Intrebari frecvente

Moderators: camel, moderators

Intrebari frecvente

Postby emma » Fri Oct 24, 2003 9:01 am

INTREBARI FRECVENTE

1) COPILUL MEU SUFERA DE PDD/ASPERGER/HIPERLEXIA, NU AUTISM.ARE INTRADEVAR NEVOIE DE TERAPIA ABA?

2) CE ESTE UN PROGRAM DE TERAPIE ABA?

3)LA CE GEN DE PROGRESE POT SA MA ASTEPT?

4) AS VREA SA INVETE IN MOD NATURAL, NU MECANIC. ABA PARE ATAT DE ARTIFICIAL...

5)NU POT SA-MI VAD COPILUL FACAND TOT TIMPUL EXERCITII. NU ARE NEVOIE SA MEARGA SI LA SCOALA SAU SA SE JOACE?

6)EXISTA RISCURI? COPILUL POATE FI RANIT?

7)CE SPUNETI DE REGIMURI ALIMENTARE, VITAMINE SI ALTE TERAPII? NU E MAI IMPORTANT SA TRATAM CAUZELE FUNDAMENTALE?

8 ) AM AUZIT CA ABA DUCE LA UN COMPORTAMENT MECANIC, "DE ROBOT".

9)AM CITIT CA METODA LOVAAS ESTE EFICACE DOAR IN 50% DIN CAZURI

10)OARE UN AMESTEC DE ABA SI ALTE TERAPII AR AVEA MAI MULT SUCCES?

11)ABA ESTE ADECVATA PENTRU COPIII MAI MARI?

12)IMI E TEAMA CA SUPUNAND COPILUL ATATOR EXERCITII, ACEST LUCRU VA INRAUTATI RELATIILE DINTRE NOI.

13)CARE ESTE ROLUL AJUTORULUI SCOLAR IN PROGRAMUL ABA?

14)CE SE INTAMPLA DUPA TERMINAREA PROGRAMULUI ABA?
emma
 
Posts: 57
Joined: Sat Oct 11, 2003 9:22 am

Postby Guest » Fri Oct 24, 2003 11:03 am

COPILUL MEU SUFERA DE PDD/ASPERGER/HIPERLEXIA, NU AUTISM.ARE INTRADEVAR NEVOIE DE TERAPIA ABA?
1) Diferitele etichete folosite pentru a descrie PDD nu fac altceva decat sa duca la confuzia parintilor, si sa ingreuneze obtinerea drepturilor legale adecvate. ocazional, exista motive intemeiate sa fie utilizat un diagnostic sau altul, insa de cele mai multe ori, nu conteaza eticheta folosita. Ceea ce conteaza intradevar este tratamentul efectiv
Termenul "spectru autist", fie chiar si "neoficial", poate clarifica mult situatia.
Copiii cu PDD prezinta grade diferite de invaliditate. cea mai mare greseala pe care o puteti face este sa credeti ca, prin prisma faptului ca sufera "doar" de PDD , nu are nevoie de un program de mare calitate pt a fi ajutat sa recupereze cat mai repede posibil.Este adevarat ca cei profund afectati au nevoie de un numar sporit de ore decat cei lejer afectati, insa acest lucru poate fi constatat doar de catre specialisti. media de ore de lucru este in intervalul 10-40 ore/saptamanal.
fiul meu de exemplu, se incadreaza in criteriile standard de hiperlexie. Aceasta inseamna ca, in timp ce este si autist, are si o abilitate (si motivatie) normala de a lucra cu litere si numere. daca ne-am fi limitat doar la diagnosticul de hiperlexie, fiul nostru nu ar fi beneficiat de terapia ABA, care il ajuta enorm.

2)CE ESTE UN PROGRAM DE TERAPIE ABA?

ABA presupune o serie de componente ce lucreaza impreuna: oameni, programe, practica.Si trebuie sa lucreze impreuna ceva timp: cel putin 2 ani, de obicei mai mult.
Oamenii sunt analisti comportamentali , "terapeuti", tu si ceilalti membri ai familiei, de obicei si profesorii din scoala (daca nu in primul rand).Analistul comportamental, denumit consultant este responsabil de alte componente cum ar fi programele si practica. Acesta va ajuta la trainningul terapeutilor, deci si al dumneavoastra in practicile ABA si va va pune la dispozitie( dumneavoastra si echipei) curriculum-ul (programele) care va vor invata exact ce si cum sa-l invatati pe copil. De asemenea consultantul evalueaza periodic rezultatele si modifica programele pe masura ce copilul progreseaza.
Terapeutii realizeaza instructia(uzual, unu-la-unu, dar nu intotdeauna)De ce mentiunea de terapeut? Termenul terapeut are o implicatie medicala si profesionala. implica trainning si certificat de specialitate. un bun trainning si o buna practica sunt foarte importante in ABA de asemenea, insa nu implica grade, cursuri etc. Teretic, oricine poate invata sa fie un instructor ABA :studenti, oamnei la pensie, si exceptional elevi de liceu.O diploma de specialist poate fi benefica, insa ceea ce conteaza este entuziasmul, creativitatea, abilitatea de a urma instructiuni, si , nu in ultimul rand capacitatea de " a fi bun cu copiii"
Parintii pot fi terapeuti, daca au timp si inclinatie, aceasta este in final o decizie personala. poate fi o metoda de a economisi banii, si in mod sigur va ofera o cunoasterea mai buna a propriului copil si a progreselor sale.
Personalul de la scoala nu ofera servicii unu-la unu(un prof un elev), exceptand specialistii care lucreaza sau nu dupa programul ABA.totusi, acest personal este foarte important. reprezinta o parte a mediului in care copilul dumneavoastra invata. in mod cert o cooperare eficienta se impune. daca acest personal "nu crede" in ceea ce faceti dumneavoastra, ori au impresia ca ei sunt capabili s afaca ceva mai bun, (de obicei experienta a demonstrat contrariul), atunci copilul dumneavoastra este pus in situatia de a nu beneficia de efecte maxime.
Programul este, cel putin in mintea mea, punctul cel mai important in ABA.
Fragmentele si "piese" de practica apar si in alte"metode" , dar experienta mea imi spune ca nu exista alt program care sa presupuna atat de multa implicare si grija fata de copil, care sa planifice exact ceea ce copilul urmeaza sa invete, care sa presupuna o metoda atat de eficienta de repetitie a lucrurilor deja invatate. ABA presupune o inalta disciplina si atentie la detalii, care pot avea ca rezultat integrarea completa a copilului in "doar" cativa ani.
Achizitiile trebuie deprinse intr-un mediu larg(scoala, casa) si cu multi oameni(terapeuti, parinti, profesori). Aceasta generalizare este realizata sistematic, cu scopul de a reda copilului in final capacitatea de a-si folosi deprinderile in orice mediu.
In final, practica, modul in care sunt invatate deprinderile,pare la prima vedere cea mai neobisnuita trasatura ABA. Asta pentru ca formatul programului pare atat de diferit de metodele clasice de invatare.Dar "DT teaching" este doar un rezultat al aplicarii ABA-analiza functionala a comportamentului- in ideea de a va ajuta in procesul invatarii copilului cu probleme , cu scopul de a progresa la potentialul maxim.O multime de lucruri se intampla in aceste sesiuni unu-la-unu, dar sunt lucruri pe care tu si ceilalti membri ai familiei le puteti face in alte contexte, in alte situatii pentru a ajuta copilul sa invete.Un consultant va va invata cum sa consolidati comportamentele adecvate in detrimentul nedoritelor "trasaturi autiste".
Practica ABA este folosita in mod egal in mediul scolar, chiar daca micutul nu va face exercitii in sensul clasic. Este un trainning continuu, parte a programului de acasa, parte esentiala a programului. Este insa si partea care deseori duce la confuzia parintilor si deranjaza scoala, din pacate, pentru ca daca este aplicat corect, beneficiile sunt uimitoare(un bun ajutor face munca profesorilor mult mai usoara).Una din cele mai comune greseli pe care le fac parintii este de a plasa copilul intr-o scoala fara a cere ajutorul ABA, in ideea ca " are nevoie sa fie langa copii ca sa deprinda abilitati sociale".Inca odata, daca acest copil ar fi in stare sa invete in acest mod, nu ar mai fi autist!

daca privim aceste componente in ansamblu(oameni, programe si practica), iata ce vom obtine!

* un "program acasa" de 10 pana la 40 ore /saptamana , cu un model de exercitii unu la unu efectuat de 2 sau 5 terapeuti sau parinti

* un program de lucru cu un consultatnt, din 2 in doua saptamani( sau din 12 in 12), pt de la 2 ore la 2 zile, cu o medie de 1-2 ore/saptamanal

*saptamanal , intalniri de echipa, necesara prezenta tuturor terapeutilor pentru a compara rezultate si discuta problemele

* pentru multi copii, plasarea in mediul scolar, de la cateva ore pana la program complet, cu un ajutor ales dintre terapeuti

*poate chiar intalniri de joc supervizate de catre un terapeut, in mod obisnuit structurate pe sesiuni unu-la-unu

*tu, personajul central,managerul , secretarul....si parintele!


Acesta este un program pentru acasa , probabil cel mai folosit model, exista si alte modele de programe.
Guest
 

Postby emma » Fri Oct 24, 2003 1:17 pm

3) LA CE GEN DE PROGRESE POT SA MA ASTEPT?
Cantitatea de progrese pe care copilul le va face depinde de doua lucrurui: capacitatea innascuta de a invata si calitatea programului personal folosit.Cat de mult copilul poate sa invete folosind programul cel mai bun, este ceva ce nimeni nu poate prevede, desi exista indicatii ale cercetarilor potrivit carora o varsta mintala elevata cumulata cu o varsta cronologica mica sunt predictori ai unui progres sporit . O experienta recenta sugereaza ca progresul copilului in primele luni- o masura a capacitatii sale de invatare-este legata de succesul pe termen mai degraba decat gradul initial de incapacitate.Mai ales, trebuie inteles faptul ca este un subiect destul de rau inteles : nu exista nici un indicator fiabil la un copil de varsta frageda care sa prevada ce va fi acesta cand va ajunge adult. (de notat ca unii copii beneficiaza de asemenea de alte interventii cum ar fi diete si medicamente, ceea ce le sporeste abilitatile de invatare.
Calitatea programului este ceva ce poti influenta. Numarul de ore saptamanale este una din unitatile de masura: in caz ca elevul are un program prelungit de lucru, e in avantajul sau sa inceapa cat mai repede posibil. (este o problema pe care multi adimnistratori de scoli nu il inteleg;ei cred ca pot economisi bani facand mai putine ore saptamanal sau mai putine saptamani pe an. Totusi , experienta practica sugereaza ezact opusul: un program intensiv este susceptibil de a fi terminat mai repede, in timp ce un program de o intensitate inferioara se poate lungi pe ani si ani, costand mai mult pe termen lung.Numar mare de ore nu inseamna neaparat mai mult de munca, caci in cazul in care copilul nu poate inca sa faca activitatea adecvata, fiecare ora de studiu destinat insusirii respectivei activitati inseamna o ora mai putin de activitati nedorite(autiste).In batalia pt viitorul copilului fiecare ora cade de o parte sau de alta a balantei productiv/neproductiv, trebuie sa inclinati aceasta balanta spre latura productiva.
Calitatea instructiei este f. importanta. Dupa cum ne asigura un administrator, "orice idiot poate face ABA". este adevarat, insa ca sa o faci bine, este necesar mult trainning, atentie la detalii si munca sustinuta .
Copilul autist nu este adesea un bun client pt bunele intentii: simplele situatii de a sta jos si de a incerca sa invete pot duce la o serie de comportamente nedorite si la putine rezultate in procesul de invatare.Principiul de a-l recompensa pare simplu, insa deseori nu e de ajuns doar sa-i dai o acadea de fiecare data cand da raspunsul corect, sunt multe, multe detalii si strategii pt a-l face sa progreseze rapid.
emma
 
Posts: 57
Joined: Sat Oct 11, 2003 9:22 am

Postby Milena » Fri Oct 24, 2003 1:28 pm

draga emma,
e foarte interesant ce traduci tu si cred ca e folositor pentru multi dintre noi. Eu, de ex., o sa listez toata traducerea ta si o s-o duc, nici mai mult nici mai putin, decat la gradinita lui Marut, sa discut concret cu educatoarele ei si sa-i structuram Marutei cat mai bine programul de invatare. Mara are norocul sa invete cu niste super-doamne, foarte entuziaste si daruite, care nu se cramponeaza de statultul lor de cadre care le stiu pe toate, si care sunt deschise la orice dialog cu parintele, acceptand orice sfat sau sugestie care poate fi in beneficiul copilului.

Mersi, emma, si... spor la lucru in continuare :)
Milena
 
Posts: 346
Joined: Mon Sep 29, 2003 1:38 pm
Location: Cluj-Napoca

Postby emma » Fri Oct 24, 2003 1:41 pm

ce vreau eu sa adaug: de unde luam material intens concret despre metoda asta? nu am apucat sa traduc, scrie mai jos cate ceva, doar numele primelor etape : invata diferenta intre acum/in trecut etc...dar mai mult? nici pe net nu gasesc decat trimiteri la carti pe care tre sa le cumperi...
emma
 
Posts: 57
Joined: Sat Oct 11, 2003 9:22 am

Postby shakalu » Sat Oct 25, 2003 11:08 am

emma , nu gasesti nimic pentru ca sunt destul de scumpe cartile despre ABA ...dar : da-mi o adresa si o sa-ti trimit eu prima carte din seria Dr. Lovaas - practic este un manual al terapiei care te invata ce sa faci punct cu punct ...tradu-o si trmitemi-o mie sau daca poti milenei si lui carmeno prin posta ; daca nu o poti face doar trimite-mi traducerea si am sa le trimit eu ; sper ca destul de curand sa am deja tradusa si partea a doua (adica urmatoarea carte a dr. lovaas ) si am sa v-o trimit si pe aceea .

ceea ce te rog este sa nu incerci sa postezi pe forum traduceri , nici macar partiale ...nu avem copyright . eventual poti sa faci compedii :) desi dupa ce o sa o traduci ma indoiesc ca o sa mai ai energie :)
shakalu
 
Posts: 589
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby emma » Sat Oct 25, 2003 3:33 pm

4) AS VREA SA INVETE IN MOD NATURAL, NU MECANIC. ABA PARE ATAT DE ARTIFICIAL...

Aba este o tehnologie dezvoltata in scopul maximizarii capacitatii de invatare. Ghideaza profesorul in maximizarea acelor elemente de instruire unu-la-unu ce conduc la un proces de invatare eficient si durabil in timp.La prima vedere poate parea o metoda nenaturala, asta deoarece elevul are din start un sistem de invatare defectuos, deci elemente prezente in orice proces normal de invatare trebuie exagerate.
Pe masura ce programul ABA avanseaza, daca mai are si succes(90% din cazuri), creierul elevului se schimba, EL "INVATA CUM SA INVETE". procesul de invatare pare din ce in ce mai natural.
Cel mai rau lucru pe care un parinte sau profesor il poate face unui copil autist este sa creada ca acesta este capabil sa invete in acelasi mod in care o fac copiii normali, si sa-l plaseze intr-un mediu tipic (fie si cu extra-suport), asteptand ca acesta sa "prinda". Dezvoltarea copilului presupune o capacitate uimitoare de a invata o multime de lucruri intr-un timp scurt. copiii autisti sunt mult in urma la acest capitol, chiar si la varste fragede. Pur si simplu nu exista nici o cale ca ei sa invete "natural" daca nu sunt pregatiti in scopul achizitionarii deprinderilor de baza necesare ca ei sa inteleaga ce se intampla in lumea in care traiesc.
Sa presupunem ca micutul se afla la scoala , iar profesorul vorbeste despre omizi si fluturi. Copilul tipic va invata aceasta intr-o singura lectie si va prezenta un interes pe termen lung pentru subiect, ceea ce il va ajuta sa se bucure de mediul inconjurator , ii va da ceva(o informatie) ce poate impartasi cu parintii, cu prietenii . Insa ganditi-va cate notiuni trebuie sa aiba fixate pentru a pricepe aceasta lectie simpla:

1. categorii de insecte si de mancare
2. ideea de transformare(un lucru se transforma in altul)
3. conceptul de ' a manca" si "a dormi"
4. adverbul "in jurul"( construieste un cocon in jurul sau)
5. ideea de secventiere(mai intai construieste, apoi iese din cocon)
Aceasta este doar o lista partiala: ei trebuie sa stapaneasca deprinderea de a fi atent la explicatiile profesorului, etc.Sa va asteptati ca un copil care nu stapaneste cateva din aceste notiuni sa invete "natural" este o nechibzuinta, ca si plasarea lui intr-o sala de clasa "normala"
Deci ce este cu aceasta repetitie continua cum ar fi statul la masa sau alte actiuni "nenaturale" caracteristice ABA? toate acestea sunt rezultatul unei cercetari riguroase asupra procesului de invatare, o amplificare a procesului firesc prin care toti copiii il folosesc pentru a invata si a se dezvolta. Acest proces de invatare poate o sa va para mai natural daca il comparati cu modul in care un parinte isi invata instinctiv copilul sa zambeasca. la inceput un copil nu are nici o idee cum sa-i raspunda parintelui. eventual se uita ceva mai insistent.insa in momentul in care parintele primeste cel mai mic raspuns-BANG! un mare suras, isi imbratisaza copilul, etc..acest lucru se repeta iar si iar pana cand cel mic da lui mami si lui tati un mare zambet si contactul cu privirea!
astfel invatam toti. Copilul autist are nevoie de acest tip de atentie intensiva, sau chiar de atentie intensiva cumulata cu sprijin individualizat pt a invata concepte foarte simple cum ar fi "pe" si "in". Insa vestea buna este ca daca acest lucru este facut in mod corect , atunci copilul va invata cum sa invete din ce in ce mai repede, si cu din ce in ce mai putina interventie artificiala.Efectiv nu exista scurtatura, nici o alternativa "naturala".Asa cum este imposibil ca bebelusii sa mearga la gradinita, la fel copiii autisti nu pot "sa invete pur si simplu" conform varstei lor cronologice.Ei trebuie sa fie condusi prin fiecare secventa de dezvoltare corespunzatoare limbajului, jocului, etc, nu trebuie sa treaca la o etapa superioara pana nu stapanesc etapa precedenta.
emma
 
Posts: 57
Joined: Sat Oct 11, 2003 9:22 am

Postby emma » Sat Oct 25, 2003 5:51 pm

5)NU POT SA-MI VAD COPILUL FACAND TOT TIMPUL EXERCITII. NU ARE NEVOIE SA MEARGA SI LA SCOALA SAU SA SE JOACE?

Un program ABA nu inseamna numai exercitii separate de genul celor facute la masa de lucru.principiile care duc la invatarea celor mai elementare achizitii sunt aplicate si in clasa de curs, acasa, in comunitate. Reamintiti-va ca pentru copiii tipici invatatul este un "serviciu cu norma intreaga", se intampla pur si simplu fara ca dumneavoastra sa realizati (daca nu ar fi asa, nici nu copil nu ar fi in stare sa mearga la gradinita fara sa treaca de etapa cresa).Pentru un copil cu PDD este necesar sa profite la maximun de fiecare oportunitate de invatare ivita, evident, ajutat fiind de un adult responsabil.Asta inseamna o atenta supraveghere si coordonare in toate mediile, inclusiv la scoala. Trainningul si antrenamentu parintilor este este o parte esentiala ce garanteaza succesul programului.Reamintiti-va, chiar daca copilul beneficiaza de un program full-time, probabil tot veti petrece 60 ore saptamana cu el.
Da, copii autisti pot sa mearga la scoala impreuna cu copiii tipici, dar nu, nu este o idee buna sa fie dusi inainte de a fi gata sa invete in acel mediu, iar scoala trebuie sa lucreze si ea la program.pentru multe motive, poate fi daunator copilului sa pretinzi ca e OK sa aiba "doua programe" care s anu imaparta tehnici sau obiective.

* copiii cu probleme de comportament sunt supusi riscului sa dezvolte comportamente daunatoare; autostimulare, stereotipii.Acestea cresc sau descresc in intensitate ca raspuns direct la actiunile parintilor, profesorilor, sau altor ingrijitori.este esential ca toti sa coopereze in efortul de a reduce aceste comportamente iar progresele sa fie periodic revazute si ajustate daca este nevoie.suferim ani de zile serioase probleme de comportament
pentru ca persoanele autorizate in grija caruia se afla copilul nu ne invata ce sa facem, iar daca cerem un plan de management comportamental, nu sunt in stare sa il execute.

*copilul dumneavoastra trebuie sa beneficieze de orice oportunitate pentru 'a-i prinde din urma' pe semenii lui. asta inseamna sa invete si prcatica, practica, practica!Daca are deprinderile necesare sa mearga la scoala,si sa priceapa ce se intampla acolo, atunci perfect! Dacanu, chiar daca pare fericit sa mearga acolo, nu e tocmai corect pentru el sa fie pus intr-un loc unde nu poate sa invete si nu poate sa participe.Scoala trebuie sa se implice zilnic in progresul copilului dumneavoastra si sa-i structureze mediul inconjurator in asa fel incat copilul sa reuseasca in final sa generalizeze deprinderile invatate.o metoda ar fi ca in scoala copilul sa fie invatat dupa metoda unu-la-unu.
Asta a fost cea mai grea lectie pentru noi: fiul nostru era(si este si acum) foarte bucuros sa mearga la scoala, dar efectiv nu invata nimic acolo(nimic pozitiv), in ciuda eforturilor depuse. Administratia scolii a tinut sa nu introduca in clasa metodele noastra .numai dupa ce i-am intiparit elementele de baza ale limbajului , elementele de baza ale atentiei, iar cand a fost in stare sa inteleaga ceea ce se intampla la scoala, a obtinut in sfarsit beneficii.
Acelasi lucru se aplica in cazul relatiilor intersociale. nu cred ca exista ceva mai dureros pentru un parinte decat sa -si vada copilul autist "jucandu-se" intr-un grup de copii tipici.Invatarea deprinderilor de joc reprezinta o parte importanta a programului ABA , si ,ca si restul exercitiilor, este facut cu pasi marunti pt a evita esecul copilului.Dezvoltarea jocului este la fel de importanta am putea spune ca dezvoltarea limbajului.
ABA nu inseamna "doar" exercitii. Daca ar fi asa, nici un copil nu ar ajunge la o "functionare" normala. Copilu tau are nevoie de tine, de profesorii lui, de orice alta persoana semnificativa din viata lui, toti acestia vor lucra impreuna pentru a maximiza sansele lui de reusita.Daca unul din acesti oameni nu sunt pregatiti sa participe, e de preferat sa nu isi piarda inutil timpul.
emma
 
Posts: 57
Joined: Sat Oct 11, 2003 9:22 am

Postby emma » Sat Oct 25, 2003 6:38 pm

7)CE SPUNETI DE REGIMURI ALIMENTARE, VITAMINE SI ALTE TERAPII? NU E MAI IMPORTANT SA TRATAM CAUZELE FUNDAMENTALE?

pentru multi copii poate fi o cale de corectare a posibilului mecanism bilologic ce se presupune ca ar cauza autism.Chiar daca este adevarat, oricum, copilul si-a petrecut ani de zile in incapacitatea de a invata limbajul, jocul, deprinderile sociale, in acelasi cu semenii sai. Ii va fi necesar mult ajutor sa invete toate aceste deprinderi si ideal ar fi sa fie invatat cu pasi repezi. indiferent de alte interventii e inca multa munca de invatare de efectuat, iar ABA pare cel mai indicat in acest sens.
Nu vreau sa sugerez "nu incercati alte interventii pentru ca ABA este alegerea corecta". Doar aveti in vedere ca , in cazul in care ati avea solutia sa stopati autismul copilului, inca va avea nevoie de mult ajutor "sa prinda din urma" pe semenii sai.
( E putin spus in legatura cu utilitatea terapiei ABA. de fapt, cercetarea arata ca multi copiii ce urmeaza numai terapia ABA ajung sa piarda simptomele autiste, asta este, revenirea totala!.Se pare ca ajung sa posede "common sens-ul" , e clar, terapia produce modificari in modul de operare al ceierului.
emma
 
Posts: 57
Joined: Sat Oct 11, 2003 9:22 am

Postby emma » Sat Oct 25, 2003 7:30 pm

8 ) AM AUZIT CA ABA DUCE LA UN COMPORTAMENT MECANIC, "DE ROBOT"

Ati incercat vreodata sa invatati o limba straina? (haideti sa incercam franceza), sau sa priviti pe cineva invatand engleza?Atunci cand incepeti sa invatati, va suna fortat,artificial, mecanic ,veti simti tensiunea incercand sa realizati o simpla conversatie.Cu timpul si cu antrenament, vorbirea dumneavoastra va suna mult mai natural.Cand va prezentati cuiva, ca incepator, va chinuiti sa spuneti "je m'appelle....".Peste luni de zile, va e greu sa va imaginati ca a fost atat de dificil, insa aveti aceleasi probleme cu chestii mai complexe de gramatica cum ar fi problema lui Si conditional.
"Si vous... voudriez me telephoner, je...je...serais chez moi...ce soir."
Sau, se poate sa invatati mecani fraze ce va trebuie in anumite situatii, cum ar fi cand luati masa la restaurant .va place sandwichul de pui , deci invatati sa spuneti "Je veux le sandwich poulet avec viande blanche."Pentru un observator o sa pareti un ciudat comandand de fiecare data acelasi lucru, pentru ca doar atat stiti si e confortabil sa va rezumati la asta.Insa dorinta de a avea acces la intreg meniul va va obliga sa invatati limba pana la momentul cand veti parea natural comandand un meniu intreg, sau cand vorbitii cu angajatii.
Haideti sa privim un exemplu si mai relevat. fetita mea de trei ani invata sa identifice emotiile prin "calea comportamentala"-asta e, invata din observatie si practica!.face dese greseli de genul "nu vrei sa te uiti la televizor pt ca esti stanjenit ". pentru ca vorbeste spontan si fara intarziere, aceste situatii sunt delicioase, nu "robotice". Adevarul e ca ea face exact ceea ce face si fiul meu autist- exerseaza limbajul, face greseli,face progrese si in final invata.
Trebuie timp si practica pentru oricine, la orice varsta, cu orice grad de abilitate ori inabilitate sa atinga fluenta.E absolut fantastic ca un copil cu o asemnea dizabilitate poate sa-si insuseasca vorbirea fluenta, jocul, deprinderile sociale.Poate ca la inceput unele din aceste deprinderi pot parea artificiale,copilului ii trebuie mai multa practica si mai multe oportunitati de invatare, nu trebuie denigrata metoda in sine.
" Nu Copiii nu sunt in stare sa invete, ci profesorii nu stiu sa predea"
Post script: unul dintre programele copilului meu este "vorbirea ca un robot".semenii luitipici sunt in satre sa vorbeasca si ei ca un robot, insa nu au invata asta "in mod natural"
emma
 
Posts: 57
Joined: Sat Oct 11, 2003 9:22 am

Postby dora » Sat Feb 04, 2006 7:46 pm

Problema 1
Un elev a invatat cateva cuvinte in Programul de Imitatie Verbala, cum ar fi “autobuz”, “pantof”, “suc” si “ceas”. Elevul pur si simplu invata cuvinte si amestecuri de sunete daca ele sunt extrem de diferite, dar intampina dificultati considerabile cand invata dicriminarea intre sunete asemanatoare, cum ar fi “mee” si “muu” (Nota traducatorului: exemplul in engleza este “bee” = albina si “boo” = muu (mugetul vacii)).

Sugestii:
1. Invatati-l discriminarea intre “bee” si “muu”, apoi intoarceti-va si predati “mee” si “muu”.

2. Poate ca elevul va urmareste miscarile fetei, ceea ce blocheaza raspunsul elevului la informatia auditiva. Acoperiti-va fata in timp ce dati SD.

3. Poate ca elevul nu va urmareste fata si nu este capabil sa foloseasca expresiile faciale ca prompteri. Pentru a stabili daca expresiile faciale functioneaza ca prompteri – care sa fie ulterior estompati – invatati-l pe elev sa imite expresiile faciale si apoi intoarceti-va la trainingul de imitatie verbala, utilizand o expresie faciala distincta cand predati “mee”, si o expresie faciala destul de diferita cand predati “muu”. Apoi estompati utilizarea expresiilor faciale ca prompteri. Utilizarea expresiilor faciale ca prompteri pentru comportamentul verbal al elevului poate parea in contradictie cu atentionarile anterioare, de a evita astfel de stimuli. Diferenta consta in faptul ca stiti ca sunt prezenti prompteri si ii utilizati pentru a facilita predarea, si nu utilizati in mod inadvertent niste prompteri pe care apoi nu ii estompati.

4. Incercati o inlantuire inversa. Adica, in loc sa il invatati pe elev sa imite “mee” si “muu”, confruntati-l cu “eem” si “uum”. Daca elevul invata discriminarea intre aceste SD-uri, poate ca faciliteaza discriminarea in ordine inversa. E posibil ca unele combinatii de consoana-vocala sa fie mai dificile decat combinatiile de vocala-consoana pentru un anumit elev.

5. Daca sesiunile nereusite de imitatie verbala sunt conduse pe scaun, testati daca elevul nu raspunde mai bine in sesiuni in afara scaunului. Incercati sa tineti sesiuni hazlii si atentia elevului concentrata. In plus, limitati fiecare sesiune la 1-2 minute si dati pauze de joaca intre fiecare doua sesiuni. In stadii ulterioare ale programului, cand elevul are un istoric mai lung de recompensa pozitiva pe scaun, elevul se poate intoarce pe scaun sau poate fi tinut pe scaun pentru perioade mai lungi de timp.

6. Amanati discriminarea pentru 2-4 saptamani, reintroducand-o dupa ce alte discriminari au fost invatate.

7. Deoarece elevul este confruntat cu o sarcina dificila pentru el, asigurati-va ca sarcini mai simple sunt intermitent prezente, astfel incat elevului ii este data oportunitatea de a primi recompensa si de a castiga incredere in sine insusi. Nu trebuie sa treaca mai mult de 2-4 probe esuate fara ca elevul sa fie confruntat cu 1-2 probe dintr-o sarcina deja invatata.

Problema 2
Un elev are dificultati in a-l imita pe educator la sarituri, atunci cand elevul si educatorul stau langa masa.

Sugestie
Mutati-va de langa masa si scaune, si puneti elevul sa sara pe pat. Cand a invatat, mutati-va din nou langa masa, in pasi gradati. Acesta este doar un exemplu in utilizarea obiectelor din ambientul elevului care sa il ajute sa invete noi abilitati. Ca un alt exemplu, il puteti invata pe elev sa faca cu mana cand el se afla la usa, si sa ii acordati recompensa lasandu-l sa iasa contingent imitatiei. Aceasta sarcina poate fi apoi adusa sub controlul instructiei pe scaun. De asemenea, daca elevul refuza sa se joace cu puzzle in timp ce sta la masa, puzzle pot fi pozitionate mai intai pe podea, si apoi mutate treptat pe masa.

Problema 3
Un elev intampina dificultati majore in achizitionarea instructiunii “Atinge capul”. Insa, elevul a invatat sa imite utilizarea de catre educator a obiectelor (de ex, sa puna un cub intr-o galeata, sa miste o masinuta de jucarie inainte si inapoi).

Sugestie
Invatati-l pe elev sa isi atinga capul atunci cand i se cere sa o faca, invatandu-l mai intai sa va imite in timp ce puneti o punga de fasole pe cap, urmand instructiunea “Fa asa”. Daca elevul intampina dificultati cu asta, sarcina poate fi fragmentata, invatandu-l pe elev sa puna mai intai punga de fasole pe masa, apoi la el in poala, apoi la el pe umar. Apoi, dati instructiunea “Atinge capul”, promptand raspunsul corect prin a-l pune pe elev sa va imite in timp ce plasati punga de fasole pe propriul dv cap. In final, estompati treptat punga de fasole si aduceti raspunsul corect sub controlul SD “Atinge capul”. Pe scurt, utilizati un obiect sau modelarea de catre dv (caracteristici vizuale) pentru a facilita invatarea instructiunilor receptive (caracteristici auditive).

Problema 4
Cand paraseste (se estompeaza) pedagogul unui elev (“umbra”) sala de clasa si il lasa pe elev cu invatatorul si colegii? Uneori, parintii si invatatorul doresc ca pedagogul sa stea in clasa o perioada excesiva de timp, poate intr-o incercare de a asigura adaptarea elevului. Dimpotriva, unii parinti si invatatori nu doresc ca pedagogul sa ramana in sala de clasa prea mult, si sugereaza sa plecati inainte ca dv sa va simtiti confortabil lasandu-l pe elev singur. Retineti ca, atunci cand unii invatatori sunt intrebati despre cum functioneaza elevul in clasa atunci cand pedagogul nu este prezent, ei pot raspunde ca elevul se poarta adecvat, chiar daca nu asa stau lucrurile. Acelasi invatator poate, la sfarsitul semestrului, sa anunte ca acest copil a produs atat de multe dificultati, incat trebuie sa fie transferat intr-o alta clasa. Reamintiti-va ca invatatorul trebuie sa urmareasca intreaga clasa, ca adesea sunt multe probleme si multi elevi, si invatatorul nu vrea sa i se distraga atentia de la ceilalti elevi sau sa favorizeze elevul dv cu o cantitate disproportionata de timp.

Sugestie
Mai intai si intai, asigurat-va ca pedagogul ales este familiarizat cu terapia si programele elevului; daca pedagogul nu are cunostintele necesare achizitionate printr-o astfel de familiaritate, el nu va fi eficient in generalizarea castigurilor terapiei si poate foarte bine sa saboteze plasarea in sala de clasa. Pedagogul nu trebuie sa paraseasca clasa pana cand datele nu demonstreaza ca elevul se poate descurca singur. Pentru a aduna astfel de date, cereti-i unui coleg cu care elevul nu este familiarizat sa viziteze clasa in zilele in care pedagogul este prezent si in zilele in care pedagogul nu este prezent, si apoi sa va faca un raport. Utilizati un observator nefamiliar, deoarece elevul se poate sa nu actioneze ca de obicei in prezenta unei persoane familiare. De asemenea, pentru ca persoane familiare sa poate strange date fara sa afecteze rezultatul, ele ar trebui sa se ascunda de elev in timp ce il observa, ceea ce este extrem de nepractic. Observati de asemenea ca, daca un educator sau un parinte aduna date, raportul poate fi foarte diferit de raportul pe care l-ar intocmi o persoana care nu este direct implicata in programul elevului. Ca o precautie suplimentara, rugati-l pe colegul care aduna date sa ia date si despre ceilalti copii din clasa (de ex, daca elevul dv interactioneaza cu alti elevi, daca alti elevi din clasa actioneaza foarte asemanator cu elevul dv, etc). Astfel de informatii va vor spune multe legat de intrebarea daca pedagogul sa isi continue implicarea.

Problema 5
Un elev este foarte distras de tapetul sau jucariile din camera unde are loc terapia

Sugestie
Inlaturati tapetul sau jucariile elevului din camera, sau mutati terapia elevului intr-o camera goala. Treptat introduceti decoratiuni si jucarii, in stadii ulterioare ale terapiei, cand elevul a invatat sa fie mai atent la educator.

Problema 6
Un elev a invatat denumirea expresiva a 15 sau mai multe obiecte in fromat 3D. Cand aceleasi obiecte sunt prezentate in format 2D, elevul nu face progrese. Elevul pare sa nu urmareasca stimulii 2D.

Sugestie
In loc sa plasati pozele pe masa in fata elevului, dati-le elevului, una cate una, sa le tina in mana. O alta optiune este sa le prindeti pe perete cu pioneze sau cu scai, evitand astfel unghiul format prin plasarea stimulilor pe masa neteda (pentru unii elevi este dificil sa urmareasca vizual stimuli plasati intr-un astfel de unghi). Lent estompati plasarea pozelor de pe perete inapoi pe masa. Puteti de asemenea incerca sa folositi ca prompter obiecte 3D, plasand poza 2D in fata sau alaturi de obiectul corespunzator in 3D, apoi estompati trepatat obiectul 3D acoperindu-l tot mai mult cu poza sa 2D.

Problema 7
Un elev nu plange acasa decat atunci cand intra in camera de terapie sau cand educatorul intra in casa elevului

Sugestie
Plansul de obicei diminueaza pe masura ce elevul are tot mai mult succes in a raspunde la solicitarile educatorului sau cand se obisnuieste ca terapia sa fie o parte din rutina sa zilnica, in ipoteza in care elevul nu este recompensat in vreun fel pentru ca plange. Daca puteti fi sigur ca plansul nu este recompensat in mod inadvertent (de ex, prin amanarea sesiunii atunci cand elevul plange) incepeti fiecare sesiune de terapie cu o activitate favorita. Aceasta nu va opri imediat plansul, dar asa se va intampla in timp. O alta optiune este de a simplifica situatia de predare, chemandu-l din cand in cand pe elev la masa doar ca sa capete o recompensa favorita si permitandu-i elevului sa plece fara sa-l puneti sa faca vreo treaba. Daca urmati aceasta sugestie, asigurati-va ca astfel de situatii survin randomizat de-a lungul sesiunii, astfel incat elevul sa nu poata anticipa cand primeste o recompensa gratuita. De asemenea, asigurati-va ca recompensele gratuite nu le acordati contingent unei crize de furie sau altor comportamente inadecvate.

Problema 8
In programele care solicita raspunsuri verbale, pronuntia elevului este defectuoasa.

Sugestie
Asociind reprezentari vizuale cu raspunsurile verbale ale elevului ar putea sa amelioreze claritatea raspunsurilor. Astfel de asociatii se pot face prin introducerea unui program de citire la prima vedere, invatandu-l pe elev sa citeasca cuvintele care constituie raspunsurile corecte in programele verbale. Aceste cuvinte pot fi spuse pe litere pe cartonase sau aratate in carti.

Problema 9
Parintii unui elev au un bebelus nou-nascut si elevul il manipuleaza cu duritate pe bebelus atunci cand parintii nu sunt in camera. Parintii sunt ingrijorati ca bebelusul ar putea fi ranit.

Sugestie
Aceasta este o situatie potential periculoasa atat pentru bebelus, cat si pentru elev. Daca bebelusul va fi sever accidentat, parintii vor avea sentimente negative pentru elev. Modificati sistemul panoului cu laude introdus in cap.7, dandu-i elevului un cartonas rosu pentru abordarea bebelusului. Parintii elevului trebuie sa stabileasca ce tip de consecinta neplacuta trebuie sa fie asociata cu cartonasul rosu pentru a preveni astfel de situatii pe viitor. Recompensati elevul daca il lasa singur pe bebelus pana cand bebelusul mai creste si va putea sa aiba grija de el insusi mai bine, si atunci invatati-l pe elev sa interactioneze cu bebelusul intr-o maniera securizata.

Problema 10
Ori de cate ori i se ia jucaria favorita, elevul urla

Sugestie
Inlaturati jucaria favorita, apoi inapoiati-o elevului aproape imediat, inainte ca elevul sa urle, recompensand elevul pentru ca nu urla. (Daca elevul urla si capata inapoi jucaria, atunci se recompenseaza urletul). Lent cresteti intervalul lipsei de urlete de la 1 la 2 secunde, apoi treptat la 10 secunde, inainte de a inapoia jucaria. Numiti acest exercitiu de toleranta la frustrare “Programul Copil Mare”.

Problema 11
Un elev are dificultati in invatarea prepozitiilor

Sugestie
Promptati prin pastrarea constanta a obiectelor utilizate pentru predarea fiecarei relatii in parte, in timp ce variati aceste obiecte prin conceptele generale. De ex, utilizati o cutie ca baza atunci cand predati relatia “Deasupra”, utilizati o galeata ca baza atunci cand predati relatia “inauntru” si introducerea lui “alaturi” sa fie in relatie cu o carte. Odata ce aceste prepozitii au fost invatate in acest format, estompati prompterul, inlocuind obiectele diferite cu un obiect comun.

Problema 12
Elevul completeaza actiunea corecta, insa o face in timp ce urmareste expresia faciala a educatorului si nu instructiunile auditive. De ex, elevul este invatat sa puna o cana deasupra unei cutii si nu langa cutie. Educatorul da instructiunea “Deasupra” si elevul incepe sa miste lent cana catre partea de sus a cutiei, apoi face o pauza si se uita la educator. Pe masura ce elevul misca cana catre partea de sus a cutiei (locatia corecta), educatorul zambeste incurajator.

Sugestie
Cand este prezentat SD-ul, fizati cu privirea fruntea elevului (sau un alt loc neutru) si nu ii semnalizati in nici un fel elevului ca miscarea lui este catre o locatie corecta sau incorecta. Retineti-va zambetul si alte recompense pana cand elevul completeaza raspunsul corect (adica, plaseaza cana pe cuite si apoi o lasa din mana).

Problema 13
In interventiile bazate pe ateliere, exista o fluctuatie considerabila; pare sa existe un permanent eflux de personal mai vechi si mai experimentat si influx de personal nou care trebuie pregatit.

Sugestie
Incercati sa pregatiti cariere in echipa dv. O modalitate de a face asta este de a va afilia la o reprezentanta locala a Familiilor pentru Terapia Precoce a Autismului (FEAT) sau la o organizatie similara de parinti (vezi cap.36). pentru personalul care ramane la lucru timp de 9 luni sau cam asa, aveti in plan sa oferiti asigurare medicala sau sa platiti o parte din costurile de educatie necesare pentru obtinerea unui bacalaureat sau masterat, contingent ramanerii persoanei in acest proiect (printr-un contract legal intre membrul echipei si institutie sau parintii elevului). Recrutati si pregatiti destui educatori, astfel incat plecarea a unu sau doi sa nu incurce serios programul elevului.

Problema 14
Frecvent, la ateliere apare cate o persoana care afirma ca este calificata sa livreze si sa supervizeze terapie comportamentala precoce si intensiva. Aceasta persoana insa propune recomandari nerezonabile si arbitrare, cum ar fi sa nu incepem denumirea expresiva inainte ca elevul sa stapaneasca 50 denumiri receptive. Aceasta recomandare o face in ciuda datelor ce arata ca unii copii cu intarzieri in dezvoltare achizitioneaza denumirile expresive inainte de a le achizitiona pe cele receptive. Rigiditatea din partea unui furnizor de servicii ar putea sa ascunda o insecuritate subjacenta privitoare la competenta sa.

Sugestie
Cereti referinte scrise despre persoana de la agentii externe si cereti numele parintilor care au angajat deja acea persoana, apoi vizitati-i, telefonati-le sau cereti scrisori de recomandare. Solicitati foile matricole ale consultantului de la colegiu sau de la universitate. Daca nu pot fi furnizate referinte valide care sa demonstreze calificarile sale ca si consultant bine pregatit, inlocuiti persoana. Reamintiti-va ca participarea la un atelier de doua zile si citirea unui manual de predare este o pregatire inadecvata. Multi parinti simt, insa, ca un pic de ajutor e mai bun decat deloc. Desi acest lucru poate fi adevarat, povara terapiei care va fi plasata asupra lor va fi mult mai mare decat in cazul in care consultantul ar fi bine pregatit. Exista de asemenea un risc mai mare de recadere daca terapia este incheiata.

Problema 15
Un elev care a invatat conceptul de marime prin utilizarea cuburilor pare apoi sa piarda discriminarea si incepe sa execute la nimereala (adica elevul raspunde corect cam in jumatate din cazuri).

Sugestie
Elevul poate sa se fi plictisit de cuburi. Schimbati stimulii cu obiecte cum ar fi masinute mari si mici, cesti, figurine de animale si asa mai departe.

Problema 16
In loc sa urmareasca adecvat stimuli 2D, un elev ii foloseste ca sa se auto-stimuleze (de ex, ii priveste indeaproape sau ii flutura inainte si inapoi).

Sugestie
Fixati cu scai stimulii de perete, coaseti-i pe panza sau plasati-i pe o suprafata oblica, cum ar fi un sevalet. La primul semn de comportament inadecvat auto-stimulator in intervalul de raspuns, imediat amendati raspunsul incorect si apoi repetati SD.

Problema 17
Un elev face progrese mici sau deloc in invatarea identificarii receptive a obiectelor, literelor, numerelor si altora asemenea

Sugestie
1. scrieti literele si numerele pe o tabla neagra cu creta si, drept recompensa, lasati-l pe elev sa stearga stimulii pe care ii identifica corect
2. pentru a face programul mai placut si de tip joc, inlaturati stimulii de pe masa si puneti-i pe podea, ca elevul sa-i descopere cand ii denumiti, si nu doar sa ii arate cu degetul sau sa ii atinga.

Problema 18
Un elev face crize de furie cand i se da informatia “NU” drept consecinta a raspunsului incorect

Sugestie
Inlocuiti “NU” cu “Mai incearca”

Problema 19
Un elev refuza sa urineze in toaleta si urineaza numai in afara scoicii

Sugestie
Puneti o olita pe jos si invatati-l pe elev sa urineze in ea. Dupa ce elevul stapaneste acest pas, mutati treptat olita in baie, apoi pe toaleta. In final estompati olita.

Problema 20
Un elev refuza sa efectueze defecarea in toaleta direct, insa o face intr-un scutec, in timp ce sta pe toaleta

Sugestie
Taiati o gaurica in scutec. Cresteti treptat marimea gauricii pana cand ramane doar marginea scutecului in jurul coapselor elevului. Apoi inlocuiti scutecul cu o curea si treptat reduceti latimea curelei (adica treceti treptat de la o curea lata la una ingusta apoi la un cordon apoi la un snur, pana cand nu mai este necesar nici un prompter).

Problema 21
O problema comuna pentru baieti este ca nu sunt atenti atunci cand urineaza in vasul de la toaleta

Sugestie
Determinati-l pe elev sa urmareasca stimuli in culori stralucitoare ( de ex, Fruit Loops) plasati in interiorul toaletei

Problema 22
Altcineva decat parintii elevului coordoneaza terapia, si parintii elevului nu prea fac eforturi sa se implice in terapie

Sugestie
Poate ca coordonatorul a preluat mare parte din terapie de la bun inceput si nu i-a invitat pe parinti sa se implice activ. Parintii elevului trebuie sa fie implicati de la bun inceput, din mai multe motive, unul fiind ca parintilor le va fi foarte greu sa devina eficienti in predare daca intra in scena dupa 3 sau 4 saptamani de terapie. In acel moment, elevul poate sa lucreze deja in programe complexe si parintii se pot simti incompetenti si inadecvati daca li se cere sa participe (ca orice persoana novice). Informati parintii ca, fara sa invete si ei cel putin procedurile de baza ale terapiei, copilul e putin probabil sa generalizeze castigurile terapiei de la educatori la parinti sau de la ambientul de predare la comunitatea de afara, cum ar fi magazine si restaurante, sau in weekenduri sau vacante. Mai important este ca probabil copilul va regresa atunci cand actualul educator va pleca, cu exceptia cazului in care elevul se va adapta complet si va invata de la copiii obisnuiti. Pe termen lung, parintii informati si pregatiti sunt cei care sunt capabili sa mentina si sa extinda castigurile terapiei, pe masura ce copilul creste. O modalitate de a-i ajuta pe parinti sa ramana implicati este de a le cere sa pastreze propriul lor Jurnal de Bord, descriind interactiunile de zi-cu-zi cu elevul in detalii concrete si apoi sa revada notitele cu pedagogul principal sau cu consultantul de atelier, saptamanal. Parintilor insa nu trebuie sa li se dea responsabilitati prea abundente. De ex, daca parintii fac toata terapia ei insisi, sunt sanse mari sa prezinte “combustie” (burn-out). (Nota traducatorului: termen folosit in general pentru profesionistii din domeniul medical si recuperator, care denota o uzura accentuata, simptome depresive, lipsa motivatiei si a energiei, datorita solicitarilor extreme din exercitarea profesiei), cum s-ar intampla cu oricine. In continuare, preluand singuri toate responsabilitatile terapiei, parintii nu vor avea avantajul solutionarii de probleme care apare in mod normal prin colaborarea cu un grup de oameni (vezi si cap.32).

Problema 23
Multi elevi cu intarzieri in dezvoltare sunt foarte buni in a discrimina (a) persoanele care fac terapaie fata de cele care nu fac si (b) locurile si momentele in care este administrata terapia fata de locuri si perioade in care semnalul este “liber!”

Sugestie
Incepeti terapia intr-o camera pentru a reduce stimulii interferenti, apoi transferati lent (generalizati) abilitatile invatate la alte ambiente (alte camere din casa, apoi in afra casei) si la alte persoane (de ex, vecini, membri ai familiei, oamenii de la aprozar). Pe masura ce elevul progreseaza in terapie, pot fi predate sarcini noi in medii mai putin structurate si mai variate

Problema 24
Un parinte afirma ca este foarte deprimat si anxios, simtindu-se ca si cum l-ar duce la esec pe copil. Discutand problema cu parintii elevului, se pare ca bunicii elevului si alte rude stau o mare parte din timp in casa si dau o varietate de sugestii despre cum ar trebui parintii sa imbunatateasca terapia (despre care ei stiu foarte putin). Toate aceste sugestii il fac pe parinte sa se simta tot mai confuz, mai anxios, mai deprimat si mai incompetent.

Sugestie
Recomandati ca toate rudele sa stopeze deocamdata vizitele. Daca parintele trebuie sa se intalneasca cu rudele, sugerati sa o faca fara copil, in afara casei, si cu intelegerea sa nu se discute terapia copilului, si nici urmatoarele: logopedie, medicina holistica, Comunicare Facilitata, Training Sensorio-motor, Integrarea auditiva, Terapia de Joc si diferite interventii medicale care sa corecteze alergii alimentare suspectate si infectii bacteriene intestinale.

Problema 25
Un parinte a devenit depresiv si anxios si a fost trimis la un profesionist ce este expert in tratarea depresiei. Dupa patru sau cinci intalniri, parintele nu simte nici o ameliorare
Sugestie
Trimiteti parintele la un grup de parinti cu probleme similare. Probabil ca, prin participarea la un astfel de grup, parintelui i se va acorda mult sprijin. Depresia poate avea o varietate de cauze, si un anume profesionist poate sa nu aiba experienta in a-i ajuta pe parintii copiilor cu intarzieri in dezvoltare (vezi cap.26)

Problema 26
Pe langa tratamentul actual, o autoritate in terapia autismului recomanda si alte interventii

Sugestie
Desi astfel de combinatii eclectice pot sa sune promitator, fiti constient ca eficacitatea majoritatii sau tuturor acestor tratamente nu este sprijinita de date stiintifice. Daca alte terapii sunt implicate, asigurati-va ca puteti comunica indeaproape cu acesti alti terapeuti astfel incat interventia unuia sa nu o saboteze pe a celuilalt (de ex, logopedul sa nu recompenseze inadvertent crizele de furie). In cazul interventiilor medicale, asigurati-va ca diagnosticele medicale sunt confirmate de medici independenti si ca efectele secundare ale medicamentelor sunt detaliate limpede. Unele interventii medicale par inocente la inceput, dar pot cauza in fapt probleme serioase. De ex, medicatia fenfluramina care odinioara era amplu prescrisa in SUA si in strainatate la autisti, a fost recent interzisa deoarece afecteaza inima si poate provoca moartea pentru unele persoane. Fiti constient ca nici un furnizor de servicii, chiar si furnizorii cu grade importante in ierarhia unor institutii respectate nu pot oferi promisiunea unui tratament miraculos.

Problema 27
Un educator se supara pentru ca parintii nu urmeaza recomandarile terapeutice

Sugestie
Educatorul are nevoie de consiliere. Este extrem de nepotrivit sa-ti exprimi sentimentele intr-o astfel de maniera intr-un mediu profesional. Daca educatorul se simte ingrijorat pentru bunastarea elevului, exista modalitati pozitive si pline de tact de abordare a unei astfel de chestiuni.

Problema 28
Un profesionist sugereaza ca terapia comportamentala nu este adecvata pentru persoanele cu autism inalt functional, sau ca 20 ore pe saptamana de interventie unu-la-unu ar fi suficiente pentru “copiii destepti”

Sugestie
Desi autoritati recunoscute in domeniul autismului au facut astfel de afirmatii, nu exista date stiintifice care sa sprijine o astfel de afirmatie
dora
 
Posts: 3781
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to INTREBARI FRECVENTE(ABA)

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 0 guests

cron