatiei pentru diversitate*

***

Dezvoltarea filozofiei si a practicilor incluzive este organic legata de
educatia impotriva discriminarii, pentru ca aceasta constituie componenta cheie
a educatiei incluzive (Louise Derman Sparks). De aceea este necesara relevarea
importantei educatiei pentru diversitate inca din gradinita, ea fundamentand
bazele unei educatii incluzive autentice. Argumentele oferite de psihologia
copilului vin sa sustina aceasta idee:

*

copiii sunt capabili sa observe diferentele dintre oameni si sa puna intrebari
despre ele inca de la varsta de 2 ani;

*

intre 4-7 ani, copiii sunt constienti ca sunt diferiti de adulti si de alti
copii si pun intrebari legate de ce este constant si ce se va schimba (“Tati,
cand eu voi fi mare, voi fi ca si tine?”)

*

realizand ca unii oameni sunt diferiti sau la fel cu ei, copiii isi
construiesc opinii despre acest lucru, care genereaza anumite sentimente
pozitive sau negative depre oamenii care sunt diferiti de ei. In acest
context, mesajele pe care la transmit adultii din preajma lor despre oamenii
de etnii diferite, de limba si cultura diferite, sau care au diferite
dizabilitati sunt recepţionate si asimilate intocmai de catre copii.

*

chiar copiii care sunt diferiti (prin culoare sau o dizabilitate) pot trai
sentimente negative fata de ei insisi, daca mesajele pe care le primesc de la
adultii din jurul lor sunt ca aceasta diferenta este perceputa ca ceva “mai
putin normal” sau ceva “mai putin bun“.

Astfel, se deduce cat este de important ca adultii sa aiba atitudini pozitive
fata de diferente, ei oferind un model pentru formarea la copii a credintelor ca
oamenii diferiti de ei pot fi interesanti, placuti, atractivi, colegi buni de
joaca.
Gradinita constituie mediul in care copilul poate avea primul contact cu
copii/ oameni din medii foarte diferite (etnii, culturi, limbi diferite sau
persoane cu dizabilitati). Ca adulti, care lucram in domeniul educatiei, avem
cu totii responsabilitatea sa fim constienti de propriile credinte si
prejudecati fata de diversitate, pe care ni le-am format pe parcursul devenirii
noastre, de la parintii nostri, de la profesori, de la cei din jurul nostru. A
ne cunoaşte, a ne analiza si explora propriile prejudecati si credinte
vis-a-vis de diversitatea copiilor si a oamenilor in general este un prim pas
obligatoriu pentru fiecare dascal (educator, invatator, profesor). Cade in
seama noastra, chiar daca este mai putin confortabil, sa ne depasim
prejudecatile pentru a fi capabili sa-i ajutam pe copii si pe parintii lor
sa-si formeze atitudini si sentimente pozitive fata de diversitate.
Educaţia pentru diversitate presupune: recunoaşterea diversitaţii,
acceptarea si valorizarea ei. Aceasta nu se realizeaza doar in unele
activitati speciale, ci in intreaga activitate didactica, valorizarea
diversitatii fiind un continuum atitudinal si actional al dascalului pe
parcursul intregii interventii educationale.

*

*b. Necesitatea educatiei incluzive*

*

Educatia incluziva nu poate fi realizata cu succes daca nu incepe din prima
forma de educatie institutionalizata, care este gradinita. Paradigmele
sustinatoare ale acestei idei sunt: “educatia si interventia timpurie”. In
sustinerea acestei afirmatii sunt multe argumente psihologice si legislative.
Argumente psihologice:

*

*

dezvoltarea majora a creierului uman se realizeaza inaintea varstei de 3 ani,

*

primii 3 ani constituie etapa cea mai importanta, temelia pentru dezvoltarea
oricarui copil.

*

cercetarile psihologice arata ca pana la varsta de 7 ani se dezvolta mai mult
de 51% din ceea ce va fi viitorul adult: capacitatea de a invata sa inveti,
curiozitatea, increderea in sine, deschiderea spre idei noi, etc. (Perner,
1979, în Vrasmas, T.)

*

pentru copii cu dizabilitati, perioada 0-7 ani constituie perioada
fundamentala in care, prin stimularea adecvata, se reduce, intr-un procent
semnificativ, gradul dizabilitatii.

*

cercetarile, in care s-au aplicat modele de interventie educationala
timpurie eficiente, au dovedit ca beneficiile interventiei educationale
continue pe durata primilor 5 ani de viata dureaza pana la adolescenta
timpurie.
Argumente legislative:

*

Documentele internaţionale ratificate de Romania - Conventia ONU cu privire
la drepturile copilului, Conferinta Mondiala de la Jomtien (Thailanda, 1990),
Declaratia de la Salamanca (UNESCO, 1994), Regulile Standard pentru egalizarea
sanselor persoanelor cu handicap (1993), Cadrul de Actiune adoptat la Forumul
Mondial al Educatiei de la Dakar, 2000,etc. – vin sa sustina obligativitatea
tuturor statelor de a asigura, prin masuri concrete, dreptul la educatie
fiecarui copil, respectand principiul egalitaţii de sanse si de protejare a
copilului de orice forma de discriminare.

*

De asemenea, se sustine ca politicile educationale sa se bazeze pe principiul
educatiei incluzive, realizand inscrierea tuturor copiilor in invatamantul
obisnuit, indifferent de problematica acestora.

*

Accesul cat mai de timpuriu la invatare si educatie este vital pentru un
copil, la fel ca si nevoile de alimentatie si ingrijirea sanatatii. Principiul
interventiei si educatiei timpurii este sustinut cu fermitate in Raportul
UNICEF privind starea copiilor lumii pe anul 2001, dedicat copilariei timpurii.


*

Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat “Strategia privind educatia
timpurie ca parte a strategiei convergente privind dezvoltarea timpurie a
copilului”, care are printre obiective prioritare si: cresterea accesului
in invatamantul prescolar precum si asigurarea accesului egal la o educatie de
calitate in perioada educatiei timpurii a copiilor din grupuri dezavantajate si
grupuri vulnerabile.

Psih. Tanta Vaida
Centrul de Resurse si Asistenta Educationala “Speranta”
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby vali » Fri Feb 15, 2008 10:20 pm

Monitorul de Vaslui,15.02.2008

În judetul Vaslui sunt sute de elevi cu CES (cerinte educative speciale), care sunt pusi sa învete laolalta cu elevii normali. Acest lucru nu ar fi fost o problema, atât timp cât Ministerul Educatiei si Cercetarii ar fi permis Inspectoratului Scolar Judetean Vaslui sa angajeze câteva sute de profesori de sprijin, care sa-i mediteze suplimenar pe elevii cu CES. Cum în judetul Vaslui nu exista decât 3 cadre didactice de sprijin, întreaga sarcina este a profesorului obisnuit. În acest fel, un cadru didactic care trebuie sa predea atât elevilor normali, cât si elevilor cu CES, este ineficient. Una dintre probleme curente ale Inspectoratului Scolar Judetean Vaslui este integrarea copiilor cu CES în scolile de masa. Desi nu sunt oameni care sa se ocupe de ei, institutiile implicate în procesul de integrare scolara a copiilor cu CES au trimis în scolile de masa sute de elevi cu deficinte mentale. Responsabil de aceasta situatie este Ministerul Educatiei si Cercetarii. Ministerul nu a aprobat un stat de functii care sa permita angajarea unui numar cât mai mare de specialisti în educarea copiilor cu CES si chiar daca ar fi facut-o, numarul de candidati pentru aceste posturi ar fi fost foarte mic. Din cei 207 de elevi cu CES integrati în învatamântul normal vasluian, doar 48 beneficiaza de dascali de sprijin. Restul, ori au deficiente psihice reduse si pot fi mai usor educati, ori sunt un calvar pentru colegii lor de clasa si pentru cei de la catedra. În mod normal, profesorii de sprijin lucreaza în paralel cu dascalii care predau de la catedra, si încerca sa-i faca pe elevii cu deficiente mentale sa înteleaga lectiile. Orice persoana care are acces la internet poate accesa forumurile de specialite, în care fel de fel de cadre didactice solicita sfaturi, care sa-i ajute în activitatea cu tinerii cu CES. Iata câteva probleme întâmpinate de cei care se ocupa de copiii cu CES, expuse pe internet: "Mai am un caz (chiar nu-i pot spune altfel): Un copil de 7 ani cu IQ pentru vârsta de 5,5 ani si cu diagnostic de la medic: AGITAT. Acest copil, nu se poate linisti nici o clipa: iese din banca, vine la catedra, (sta în prima banca), ca sa-si ia cartea care e pe masa (avem mese de laborator si scaune în clasa) împinge scaunul, ocoleste masa, se aseaza, trage scaunul, arunca pe jos creioane ca sa deranjeze special ora sau ca sa se miste! Vorbeste neîntrebat, nu urmareste lectia, scrie putin si urât, nu cunoaste toate literele. (...) La toaleta îi murdareste de plastilina pe haine pe toti cei care se spala si sunt cu spatele la el, îi bate, le trânteste usa în cap, deschide usile cabinelor ocupate. (... )Am chemat parintii, am vorbit cu el, l-am certat, l-am laudat (când a fost cazul), l-am lasat la toaleta dupa ce se suna sau înainte si apoi nu-i mai dadeam voie; se linisteste o zi doua, si o ia de la început! De multe ori ma gândesc ca noi, învatatorii, educatorii în general, suntem niste sclavi care nu avem nici un drept în fata elevilor si a parintilor. Ei îsi pot alege scoala. Da? De ce invers nu se poate?", scrie pe forum una dintre cadrele didactice care se ocupa de un copil cu CES. În situatia în care ar exista cadre didactice suficiente tuturor tinerilor cu deficiente, problemele de acest gen nu ar mai exista. Problema este aceea ca integrarea copiilor cu CES în scolile de masa s-a facut fara a fi gândita suficient. Astfel, un educator care are în grija unul sau doi copii cu întârziere mintala nu va reusi niciodata sa fie eficient la clasa. Fie ca trebuie sa se ocupe mai mult de elevii cu CES, neglijându-i pe copiii normali, fie ca se va ocupa doar de elevii normali, în dauna celor cu CES. Abia când vor exista suficiente cadre didactice de sprijin va putea fi eliminata problema calvarului prin care trec unii dascali. Elevii cu CES au fost integrati în clase normale de la Scolile nr. 1, 2, 7, 6 si 10 din Vaslui, precum si în unitatile scolare nr. 1, 6 si 10 din Bârlad.

http://www.monitoruldevaslui.ro/news.ph ... HPSESSID=b
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby vali » Wed Jan 21, 2009 4:40 pm

Pentru a urmari in ce mod se lucreaza concret cu elevii care manifesta diferite tipuri de deficiente, ne-am adresat doamnei Maria Condurache, invatatoare la Scoala „Stefan cel Mare” din localitatea Dancu, judetul Iasi. Ajunsa la cea de-a 50-a aniversare, poarta pe umeri peste 30 de ani de experienta in invatamant. Fara sa-si tradeze varsta decat, poate, prin nenumaratele amintiri pe care i le-au lasat in suflet „copiii ei”, cum isi considera elevii din orice generatie, vorbeste de acestia cu siguranta celui care stie ca a facut tot posibilul pentru binele lor, dar si cu amaraciunea unei lupte intinse pe trei decenii cu nepasarea si ignoranta.

In cariera dvs., catii copii cu CES ati avut, in medie, in fiecare generatie?

Cel putin unul, dar de fiecare data cu alta problema.

Au fost probleme grave sau, dimpotriva, mai usoare si cu mai mari sanse de integrare?

Ambele. Cu 16 ani in urma, de exemplu, am avut un elev diagnosticat cu epilepsie care a urmat invatamantul primar, venind in fiecare zi la scoala sub influenta tratamentului cu Fenobarbital. Copilul nu putea face fata sarcinilor scolare, desi se straduia foarte mult si era sustinut puternic de familie. Eu l-am acceptat cu toata deschiderea, fiind si invatatoarea surorii lui mai mari – un copil obisnuit, normal. Dupa terminarea clasei a opta, in urma altor investigatii medicale, s-a constatat ca nu avea epilepsie, dupa 14 ani de Fenobarbital, si a fost diagnosticat cu o boala la inima, care permitea sangelui neoxigenat sa se amestece cu cel oxigenat, fapt ce-i producea convulsiile si care a facut posibila confunzia cu epilepsia. In cei 8 ani de invatamant, cat a urmat, a invatat sa scrie si sa citeasca si si-a format deprinderi de convietuire in societate, fiind un om responsabil de propriile acte. Dupa diagnosticarea corecta a bolii si aplicarea unui tratament adecvat, a reusit sa se integreze in societate, in prezent, la cei 23 de ani sai, avand un atelier de tamplarie in care lucreaza si reuseste sa se intretina singur.

Ce vi se cere practic sa faceti? Care e diferenta intre predarea la o clasa obisnuita si la o clasa in care sunt inclusi copii cu CES?

Practic, invatatorul trebuie sa desfasoare o activitate diferentiata, astfel incat, la sfarsitul ciclului primar, elevul cu CES sa posede minimul de cunostinte prevazut de programa scolara pentru toti copiii, pentru a putea trece in clasa a cincea. Daca elevul are dosarul care atesta ca este un copil cu CES, invatatorul este obligat ca, impreuna cu profesorul de sprijin, sa elaboraze o programa speciala care sa conduca la realizarea scopului mentionat. Daca nu are dosar, el nu este recunoscut ca find un copil cu CES, iar toata munca ramane in sarcina exclusiva a invatatorului. De multe ori, acesti copii nu sunt diagnosticati astfel, deoarece, daca provin din familii sarace sau dezinteresate, nu are cine sa se ocupe de intocmirea documentatiei. Mai sunt si cazuri in care parintii nu recunosc ca propriul copil are o problema care necesita un tratament educational special si atunci acesta ramane fara dosar. Nimeni nu-i poate obliga pe acesti parinti sa accepte integrarea propriilor copii in categoria persoanelor cu CES. Desi oficial ei sunt copii normali, trebuie tratati diferentiat, in functie de deficienta pe care o au.

Puteti exemplifica in ce mod abordati diferit un subiect in lectiile de predare-invatare, in cazul copiilor cu CES?

De exemplu, la o lectie de limba romana, la clasa I, in perioada Abecedarului, in timp ce elevii clasei au de citit in mod independent un text de 4 propozitii si de copiat, la alegere, doua dintre acestea, invatatorul se ocupa de elevul cu CES, cu care incearca sa citeasca cel putin una dintre propozitii (in functie de dificultatea deficientei). Cand are un copil cu CES in clasa, invatatorul trebuie sa-si programeze intotdeauna cateva momente numai pentru el. Daca ceilalti pot lucra singuri, acesta are neaparata nevoie de sprijin macar in cateva dintre momentele lectiei. Acesta este, insa, un avantaj pentru ceilalti, deoarece se invata sa munceasca independent (un aspect similar cu activitatea la clase simultane). La matematica, in cazul exercitiilor de consolidare a adunarii si scaderii, clasa lucreaza exercitii de tipul “calculati”, “mariti cu”, “miscorati cu”, “aflati suma”, “care este diferenta” etc., utilizand notiuni specifice domeniului. Elevul cu CES foloseste materialul didactic (betisoare, numaratoare, jetoane) pe toata durata lectiei, chiar si la evaluare, si realizeaza sarcini formulate direct: “aduna”, “scade”, “ia”, “pune”, la care nu mai este necesara integrarea limbajului matematic.

In ce fel se realizeaza evaluarea acestora? Ce inseamna, de exemplu, calificativul Bine pentru ei si pentru restul clasei, in urma rezolvarii unei cerinte specifice?

La evaluare, ei primesc sarcini personalizate, invatatorul tinand seama de cat a progresat elevul in perioda anterioara, pana la test. Sunt date sarcini la nivelul programei adaptate, in asa fel incat sa poata lua Foarte Bine la nivelul sau, pentru ca se face evaluarea in raport cu propriul progres, nu cu al intregii clase. Prin urmare, un Bine nu are aceeasi valoare pentru toti.

Ati primit vreodata ajutor de specialitate din partea unui profesor de sprijin / psihopedagog?

Am solicitat profesor de sprijin ani la rand, dar ni se spunea ca nu sunt suficiente cadre specializate. Conducerea scolii a inaintat cererile inspectoratului si, in cele din urma, am primit pentru prima data in anul 2006 numai profesor de sprijin (nu si psiholog sau logoped) si numai cu jumatate de norma. Acesta a colaborat cu trei invatatori (doi la clasa I si unul la clasa a II-a), ocupandu-se in total de 6 elevi. Pe cei doi copii cu CES din seria actuala ii lua din clasa o data pe saptamana si facea cu ei numai limba romana si matematica. Copiii au fost acceptati in program 3 ani, desi cu profesori diferiti, iar anul acesta au fost exclusi de catre noul profesor de sprijin, care mi-a explicat ca s-au schimbat criteriile de selectie. Mentionez ca ambii elevi intampina in continuare dificultati de invatare, iar din clasa a cincea situatia este la fel de neclara, nimeni nu se va mai ocupa de ei in mod special.

Care a fost reactia clasei fata de colegii lor? Cum s-au integrat cei doi in colectivul de elevi?

In cazul elevilor mei, fiind copii cu un comportament adevcat, colectivul i-a integrat si chiar i-a sprijinit, atat material (ambii provenind din familii foarte sarace), cat si in realizarea sarcinilor scolare, existand chiar o adevarata intrecere in a-si oferi serviciile de sprijin educational.

Ce schimbari ati observat la copiii cu CES din clasa dvs., in urma colaborarii cu profesorul de sprijin? Care au fost avantajele (atat pentru ei, cat si pentru dvs.)?

In anul scolar 2006/2007, cand colaboram cu dna Adriana Craciun, venita la scoala noastra ca profesor de sprijin, copiii asteptau cu mare placere orele cand mergeau la cabinet si veneau de acolo cu o stima de sine ridicata, cu incredere in fortele proprii, cu dorinta de a continua efortul pe care-l presupune invatarea. Erau foarte atasati sentimental de profesoara. Chiar eu, ca invatatoare, am avut de invatat multe lucruri de la doamna Craciun, atat pentru tratarea copiilor cu CES, cat si pentru rezolvarea celorlalte probleme pe care le ridica un colectiv de elevi. Pentru valorificarea acestei experiente, am realizat impreuna o lectie deschisa, ca sa oferim un exemplu de integrare in cadrul lectiei a copiilor care participau la programul de sprijin si care a generat dezbateri pro si contra integrarii acestor copii, in cadrul comisiei metodice. Discutiile au dovedit ca exista idei preconcepute care se opun cu desavarsire integrarii, au aratat ca invatatorii se confrunta cu o multime de probleme si nu au cui cere sprijinul, in conditiile in care scoala nu are persoanl specializat. In multe situatii, acesti copii abandoneaza invatamantul pentru ca simt ca nu fac fata si se plictisesc. Cei doi elevi ai mei au progresat simtitor, citesc si scriu bine, se exprima clar si corect, si-au insusit minimul de cunostinte la matematica, astfel incat promovarea lor s-a facut pe merit. Pentru mine, a fost un sprijin real, in insusirea celor doua instrumente de baza, cititul si scrisul, care m-au ajutat mai apoi sa pot lucra cu ei sarcini ceva mai complicate. Clasa I fiind foarte dificila pentru toti elevii, ar fi fost foarte greu sa ma descurc singura si cu probabil ca i-as fi pierdut pe traseu.

In conditiile actuale, cum arata viitorul acestor copii?

Cu siguranta ca cei doi copiii ai mei vor razbi in viata, pentru ca deficientele lor au fost minore. Au nimerit intr-un colectiv care i-a ocrotit, i-a ajutat, le-a sporit increderea in fortele proprii, un loc in care s-au simit iubiti si apreciati. Comportamental, ei sunt niste copii placuti, si asta le-a sporit sansele. Desi situatia lor la invatatura nu este stralucita, ei au deprinderi de munca foarte bune. Exista totusi pericole care ii pandesc mai departe: sa intalneasca profesori care sa nu le inteleaga situatia si sa-i consideri lenesi sau rauvoitori; sa nu fie primiti intr-un loc de munca pentru ca nu au studiile necesare (actele doveditoare), fara sa se tina seama de competentele lor; in cazul fetitei, exista pericolul sa fie influentata de mediul viciat din familie si, mai tarziu, in adolescenta, sa abandoneze scoala, cum au facut si surorile ei mai mari (nu este cazul baiatului, care se bucura de tot sprijinul familiei).

La nivelul judetului Iasi, sunt inregistrate 49 de unitati scolare integratoare din mediul rural si urban, care ofera sprijin educational pentru 492 de copii cu CES.

http://iasi.comunicat.ro/educatie/insti ... condurache

http://iasi.comunicat.ro/editorial/expe ... i-asistent
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am


Return to ARHIVA

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 0 guests