De prin gradinite si scoli-articole

Moderators: camel, moderators

De prin gradinite si scoli-articole

Postby jumbo » Thu Dec 16, 2004 12:37 pm

Cotidianul “Evenimentul Zilei”,Miercuri, 15 Decembrie 2004. Marius Nica.


Copii tinuti flaminzi de educatoare

Mai multi parinti ai unor copii cu probleme neuro-psihice gazduiti de Gradinita Speciala nr. 1 din Ploiesti au reclamat ca educatoarele si ingrijitoarele se comporta necorespunzator cu micutii, care au virste cuprinse intre 3 si 6 ani. Cristina Ionita, una dintre mamele revoltate, sustine ca i s-a interzis sa-si duca baiatul la un logoped pentru a nu face nota discordanta.
“De mai bine de o luna copilul meu nu mai primeste mincare gatita, cred ca li se da numai hrana rece. Am cerut sa mi se prezinte meniul, dar am fost refuzata”, afirma femeia.
Parintii spun ca micutii (cei sase copii care alcatuiesc singura grupa din gradinita sint autisti sau sufera de sindromul Down) maninca toata ziua numai saltele, iar conducerea unitatii motiveaza aceasta declarind ca “asa cere tratamentul”. O alta mama, Elena Preda, relateaza ca si-a gasit zilele trecute copilul pe strada, desi are probleme psihice. Nici macar la capitolul igiena micutii nu stau foarte bine, sustin parintii, acestia fiind plini de paduchi.
Directoarea gradinitei, Claudia Gociu, respinge acuzatiile: “Nu e vina noastra ca micutii vin nespalati. Unul dintre copii a venit cu paduchi de corp si bineinteles ca i-a contaminat pe toti. Am anuntat Sanepidul si se va rezolva”. Directia pentru Protectia Copilului Prahova a demarat o ancheta in acest caz.







Cotidianul "Libertatea" – 14 decembrie 2004. Marina Dohi.

Razvanel a fost alungat din scoala in clasa intai.

“Directoarea mi-a spus sa ma duc sa-mi retrag copilul de la scoala ca nu il mai pot suporta. A motivat ca ceilalti parinti au spus ca ori pleaca Razvan, ori pleaca toata clasa”, asa a inceput incredibila poveste parintele unui elev in clasa intai dintr-o scoala din Capitala.

Razvan este un baietel de 7 ani, durduliu si neastamparat, dar cu intelect normal, spun doctorii. El este elev in clasa intai, dar in loc sa invate bastonase si liniute, a fost alungat din scoala, a doua zi dupa Mos Nicolae. “Avea un an si jumatate cand doctorii au descoperit ca are o boala genetica: sindrom hiperkinetic. Din pricina acestei boli, Razvan este mereu in miscare, nu se poate concentra asupra unui lucru. Am fost la o multime de medici, care spun ca intelectul e normal, dar e afectat de aceasta nervozitate”, spune Monica Dobrescu, mamica lui Razvan.
Cand a inscris copilul in clasa intai, ea a adus si documente si a spus ca fiul ei are o problema medicala, dar directorul si invatatoarea au asigurat-o ca au avut o multime de copii cu probleme si s-au descurcat minunat.
Cu toate aceste asigurari, in perioada 4-20 octombrie, adica chiar inainte de a invata sa faca bastonase, Razvan a primit opt calificative “suficient” si “insuficient”, adica echivalentul notelor 4,00 si 5,00 la toate disciplinele. “E inadmisibil ca un copil normal sa primeasca atatea note in clasa intai, intr-o perioada atat de scurta. De altfel ca regula generala, in prima luna de scoala in clasa intai, dar si in calasa a V-a, nu se pun note ci se poarta discutii, se cunosc. Abia apoi, dupa o suita de ascultari, se dau calificativele. Acest caz trebuie de urgenta anchetat”, ne-a declarat Adrian Stoica, directorul Serviciului National si de Evaluare, din MEC.
La 7 decembtri, Monica Dobrescu si-a luat copilul de la scoala. “Am cerut directoarei o hartie din care sa rezulte de ce imi da copilul afara din scoala, dar arefuzat”, spune Monica Dobrescu.
Informat de “Libertatea” despre acest caz, Mircea Vlad, inspector de specialitate din MEC, a rezolvat pe loc problema. “E pentru prima oara cand se intampla asa ceva in Capitala. Am vorbit cu directoarea scolii si copilul se intoarce la scoala. Directoarea si invatatoarea spun ca totul va fi in ordine de acum inainte, iar daca va fi nevoie, din semestrul II, ma voi duce personal sa le invat cum sa aplice programul de interventie personalizat, special creat pentru astfel de cazuri”, ne-a informat Mircea Vlad.
Nascut: Ianuarie 1998.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
jumbo
 
Posts: 354
Joined: Wed Jan 07, 2004 1:19 pm
Location: Bucuresti

Postby jumbo » Sat May 28, 2005 1:40 pm

Urmariti un articol din ziarul Cotidianul privind aplicarea Legii 272 / 2004 referitoare la drepturile copiilor.
Este una din legile tipice din Romania: stufoasa, cu multe contradictii si neclaritati, contravenientii sunt greu de urmarit dar pot sta linistiti pentru ca nu prea are cine sa-i urmaresca.
Lucrurile vor incepe sa se miste doar dupa ce statul roman va pierde cateva procese intentate de parinti si asociatii. Insa, cam asa s-a ajuns si la Strasbourg cu casele nationalizate.


http://www.cotidianul.ro/index.php?a=7196&shift=1
Nascut: Ianuarie 1998.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
jumbo
 
Posts: 354
Joined: Wed Jan 07, 2004 1:19 pm
Location: Bucuresti

Postby dora » Tue Jun 28, 2005 10:37 pm

Adevarul


Arhiva: Nr.3605 - 23 Ianuarie 2002


Copiii unui Dumnezeu mai mic

Desi pe usa scrie "clasa a III-a", decorul te surprinde: 3-4 masute joase, cu scaune in jur, ca intr-o gradinita. Pe un perete, pe foi de bloc de desen, oameni de zapada ninsi. Copiii, cuminti, unii cu chipuri deformate de boala, privesc avizi cartile de joc cu care invata sa numere. "Andrei, cati nasturi ai tu?" Andrei priveste speriat cu ochii mari, albastri. "Unu... doi... tei... patu!" Descoperirea ii produce o bucurie extraordinara. "Ce culoare are nasturele acesta?" Invatatoarea ia din palma baiatului un nasture mic, albastru. "Galben!", striga acesta din nou, fericit, si o imbratiseaza pe "doamna" cu o afectiune descumpanitoare. Andrei este autist. Ii plac nasturii si Alba ca Zapada. Este elev in clasa a treia la Scoala Speciala nr. 10 pentru copii cu deficiente mentale. Dupa diagnostic, el ar trebui sa zaca in mutenie intr-un colt al incaperii, ca un animal, fara sa comunice cu cei din jur. Aici insa a invatat sa numeasca niste culori; isi poate numara colegii numai atingandu-i pe crestet, dar lor le place jocul si rad incantati de izbanda baiatului. Andrei te priveste la inceput cu spaima cand i te adresezi, dar apoi se lipeste de tine si te imbratiseaza. "Cel mai important lucru pe care il invata aici este socializarea: sa comunice, sa se spele pe maini inainte de masa", explica doamna profesoara Mariana Petrescu, care se ocupa de asta de 30 de ani. "Multi nu vor termina opt clase; multi vor avea nevoie de insotitor toata viata; dar atat cat putem, ii ajutam. Cei care termina pot merge apoi la scoli profesionale, sa munceasca intr-un atelier de croitorie sau pe langa un cofetar. Cei care sunt mai grav bolnavi ar putea eventual sa lucreze la cartonaj..." Una din fetite sufera de sindromul Dowell - nu poate aduna 2 cu 3 decat punand impreuna doua creioane, apoi trei, si numarandu-le. Ii place sa coloreze. Are si colegi care sufera de semipareze asociate tulburarilor neurologice. In clasa intai, conform programei, se invata doar sapte litere. Oricum, profesorii lucreaza diferentiat cu fiecare copil, pentru ca fiecare are un diagnostic diferit si alt nivel de dezvoltare intelectuala. Sunt si unii mai isteti, si totusi majoritatea parintilor carora comisia de specialitate le-a recomandat sa-si dea copiii pentru integrare in invatamantul de masa au refuzat. "Cine se mai ocupa acolo de fiecare in parte?", se intreaba una dintre invatatoare. Noi suntem pedagogi, stim ce probleme au ei..." Multi au fost intai cativa ani in scoala normala, dar nu s-au integrat; altii au ajuns tarziu la scoala speciala, pentru ca profesorii i-au trecut clasa ani la rand pe principiul ca trebuie sa termine si ei scoala. Le-au facut astfel mai mult rau, intrucat terapia pe care ar fi facut-o in scoala speciala i-ar fi putut ajuta. Nici parintii, nici elevii nu sunt convinsi ca scolile normale sunt pregatite sa-i primeasca pe copiii cu deficiente. Una dintre clasele a VI-a ale Scolii Speciale nr. 10 functioneaza in cladirea unei scoli generale. "Sa vina tampitii dumneavoastra sa-mi devasteze scoala?", a reactionat initial directorul acesteia, ne povesteste doamna directoare Manolescu. Acum insa colaboreaza foarte bine, copiii se inteleg, se organizeaza chiar meciuri de fotbal intre echipele celor doua scoli. La inceput insa, elevii din scoala speciala erau aratati cu degetul, erau bataia de joc a celor "normali". Stigmatizati de mici din cauza unei boli pentru care nu poarta nici o vina, copiii au gasit la scoala speciala ingrijire din partea unor profesori cu pregatire de specialitate, intelegerea si dragostea celor ca ei. "Cei mai putin grav bolnavi au grija de ceilalti", ni se explica. Nimeni nu rade de suferinta altuia, iar cum sufletul lor nu este sofisticat, il poarta pe tot in privire. Doamna directoare Manolescu ridica din umeri cu scepticism: "Ne e teama de integrarea asta, asa, dintr-o data. Pot sa se piarda..."


http://www.adevarulonline.ro/index.jsp? ... le_id=4907
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby Guest » Thu Jun 30, 2005 11:00 am

Crimpeie din articolul :x si :oops: spre :evil: !

“Dupa diagnostic, el ar trebui sa zaca in mutenie intr-un colt al incaperii, ca un animal, fara sa comunice cu cei din jur.”

hal de educatie /mentalitate la respectabilul cetatean / jurnalist!! roman, anul Domnului 2002!!

“Oricum, profesorii lucreaza diferentiat cu fiecare copil, pentru ca fiecare are un diagnostic diferit si alt nivel de dezvoltare intelectuala” :D

CUM lucreaza, aici vine marea jale, mai ales pt copiii cu autism

“Aici insa a invatat sa numeasca niste culori….” -????????????

“Noi suntem pedagogi, stim ce probleme au ei..."

:D :D :D


“…dar atat cat putem, ii ajutam.”

1. Problema e ca nu pot mai nimic si, mai grav, nu vor sa poata mai mult, ba chiar nu sint constienti de crasa lor incompetenta.

2. considera ca fac un favor, nu ca ar fi job-ul lor sa poata nu numai ‘atit’ cit pot acum..


comentariile despre integrare sint la fel :oops: …”din putul gindirii” !!
Guest
 

Postby dora » Sat Dec 29, 2007 9:43 am

Copiii bolnavi de autism sînt conştiincioşi - - 27.12.2007


Copiii care suferă de autism şi au fost integraţi în clase normale sînt conştiincioşi şi deseori mult mai silitori decît cei care nu au probleme.

Cîţiva dintre aceştia învaţă la Şcoala „Duiliu Zamfirescu“ din Focşani şi deşi legăturile cu lumea reală nu există din cauza bolii, micuţii se luptă pentru a avea o viaţă cît mai normală.
Învăţătoarele care predau la clasele unde există şi copii bolnavi de autism spun că aceştia nu se dau bătuţi cu una cu două.

„Muncim foarte mult pentru a-i ajuta pe aceşti copii să înveţe atît cît pot. Sîntem înţelegătoare cu ei, însă am constatat că sînt mai silitori decît ceilalţi copii şi întotdeauna se străduiesc să facă lucruri bune şi obţin rezultate pe măsură.
Dacă unii dintre elevii care nu au probleme abandonează uşor un exerciţiu mai dificil, fetiţa cu probleme din clasa mea, cu puţin efort, a obţinut rezultatul corect. Din experienţa mea, pot spune că mulţi dintre copiii cu probleme, prin eforturi şi multă muncă, au reuşit să ajungă departe“, a declarat Valeria Negoiţă, învăţătoare la şcoala „Duiliu Zamfirescu“.
Pentru a-i înţelege cît mai bine pe aceşti copii, învăţătoarele au apelat la ajutorul psihologului şi au purtat discuţii cu părinţii acestora.

„Avem o colaborare foarte bună cu părinţii acestor copii. Ei sînt mulţumiţi de faptul că aceştia lor învaţă împreună cu elevii sănătoşi, pentru că în felul acesta sînt stimulaţi să vrea mai mult de la ei. Învăţînd într-un colectiv de elevi sănătoşi vor vrea şi ei să fie ca ceilalţi. Noi facem pregătiri suplimentare cu aceşti copii dacă este necesar. Pot spune că sîntem mulţumiţi de rezultatele pe care le obţin aceştia“, a precizat Alexandra Abeaboieru, învăţătoare la aceeaşi şcoală.

Un articol semnat de : Cristina LUCACI – lucaci.cristina@yahoo.com


http://www.monitorulvn.ro/articol.php?h ... JfWkxdRA==
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue Jan 22, 2008 10:11 am

07-04-2007


Huşi
Învingătoare în lupta cu viaţa


S-au luat la întrecere cu ele însele şi au reuşit o performanţă pe care, specialiştii în medicină nu şi-o pot explica!

Acesta este începutul poveştii de viaţă a două fetiţe cu handicap sever, Geta şi Mona, orfane, care urmînd cursurile unui gimnaziu obişnuit din Huşi, au reuşit performanţa de a-şi însuşi scrisul şi cititul aproape în aceeaşi măsură cu colegii lor de clasă.

Provin dintr-un centru de îngrijire a copiilor cu handicap, sînt abandonate de părinţi. Împreună cu alţi 14 copii formează o familie mare şi, cred unii, ciudată.

În 1996, Fundaţia Romanian Apelleal Killearn din Huşi a preluat de la Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap 16 copii, printre care şi pe Mona şi Geta. Fetele sufereau de boli psihice iremediabile, ambele avînd şi grave probleme de vedere. Exprimarea verbală, mai ales pentru Geta, a fost dintotdeauna o problemă.

Fundaţia româno-engleză, condusă de Helen Boordman însă, le-a transformat o locuinţă din zona industrială a oraşului într-o casă a lor, cu un mediu familial, tratîndu-i pe toţi ca pe toţi nu ca pe nişte copii cu handicap, ci ca pe nişte copii speciali.

Geta: performanţa de a trece în clasa III-a

Geta este o fată de 15 ani, pe care, în urmă cu trei ani, conducerea fundaţiei a vrut să o dea în clasa I, mai mult din dorinţa de a face un exerciţiu de socializare a micuţei.

Cu ticuri greu acceptabile de către copiii normali, Geta nu avea multe şanse de a deveni elevă. Cadrele didactice, reprezentate de învăţătoarea Elena Sardaru şi directorul Ştefan Teclici, au insistat însă ca fetiţa să rămînă în mijlocul celorlalţi copii măcar o perioadă de probă. Copiii au început să o înţeleagă şi chiar să o iubească. Geta îi strînge pe toţi în braţe, aşa cum a fost ea învăţată la fundaţie să îşi arate afecţiunea faţă de cineva.

Se bucură, rîde, şi dacă o încurajezi, atunci ea tremură de bucurie şi mulţumire. "Ge-ta mă chea-mă şi am 15 ani. Şi ştiu să ci-tesc", spune fata, silabisit. Ne arată că o iubeşte pe "învăţătoarea", îi plac cărţile şi caietele pe care scrie. Ne arată cum citeşte, aplecată peste cartea pe care o ţine cu grijă. "Este o performanţă că a trecut în clasa a III-a. Şi bunăvoinţa noastră a fost mare, dar şi ea ne-a dovedit că se poate", spune învăţătoarea.

Părinţii s-au scandalizat

Dacă toţi colegii copilei au fost educaţi să o înţeleagă pe Geta, părinţi s-au scandalizat la auzul veştii că în clasa copiilor lor normali se va aduce unul cu handicap psihic sever. "Părinţii au făcut atunci multe probleme. S-au arătat supăraţi şi nemulţumiţi de decizia conducerii şcolii. Peste destul de mult timp s-au convis că nu aveau dreptate", a spus învăţătoarea Elena Sardaru. Şi Geta a rămas la şcoală. Acum are prietene. Cristina, colega ei, spune că o place pe Geta pentru că este veselă mereu. "Mie îmi place că Geta este bucuroasă mereu. Rîde. Ne îmbrăţişează. Tot ce-i spunem noi, ea înţelege. O mai ajutăm la lecţii. Nu învaţă chiar aşa de bine, dar învaţă după cît poate. Este prietenoasă. Noi o iubim", spune fetiţa.

Mona scrie cel mai frumos din clasă

Mona, de 16 ani, cealaltă fată pe care fundaţia a dat-o la şcoala numărul 4 din Huşi, este mai puţin bolnavă decît Geta. Ea scrie foarte frumos şi trece mai uşor peste problemele de vedere. Vine la ore frecvent şi îi place compania copiilor. "Mona este un pic mai bine decît Geta. Scrie foarte frumos. Ne uimeşte. Uimitor mai este şi faptul că, dacă am fi în situaţia de a lua în consideraţie actele, atunci am vedea că aceşti copii sînt practic fără nici o şansă socială.

Noi apreciem aceşti copii şi ei sînt daţi drept exemplu la colegii care au situaţii materiale bune şi o sănătate excelentă, dar sînt leneşi. Ele sînt luptătoare nu doar cu viaţa, dar şi cu propriul handicap. Şi totuşi... reuşesc", a precizat directorul Ştefan Teclici.

Helen Boordman, originară din Anglia, căsătorită în România, spune că fetele sînt mîndria fundaţiei, iar sponsorii şi prietenii din Marea Britanie ştiu despre performanţele micuţelor. "Sînt mîndria noastră. Faptul că Geta şi Mona merg la şcoală, deşi cînd le-am luat erau nişte fiinţe irecuperabile, este o reuşită nemaipomenită", ne-a spus englezoaica.

Elena Sîrbu

http://www.evenimentul.ro/articol/nving ... viata.html
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Mon Sep 01, 2008 7:24 am

Copilul meu este... altfel


Esti la capatul rabdarii. Copilul tau, care stie atat de multe despre Ludovic al XIII lea, despre formarea norilor sau despre zborurile spatiale, nu pricepe nimic din abecedar, iar sistemul numeric ii e complet strain. Ce se intampla?



S-a intrat deja in ultimul semestru de scoala si gandul la vara si la vacanta ei cea mare pluteste in aer ca un chiot de bucurie abia stapanit. Pentru cei mai multi dintre parintii “bobocilor” , finalul primului an de scoala vine ca o izbanda binemeritata: nu degeaba se spune ca parintii si copiii fac deopotriva clasa I.


Pentru majoritatea, absolvirea clasei I inseamna ca micutul isi va citi singur, cat de cat cursiv, povestile mai simple si-si va rasfoi, important, revistele pentru copii; va sti sa socoteasca restul de la pufuletii cu surprize, va sti sa-i faca mamei o felicitare din hartie creponata, eventual cu trei cuvinte in engleza. Pentru altii, insa …


In ceea ce ma priveste, acest final de an scolar al fiului meu inseamna o imensa usurare: in sfarsit, am reusit sa-l transfer, cu toata hartogaria aferenta si “altele”, la o scoala cu sistem alternativ, potrivit pentru el, unde merge cu placere pentru prima data. Pentru copilul meu, scoala incepe in luna mai…


E acelasi baiat vesel, vorbaret si afectuos pe care-l duceam de mana, plini amandoi de emotii, la o scoala obisnuita de cartier bucurestean, in urma cu cateva luni. Dupa nici o luna de la acel 15 septembrie optimist, imaginea idilica a inceput sa se tulbure.


Mai multe lucruri ne-au pus pe ganduri, invatatoarea a lansat SOS-ul si iata-ne porniti intr-un lung periplu: vizite la psihologi si neuro-psihiatri, logopezi; diagnostice gresite (a trebuit sa-i fac evaluari suplimentare la d-na profesor Specialist in Materie, ca sa aflu un lucru important, pe care psihologii de clinica, grabiti sa-l eticheteze cu ADHD, n-au stiut sa-l depisteze); privirile “oficiale” de la scoala, incarcate de repros. Toate astea ca sa primim pe o bucata de hartie, dupa mai multe luni de cautari innebunite, diagnosticul sec: tulburare hiperkinetica si, se pare, sindrom Asperger (dar despre asta inca am rezerve).


Acelasi copil, si totusi altul – nimic din ce traiam atunci nu mi se mai pare recognoscibil. Brusc, am pasit, fara sa fiu intrebata, in universul paralel al diagnosticelor si termenilor de specialitate, al vizitelor lunare la medic pentru reinnoirea retetei cu Strattera – medicatie care-l ajuta pe partea de atentie, dar care l-a facut sa piarda cinci kilograme, iute-iute – al intalnirilor saptamanale cu un logoped privat, si asa mai departe. Plus cautarea unui sistem de invatamant care sa-l accepte asa, cu ritmul lui diferit, insa cu intelect normal, din fericire.


Tin minte si acum cuvintele Nicoletei, simpatica si experimetata noastra logopeda: “Bine ati venit in lupta cu sistemul nostru scolar!”


O, da, Sistemul: o programa obeza, conceputa de oameni care n-au iesit in viata lor din birou, indesata in aproximativ patru ore de scoala, cu o invatatoare impartita la cel putin 20 de elevi si platita cu o suma indecent de mica.


La asta se adauga problemele de ultima ora: in fiecare scoala din Romania, in aproape fiecare dintre clasele primare, exista copii afectati de ADHD sau alte tulburari neurobiologice, iar numarul lor e in crestere. Da, sunt copiii “altfel”, pentru care onor cadrele noastre didactice nu sunt deloc pregatite. Insa acesti copii au dreptul prin lege sa fie integrati in scolile de masa, cu program ajustat pe masura fiecarui caz in parte, eventual cu un profesor de sprijin, care sa o asiste pe invatatoare.


“Studiile arata ca un procent de 5% din copiii de varsta scolara prezinta simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasa de 30)”, citez de pe site-ul adhd.ro. Atentie, NU este vorba despre boli mintale sau handicapuri care-l recomanda pe acel copil pentru o scoala speciala!


Pe tot parcursul ”aventurii” mele de pana acum, am intalnit bunavointa si profesionalism din partea unora, dar si multa ignoranta de la persoane care se ocupa direct de educatia copiilor nostri in scoala.

Imi sunt deja familiare concluziile “profunde” de genul “Mai lasa-ma, draga, ca si ADHD-ul asta e o moda. Cum e un copil mai lenes, mai mofturos, cum gata! Pe vremea mea…”. Probabil e o scuza pentru lenea de a vedea ce e in jurul lor si ce se poate face cu adevarat.



Ce se poate face cu adevarat?
Intre preocuparile recente din “universul meu paralel” se numara si consultarea “Bibliei moderne”, cum e numit, ironic, Internetul.


“Rasfoiesc” periodic paginile de forum de la autism.ro, adhd.ro sau copiiinostri.ro, realizand, cu uimire, ce amploare are fenomenul in Romania, dar si cata indiferenta exista din partea oficialilor.

Dac-ar fi sa postez si eu vreun comentariu pe tema asta, as scrie despre incalcarile flagrante ale legii, care spune ca unui copil de clasa I nu trebuie sa-i dai teme acasa si, in nici un caz, pagini nesfarsite de culegeri de rezolvat, evident pe spinarea parintilor, deoarece copilul respectiv trebuie sa-si consume energia la joaca, sa faca sport, sa-si dezvolte creativitatea si spiritul!


Nu face parte din subiect, dar pe mine ma imbolnavesc povestile spuse de prieteni despre muzeele tehnice interactive, de arta sau de istorie, din Olanda, Suedia, Austria, Spania, despre parcurile tematice si cele zoo, care-i incanta si pe adulti, ca sa nu mai spun de copii…

Ati fost vreodata la Muzeul Tehnic din Parcul Carol, din Bucurestiul nostru? Nici sa nu mergeti iarna, ca riscati sa inghetati!


As mai putea vorbi despre acea specie de invatatoare plina de sine, care-si pune ambitiile personale inaintea elevilor (nu pot sa uit umilintele indurate de copilul meu si de alti cativa “indezirabili” din clasa, din partea “doamnei”, isterizata ca mai sunt si copii “altfel” in turma pe care-o pastorea.


“Doamnele si colegii de la clasa noua nu mai rad de mine si nu-mi mai spun c-o sa raman repetent”, mi-a spus de curand copilul meu, fericit in naivitatea lui. Este ilegal sa fie lasati repetenti in clasa I).


Nu m-am luat inca la tranta cu sistemul. Singura solutie pe care am gasit-o a fost sa caut metode alternative de invatare, pe programa scolara obisnuita (exista tipul de scoala Waldorf sau Step by Step, care ne-a fost recomandat noua. E un sistem semi-gratuit. Adica platim masa de pranz si o serie de rechizite. Se lucreaza opt ore, cu doua invatatoare si mai putini copii, pe module de lucru. Sistemul Step by Step este inclus in mai multe scoli generale din tara).


In loc de concluzie: daca ar fi sa-mi dau cateva sfaturi, “cu mintea mea de-acum”, mi-as spune sa nu ma mai enervez, plina de frustrare, cand copilul nu intelege tema la mate si e oricum timorat de o invatatoare prea exigenta, ci sa discut cu “doamna” obsedata de teme si culegeri si sa pun picioru-n prag;

sa-mi pun semne de intrebare cand pe copilul meu il prinde zece seara in fata caietelor si-i cad ochii de somn, iar eu trebuie sa termin de scris ultima propozitie la abecedar;

sa-mi spun ca in viata sunt lucruri mai importante decat o caligrafie frumoasa…
Dar, mai ales, sa-l accept si sa-l apreciez asa cum este el cu adevarat. Sa-l invat sa se auto-aprecieze. Vorba doctoritei noastre: “N-o sa faceti un matematician din el. Ei, si ce?”


Cele mai frecvente afectiuni
ADHD
ADHD inseamna Deficit de Atentie/Tulburare Hiperkinetica si este una dintre cele mai frecvente afectiuni comportamentale intalnite la copii si adolescenti. Toti copiii se comporta in moduri care ar putea fi interpretate ca neatentie, hiperactivitate sau impulsivitate, simptome centrale ale ADHD. De fapt, toti visam cu ochii deschisi, ii intrerupem pe altii, raspundem neintrebati, ne pierdem rabdarea sau suntem agitati, dar nu toti suferim de ADHD.
Uneori, parintii se considera vinovati de comportamentul copiilor cu ADHD, dar nu este cazul. Cercetatorii au demonstrat ca aparitia simptomelor ADHD nu este legata de diagnostic si tratament medical. Exista, insa, diferite moduri prin care puteti ajuta copilul: consultand un specialist, invatand cat mai multe despre ADHD, din surse de incredere, colaborand indeaproape cu profesorii copilului si cu personalul scolii, jucand un rol activ in tratamentul copilului dumneavoastra.
Afectiunile frecvent asociate cu ADHD sunt tulburarea opozitionala sfidatoare, tulburare de conduita, depresie, sindrom Tourette, anxietate, inabilitati legate de invatare, dificultati de limbaj sau auz, dislexie. Aceasta lista nu este completa.



Autismul
Autismul este o boala caracterizata de scaderea capacitatii de a comunica si de a interactiona pe plan social, de comportament stereotip si repetitiv. Simptomele se manifesta de obicei inaintea varstei de 3 ani si dureaza toata viata. Aproximativ 75% din indivizii afectati manifesta si handicap mintal. Exista si exceptii, care sunt date de ceea ce se numeste autism inalt functional sau sindromul Asperger.
In general, cei care sufera de sindromul Asperger sunt cu mult peste medie din punct de vedere intelectual, dar au probleme grave din punct de vedere social si emotional. Cu siguranta, cel mai cunoscut om care a suferit de sindromul Asperger este Einstein.
Filmul “Rain Man”, cu Dustin Hoffman si Tom Cruise, este poate una dintre cele mai fidele transcriptii artistice ale sindromului Asperger.
Momentan, nu exista tratament pentru sindromul autist, dar exista o terapie, cu rezultate bune. Se numeste terapie comportamentala (ABA - Applied Behavior Analysis sau Analiza Comportamentala Aplicata). Terapia ABA presupune lucrul individual (unu la unu) cu fiecare copil, pentru circa 40 ore saptamanal, pe o perioada minima de 2-3 ani, si necesita 2-3 pedagogi pentru fiecare copil.
Acest lucru face ca terapia sa fie extrem de costisitoare si sa ramana de neatins pentru foarte multi romani.



Dislexia
Baiatul vorbaret de 5 ani nu poate invata alfabetul. Fata de 7 ani, inteligenta, creativa, nu stie bine sa citeasca. Adolescentul talentat are note mediocre, ce sunt explicate prin lipsa de motivare.
Studentul ce a terminat cu greu liceul, acum se simte coplesit. Acesti tineri inteligenti si sociabili au in comun o afectiune, care face invatarea ”obisnuita” foarte dificila. Caracterizata prin probleme legate de invatare a cititului, de intelegere a ceea ce se citeste, de despartirea in silabe si de organizare a gandurilor, dislexia interfereaza cu abilitatea de a invata la scoala.
Expertii sunt de acord ca dislexia nu este un impediment in calea succesului. Multi dislexici sunt foarte talentati. Deseori, dislexia furnizeaza acel ceva in plus, acea scanteie de creativitate care vine dintr-un mod de gandire diferit, desprins de sistemul normal de valori.
Multi oameni geniali au suferit de dislexie: Winston Churchill, Hans Christian Andersen, Thomas Edison, Walt Disney, Albert Einstein sau Leonardo da Vinci, acesta din urma ramanand celebru si pentru faptul ca scria de la dreapta la stanga, cu literele intoarse, astfel incat toate manuscrisele sale puteau fi citite numai in oglinda. Tom Cruise, Whoopi Goldberg, Jay Leno si Cher au dislexie. Keanu Reeves, unul dintre cei mai bine platiti actori ai Hollywood-ului, citeste si el cu greutate. Printesa Victoria a Suediei a recunoscut si ea ca nu poate sa citeasca bine...



Cand trebuie sa te ingrijorezi:
Consulta medicul pediatru sau un consilier psiholog daca observi urmatoarele semne la copilul tau, mai ales daca la nastere a avut un scor Apgar mai mic de 10, datorita slabei oxigenari a creierului (travaliu indelungat sau circulara de cordon ombilical).
– la un an, nu pronunta consoanele la inceputul cuvintelor
– la un an si jumatate nu pronunta mai mult de 5 cuvinte
– la 2-3 ani nu poti sa intelegi ce spune; nu foloseste propozitii formate din cel putin 2-3 cuvinte si nu poate urmari o cerere cu mai multe actiuni (de exemplu: ia jucaria si pune-o pe pat!)
– are comportamente repetitive sau ticuri verbale si motorii bizare
– pare preocupat obsesiv de o singura activitate sau pasiune
– intampina dificultati de invatare, scriere si citire dupa primul an de scoala, desi, in rest, se dezvolta “normal”.


Autor:Catalina Buciuta
Aparut in Revista Nr. 47, Iunie 2008 - Supliment

http://www.onemagazine.ro/beauty-health ... ste-altfel
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue Sep 16, 2008 2:29 pm

Bancul zilei:



In prima zi de scoala, un pusti de clasa I ii intinde invatatoarei un bilet de la mama lui. In bilet scria:
"Opiniile exprimate de acest copil nu sunt neaparat si cele ale parintilor sai".
dora
 
Posts: 3722
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Lipsa atasament de doamna invatatoare

Postby rodicac » Tue Sep 23, 2008 11:21 am

Buna ziua ma numesc rodica am un baeat de 8 ani care a inceput clasa 1 este diagnosticat cu intirziere usoara in dez. vorbiri sindrom hiperchinetic cu dificit de atentie sint pentru prima ora pe acest sait si as dori sa va intreb cum ati procedat cu copii sa acepte invatatori pentru ca copilul meu nu vrea sa comunice deloc cu invatatoarea nu vrea sa execute comenzi de nici un fel defapt cu aceasta problema mam confruntat si la gradinita lipsa totala de interes fata de dascali si numai de iei .pleaca din clasa astazi de ex.lau pierdut au dat de el intr-un bloc darapanat din fata sc. era sa fac infart cind am ajuns la sc femeia de servici a tabarit pe mine ca este foarte rau si mia adus la cunostinta acest fapt dupa care am intrbato dece nu se inchide usa in timpul orelor mi-a raspuns ca nu poate sa stea cu usa inchisa la sc .ma refer la usa de la intrarea in sc. nu cea de la clasa nau paznic nau poarta desi sa luat in discutie acest lucru la sedinta nea asigurat ca nu este nici un pericol insa astazi era sa se intimpe pericolul ma intrb daca cadea copilul undeva prin acel bloc darapanat se urca pe undeva si cadea de nul mai auzea nimeni imi este teama sal mai las la sc. :oops: :(
rodicac
 
Posts: 19
Joined: Fri Sep 19, 2008 11:28 am

Postby rodicac » Wed Sep 24, 2008 1:23 pm

Sa repetat povestea, dinou mi-au pierdut copilul noroc ca el este mai cuminte ca ele si statea in clasa in timp ce invatatoarea se juca cu restu copiilor in curtea sc. miam perdut o batistuta. mentionez ca copilu meu este la o sc. normala. cred ca voi renunta sal mai duc la aceasta sc. :cry: :(
rodicac
 
Posts: 19
Joined: Fri Sep 19, 2008 11:28 am

Postby fag10 » Wed Sep 24, 2008 5:23 pm

sunt mama de copil de TSA si cadru didactic. Anul acesta am clasa I, copii de etnie rroma care provin din familii dezmembrate, cu parinti plecati in strainatate, care nu au fost deloc la gradinita, care nu stiu cele mai elementare reguli de comportament, nu cunosc inca pe cei care au grija de ei pe toti din clasa si totusi eu stau tot timpul langa ei, nu marginalizez pe nici unul si stau cu "frica in san" mereu sa nu li se intample ceva la vreunul. De exemplu astazi le-am dat laptele in pauza ca sa-l manance si aproape toti nu au avut rabdare sa le dau paiele sa-l bea si au inceput sa rupa cutia cu gura. Am simtit ca-nnebunesc, am tipat la ei sa astepte, le-am spus sa puna capul pe banca pana impart paiele dar nu am reusit sa ma fac ascultata si pana am terminat de impartit paiele, unii copii terminasera laptele de mancat. In schimb colega mea care are clasa paralela cu mine, fiind titulara scolii, si-a ales copiii si le-a impus niste reguli parintilor de te doare capul, una din ele fiind ca ea nu raspunde de copii in timpul pauzei daca li se intampla ceva. Cred ca invatatoare de care vorbiti este una din acele persoane care nu vor sa se implice mai deloc:adica ai cap, inveti, nu , ramai de caruta. Parerea mea este ca in orima faza sa discutati deschis cu invatatoarea, sa aveti rabdare, chiar daca va vorbeste si va trateaza de pe o treapta superioara, sa-i explicati situatia copilului, sa-i spuneti ce asteptari aveti de la invatatoare si chiar sa-i mentionati ca invatamantul, prin lege, obliga integrarea copiilor cu CES (cerinte educative speciale) in scolilele de masa.Purtati aceasta discutie pe un ton care impune respect si din partea invatatoarei, nu va milogiti de ea. Daca dupa acesta discutie copilul d-vs va fi tot marginalizat mergeti la Inspectoratul Scolar de unde apartine scoala si solicitati o consiliere si o indrumare, fara sa uitati sa povestiti ce i s-a intamplat copilului cu acea invatatoare. De exemplu eu i-am spus unui parinte ca nu am voie sa primesc copilul la scoala fara copii dupa actele necesare inscrierii, iar el mi-a zis ca sunt agitata si isterica, eu i-am spus sa iasa afara din clasa, iar el s-a dus la inspectorat si m-a reclamat, culmea tot pe mine, ca l-am agresat verbal si acum dau cu subsemnatu' pe la inspectorat. Parintii au multe drepturi, unele prost intelese.
Va urez mult succes.
fag10
 
Posts: 57
Joined: Thu Jan 31, 2008 12:10 am

Postby vali » Thu Sep 25, 2008 11:57 am

Problema cu alegerea copiilor de catre invatatoare nu prea inteleg, eu stiu ca parintii opteaza pentru o invatatoare. Daca este invatamant de stat nu toti parintii contribuie la taxe si impozite? Ce ar fi sa aleaga si medicii pacientii si politia hotii?
Nu stiu cum se procedeaza acum, dar pe vremea mea (vremuri comuniste) in fiecare zi era un profesor de serviciu pe scoala care avea o mare responsabilitate. Profesorul se ocupa de siguranta copiilor in pauze (intra in fiecare clasa sa vada ce se intampla), de linistea in curtea scolii, de clopotel, etc.
Fag10 wrote:"Cred ca invatatoare de care vorbiti este una din acele persoane care nu vor sa se implice mai deloc:adica ai cap, inveti, nu , ramai de caruta".
S-au c-am inmultit invatatoarele de acest gen, de aceea parintii plimba copiii in timpul anului de la o scoala la alta (cazuri concrete la noi in oras). Acesti copii sunt normali nu speciali, singurul defect ar fi ca nu au invatat sa scrie si sa citeasca de la gradinita, caci invatatoarele sunt la pensie(dar mai fac ore, deoarece pensia este mica) si sunt plictisite.
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 397
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Postby rodicac » Mon Sep 29, 2008 3:36 pm

Saptamina trecut am stat cu fiul meu vreo 3 zile la scoala sal asist am ramas inmarmurita dece am vazut acolo intuna dintre ore doamna invatatoare a luat aratatorul a dat cu el odata in banca unor elevi de mam speriat si eu mai tirziu in aceiasi zi intro alta ora am vazut ca se indreapta catre un copil de[ rom] si aplica doua perechi de palme in clipa aceia am mutit nam putut scoate un cuvint abia cind am venit acasa miam dat seama ce facuse nu ma mai mir ca copilul meu nu o acepta se apuca de plins deficare data cind vrea sa se apropie de el sau sal intrebe ceva el saracu cred ca citito de la inceput ma gindesc cu groza ce face in restul zilelor daca de fata cu un parinte a reactionat asa zau ca nu mai stiu :roll: :? nas vrea sa fiu in piele copiilor
rodicac
 
Posts: 19
Joined: Fri Sep 19, 2008 11:28 am

Postby rodicac » Wed Oct 01, 2008 1:09 pm

Dragile mele renuntam la sc. nu ne putem integra si invatatoarea nu ne mai acepta nu stiu ce voi face in ce parte voi lua ne avind multe obtiuni la noi in oras ramine sa stea acasa si sal invat eu tot ce pot sa scrie sa citeasca etc nu vrea sa copereze cu doamna ,in primele 2 secunde daca na raspuns la intrebarea ei il lasa si pleaca mai departe daca am stat cu el sa o ajut nui bine ca iei nui place sa stea inficare zi un parinte cu ea daca am tinut copilul de mina sa- l dirijez scrisul nui bine ca scriu eu si nu el desi eu nu fac alt ceva decit sa nul las sa se grabeasca ptr. ca el are tendinta sa faca repede si face numai porcari :( asta este nu avem noroc nu avem.
rodicac
 
Posts: 19
Joined: Fri Sep 19, 2008 11:28 am

Postby vali » Wed Oct 01, 2008 1:46 pm

Cum adica sa retrageti copilul de la scoala? Faceti o srisoare la Ministerul Invatamantului si la Inspectorat Scolar si vedeti ce raspuns primiti, cereti sa fie incadrat la copii cu CES, este o lege in care se prevede un program adoptat pentru copii cu nevoi speciale. Schimbati invatatoarea.

HOTĂRÂRE nr.1.251 din 13 octombrie 2005

privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/ elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat


Textul actului publicat în M.Of. nr. 977/3 noi. 2005



În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Termenii şi expresiile specifice referitoare la învăţământul special şi special integrat au semnificaţiile prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. - Structura, organizarea, formele şi tipurile de instituţii, precum şi de personal din unităţile de învăţământ special şi special integrat sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. - Volumul activităţilor din învăţământul special şi special integrat, normarea şi încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical şi administrativ sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 4. - Drepturile materiale şi alocaţiile zilnice de hrană pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învăţământ special şi special integrat sunt prevăzute în anexa nr. 4.
Art. 5. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Consiliul Minorităţilor Naţionale Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu alte ministere şi cu instituţii abilitate, pentru realizarea politicii educaţionale în domeniu, privind respectarea dreptului copilului la educaţie.
Art. 6. - Finanţarea învăţământului special şi special integrat se face din bugetele judeţelor unde funcţionează unitatea de învăţământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale, şi din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Art. 7. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 8. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile art. 1, 2 şi 5, precum şi anexele nr. 1, 1A, 1B şi 2 la Hotărârea Guvernului nr.586/1990 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapaţi şi a celor orfani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.85 din 6 mai 1992, cu modificările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:

Ministrul educaţiei şi cercetării,
Mircea Miclea

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu

Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucureşti, 13 octombrie 2005.
Nr. 1.251.
________________________________________
ANEXA Nr. 1
TERMENII ŞI EXPRESIILE SPECIFICE
referitoare la învăţământul special şi special integrat
Deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate.
Incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) ori un comportament.
Handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate.
Dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. Datorită acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. Dizabilitate este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii de participare - conform CIF*).
Afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice (inclusiv funcţiile mintale). Prin noţiunea de anormalitate înţelegem aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) şi ea trebuie utilizată exclusiv în acest sens - conform CIF*).
Funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare. Ele denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF*).
Activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de către un individ. Ea reprezintă funcţionarea la nivel individual conform CIF*).
Participare - implicarea unei persoane într-o situaţie de viaţă. Ea reprezintă funcţionarea la nivelul societăţii conform CIF*).
Cerinţe educative speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.).
Educaţie specială - formă adaptată de pregătire şcolară şi asistenţă complexă (medicală, educaţională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reuşesc să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării nivelurile instructiv-educative corespunzătoare vârstei, cerute de învăţământul obişnuit. Educaţia şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de învăţare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilităriirecuperă rii şi compensării deficienţelor ori tulburărilor, dificultăţilor de învăţare.
Integrare şcolară - proces de adaptare a copilului la cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasă) şi de desfăşurare cu succes a prestaţiilor şcolare. Asimilarea de către copil a statusului de elev este rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecinţe în planul acţiunii sale.
Adaptare curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu cerinţe educative speciale, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu cadrul didactic de la clasă prin eliminare, substituire sau adăugare de conţinuturi în concordanţă cu obiectivele şi finalităţile propuse prin planul de intervenţie personalizat.
Incluziune - procesul de pregătire a unităţilor de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora.
Educaţie incluzivă - proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi.
Şcoală incluzivă - unitate de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare. Copiii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile sociale şi educaţionale conform principiului "resursa urmează copilul".
Centru şcolar pentu educaţie incluzivă - instituţie şcolară care, pe lângă organizarea, desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare îşi construieşte şi alte direcţii de dezvoltare instituţională: fomare/informare în domeniul educaţiei speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum şi servicii educaţionale pentru/în comunitate. Centru de educaţie, centru de zi, centru de pedagogie curativă etc. - unităţi de învăţământ organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe. Ele sunt considerate alternative educaţionale al căror conţinut se fundamentează pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freinet, Steiner, Waldorf etc.).
Centru judeţean de resurse şi asistenţă educaţională unitate conexă cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care desfăşoară servicii de asistenţă psihopedagogică pentru părinţi, copii, cadre didactice şi care coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, mediatorii şcolari.
*) CIF reprezintă Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii - document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001.
________________________________________
ANEXA Nr. 2
STRUCTURA, ORGANIZAREA, FORMELE ŞI TIPURILE
de instituţii, precum şi de personal din unităţile de învăţământ special şi special integrat
CAPITOLUL I
Structura învăţământului special şi special integrat
Art. 1. - (1) Învăţământul special şi special integrat din România este parte componentă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde:
a) grădiniţe speciale;
b) grupe de grădiniţă specială organizate în şcolile speciale;
c) şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficienţă;
d) grupe/clase de copii/elevi autişti;
e) şcoli de arte şi meserii - învăţământ special;
f) licee speciale;
g) centre sau grupuri şcolare speciale;
h) clase/şcoli postliceale speciale;
i) centre de zi;
j) centre de educaţie specială*;
k) centre de pedagogie curativă*;
l) grupe/clase de copii/elevi cu deficienţe senzoriale multiple (surdocecitate);
m) şcoli de reeducare pentru elevii cu deficienţe comportamentale;
n) şcoli/clase organizate în spitale, preventorii şi penitenciare.
(2) Unităţile de învăţământ special menţionate la lit. a) vor avea cantine şcolare şi, după caz, internate şcolare.
(3) În învăţământul special integrat pot funcţiona:
a) grupe de grădiniţă specială în grădiniţele de masă;
b) clase speciale compacte integrate în şcolile de masă;
c) grupuri de elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în şcolile de masă;
d) elevi cu cerinţe educative speciale integraţi individual în şcolile de masă;
e) clase speciale de arte şi meserii integrate în şcoli de masă de arte şi meserii şi în licee şi grupuri şcolare din învăţământul de masă;
f) grupe/clase de copii/elevi infestaţi cu virusul HIV;
g) centre logopedice interşcolare*;
h) centre şcolare pentru educaţie incluzivă*;
i) centre judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională*.
(4) Metodologia de organizare şi funcţionare a centrelor marcate cu [*] se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(5) Unii elevi cu cerinţe educative speciale pot fi şcolarizaţi la domiciliu.
Art. 2. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba organizarea de alte tipuri de unităţi şi instituţii de învăţământ special, în funcţie de necesităţile societăţii şi de cerinţele minorităţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 3. - În vederea realizării acţiunii de integrare a copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale în şcoala de masă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, poate dispune:
a) înfiinţarea sau desfiinţarea unităţilor şcolare speciale;
b) reorganizarea şi restructurarea unor activităţi din învăţământul special;
c) transformarea unor şcoli speciale în şcoli de masă;
d) transformarea unor şcoli de masă în şcoli integratoare;
e) transformarea unor şcoli speciale în centre şcolare pentru educaţie incluzivă;
f) înfiinţarea unor alternative educaţionale: centre de educaţie, centre de pedagogie curativă, centre de zi etc.
Art. 4. - Înfiinţarea, desfiinţarea sau transformarea unor unităţi de învăţământ special se va face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate de legislaţia internaţională în vigoare referitoare la protecţia specială şi drepturile copilului cu cerinţe educative speciale.
Art. 5. - La nivelul şcolilor speciale, precum şi la cel al şcolilor de masă incluzive/integratoare funcţionează comisia internă de evaluare continuă, potrivit dispoziţiilor art. 24 din Hotărârea Guvernului nr.1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. Metodologia de organizare şi funcţionare a comisiei interne de evaluare continuă se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
CAPITOLUL II
Formele învăţământului special şi special integrat
Art. 6. - Învăţământul special şi special integrat cuprinde:
a) învăţământ de zi;
b) învăţământ seral;
c) învăţământ cu frecvenţă redusă;
d) învăţământ cu scutire parţială de frecvenţă;
e) şcolarizare la domiciliu.
Art. 7. - Copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi prin formele de învăţământ special integrat, beneficiază de toate drepturile stipulate de legislaţia în vigoare privind protecţia specială a copilului, precum şi de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din învăţământul special, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială.
CAPITOLUL III
Organizarea învăţământului special şi special integrat
Art. 8. - Unităţile de învăţământ special şi special integrat sunt coordonate metodologic inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
Art. 9. - Conţinutul învăţământului special şi special integrat se reglementează prin:
a) curriculum naţional pentru învăţământul special şi special integrat;
b) curriculum specific pentru învăţământul special;
c) curriculumul şcolii de masă adaptat pentru învăţământul special integrat;
d) metodologii, ghiduri şi îndrumătoare specifice, elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Art. 10. - Pentru organizarea, coordonarea, şi conducerea întregului proces de instrucţie şi educaţie specială, terapie şi compensare, reabilitare şi integrare din cadrul învăţământului special şi special integrat, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti normează:
a) cel puţin un post de inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ special şi special integrat cu jumătate de normă; sau
b) un post de inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ special şi special integrat - în judeţele în care există cel puţin 5 unităţi de învăţământ special şi cel puţin 100 de copii/elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în învăţământul de masă.
Art. 11. - Absolvenţii unei facultăţi de profil cu una dintre specializările: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie, pedagogie socială sau cu orice specializare echivalentă pot ocupa orice funcţie didactică din învăţământul special.
Art. 12. - Posturile/funcţiile didactice şi didactice auxiliare din învăţământul special şi special integrat, precum şi condiţiile de ocupare a acestora sunt prevăzute în Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru funcţiile didactice de învăţător/profesor de sprijin/itinerant, precum şi pentru cele de învăţător/profesor-educator:
- educatorul şi cadrul didactic de sprijin/itinerant îşi desfăşoară activitatea respectând principiul continuităţii; aceştia pot fi încadraţi la orice nivel de învăţământ şi pot trece de la un nivel de învăţământ la altul, fiind salarizaţi conform studiilor;
- diferenţierea (învăţător/profesor-educator, precum şi educatoare/învăţător/profesor de sprijin/itinerant) se realizează în funcţie de nivelul studiilor, nu în funcţie de nivelul clasei la care este încadrat.
Art. 13. - Cadrele didactice care activează în învăţământul special integrat beneficiază de drepturile prevăzute în Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul didactic din învăţământul special.
Art. 14. - Structura, organizarea, normarea şi încadrarea personalului didactic auxiliar, administrativ şi medical din unităţile din învăţământul special integrat sunt cele prevăzute în cuprinsul prezentei anexe de la învăţământul special.
________________________________________
ANEXA Nr. 3
VOLUMUL ACTIVITĂŢILOR
din învăţământul special şi special integrat, normarea şi încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical şi administrativ
I. Grădiniţă specială cu program prelungit, săptămânal şi semestrial şi grupe de grădiniţă specială
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post la grădiniţe care funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică cu cel puţin 5 grupe; pentru grupele care funcţionează pe lângă alte grădiniţe sau alte instituţii de învăţământ, conducerea este asigurată de către direcţia acestora, dacă numărul grupelor este mai mic de 5;
b) de organizare a activităţilor instructiv-educative cu grupa de copii sau activităţi de intervenţie specifică (reabilitare, compensare, corectare) realizată individual sau pe grupe de 2-3 elevi:
- profesor de psihopedagogie specială - o catedră la o grupă de grădiniţă, cu norma didactică de 16 ore pe săptămână;
- educatoare-educator - câte un post pe schimb/tură la fiecare grupă de grădiniţă specială; programul unei ture este de 5 ore zilnic;
- profesor de kinetoterapie - un post la două grupe în medie pentru grupele de copii cu deficienţe fizice/neuromotorii şi un post la 4 grupe pentru grădiniţele speciale cu copii cu alte deficienţe, 1/2 post pentru două grupe şi 1/4 post pentru o grupă de copii.
B. Personal auxiliar:
a) supraveghetor de noapte - un post la două grupe de copii interni (în medie);
b) infirmieră - un post pe tură la 15 copii (în medie), în funcţie de gravitatea problemelor la copiii din grădiniţele cu program săptămânal/semestrial; la grupele de copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate se normează un post pentru fiecare grupă de copii;
c) asistentă medicală - un post pe tură ziua pentru fiecare grădiniţă.
C. Personal funcţional, operativ şi de servire:
a) contabil, administrator - un post la 70 de copii, două posturi pentru mai mult de 100 de copii;
b) magaziner, spălătoreasă, lenjereasă, muncitor bucătărie sau altele asemănătoare - un post pentru 15 copii;
c) muncitor calificat (fochist), muncitor întreţinere - un post pe tură la fiecare unitate care are centrală termică proprie, uzină de apă, inclusiv şi pentru lucrări de întreţinere;
d) îngrijitor - un post la 250 m2 suprafaţă de curăţenie.
II. Şcoli speciale (cu clasele I-X) şi clase speciale pentru copii cu cerinţe educative speciale integrate în şcolile de masă
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post pentru fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică;
- director adjunct - se normează un post la:
1. şcolile speciale cu cel puţin 16 clase şi internat semestrial;
2. 24 de clase în şcolile speciale fără internat sau cu internat săptămânal;
3. unităţile de învăţământ care s-au transformat în centre şcolare de resurse şi de asistenţă educaţională;
- al doilea post de director adjunct se normează la:
1. şcolile cu internat semestrial şi peste 24 de clase;
2. şcolile cu internat săptămânal şi peste 30 de clase;
3. şcolile cu peste 24 de clase şi cel puţin două forme de şcolarizare;
b) pentru activităţi de predare-învăţare-evaluare cu întreaga clasă şi potrivit planului de învăţământ:
- învăţător - un post de 16 ore/săptămână la unităţile de învăţământ special care aplică curriculumul şcolii de masă;
- profesor - o catedră, cu norma didactică de 16 ore/săptămână, pentru predarea disciplinei de învăţământ care corespunde specialităţii de pe diplomă în unităţile de învăţământ special care aplică curriculumul şcolii de masă;
- profesor de psihopedagogie specială - o catedră de educaţie specială pentru predarea a 16 ore/săptămână;
- maistru-instructor - un post cu norma didactică de 20 de ore/săptămână. La clasele unde se aplică curriculumul şcolii de masă norma didactică este de 24 de ore/săptămână;
c) pentru activităţi de terapii specifice:
- profesor psihopedagog pentru terapiile specifice desfăşurate individual sau în grupe de 2-3 elevi, inclusiv educaţie psihomotrică, stimulare-compensare-integrare, psihodiagnoză, consiliere, conform planului de învăţământ o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână;
- profesor de kinetoterapie - o catedră, în conformitate cu planul de învăţământ, cu norma didactică de 16 ore/săptămână;
d) pentru terapia educaţională complexă şi integrată:
- învăţător-educator sau profesor-educator - un post pentru fiecare clasă I-X, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
- profesor preparator (nevăzător) - un post la fiecare clasă de elevi nevăzători, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
e) pentru asistenţă educaţională în centrul şcolar pentru educaţie incluzivă:
- profesor pentru documentare - un post pentru fiecare centru.
B. Personal auxiliar:
- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuţii similare - un post pentru 200 de elevi cu cerinţe educative speciale; 1/2 post la unităţile de învăţământ special cu mai puţin de 200 de elevi;
- bibliotecar, conform legislaţiei în vigoare;
- supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni;
- instructor pentru educaţie (pentru activităţi colective organizate şi desfăşurate în timpul liber al minorilor din şcoala specială cu internat săptămânal sau semestrial) un post pentru două clase de elevi, în medie, în funcţie de gravitatea problemelor specifice elevilor.
C. Personal medical:
- medic de medicină generală - un post pe unitate;
- medic specialist - 1/2 post la unităţile şcolare care au cabinete dotate;
- asistentă medicală - un post pe tură, pentru şcolile cu internat săptămânal ori semestrial sau un post pe unitate pentru celelalte şcoli speciale;
- infirmieră - un post pe tură la 50 de elevi; la clasele de elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate se normează un post la două clase de elevi.
D. Personal funcţional, operativ şi de servire:
- contabil-şef - un post pe unitate;
- secretar-şef - un post pe unitate;
- administrator - un post pe unitate;
- magaziner, achizitor, funcţionar administrativ sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte şcoli;
- bucătar, muncitor bucătărie - un post la 75 de mese servite la şcolile cu internat (excluzând gustările de la orele 10,00 şi 17,00) şi un post la 100 de mese servite în celelalte unităţi;
- spălătoreasă, lenjereasă, frizer, cizmar, muncitor calificat (inclusiv pentru lucrări de întreţinere), muncitor necalificat - un post la 30 de elevi pentru şcolile cu internat şi un post la 50 de elevi pentru celelalte unităţi;
- fochist (muncitor calificat) - un post pe tură pentru unităţile care au centrală proprie (inclusiv pentru lucrări de întreţinere);
- îngrijitor - un post la 250 m2 suprafaţă de curăţenie pentru şcolile de elevi cu deficienţe de vedere şi cu deficienţe severe, profunde şi/sau asociate; un post la 450 m2 suprafaţă de curăţenie pentru celelalte unităţi şcolare speciale;
- portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul Poliţiei Comunitare);
- şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare vehicul din dotare (fie maşină, fie vehicul cu tracţiune mecanică sau animală);
- personal pentru gospodăriile anexe:
a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
b) două posturi pentru 41-80 de animale;
c) trei posturi pentru peste 80 de animale;
d) un post pentru 1-3 ha suprafaţă arabilă;
e) două posturi pentru 3-10 ha suprafaţă arabilă;
f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafaţă arabilă.
E. Pentru audiologie educaţională în şcolile speciale pentru elevi cu deficienţe de auz:
- audiolog şcolar - un post pe unitatea de învăţământ.
III. Şcoli de arte şi meserii - învăţământ special, clase de şcoală de arte şi meserii integrate în şcolile similare din învăţământul de masă, licee speciale, grupuri şcolare speciale, centre şcolare speciale şi şcoli postliceale speciale
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post pentru fiecare unitate de învăţământ special cu personalitate juridică;
- director adjunct - se normează un post la:
1. unităţi de învăţământ special cu cel puţin 16 clase şi cu internat;
2. unităţi de învăţământ special cu cel puţin 24 de clase şi fără internat;
3. unităţile de învăţământ transformate în centre şcolare de resurse şi de asistenţă educaţională;
- al doilea post de director adjunct se normează la:
1. unităţile de învăţământ cu internat care au cel puţin 32 de clase;
2. unităţile de învăţământ cu internat la care fiinţează două sau mai multe forme de învăţământ;
b) pentru activităţi de predare-învăţare-evaluare la clasă, în conformitate cu prevederile planului de învăţământ în vigoare:
- profesor de specialitate - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână;
- maistru-instructor - un post cu norma didactică de 20 de ore/săptămână; în situaţia în care se aplică curriculumul şcolii de masă, norma didactică este de 24 de ore/săptămână;
- profesor preparator (nevăzător) - un post la fiecare clasă de elevi nevăzători, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
c) pentru activităţi de intervenţie specifică (reabilitare, compensare, consiliere), precum şi pentru psihodiagnoză, desfăşurate individual sau cu grupuri de 2-4 elevi:
- profesor psihopedagog - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână; catedra se formează în conformitate cu prevederile planului de învăţământ în vigoare;
- profesor de kinetoterapie, cultură fizică medicală - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână; catedra se formează în conformitate cu prevederile planului de învăţământ în vigoare.
B. Personal pentru atelierele şcolare din cadrul şcolilor de arte şi meserii - învăţământ special, al claselor de şcoală de arte şi meserii integrate în şcolile similare din învăţământul de masă, al centrelor şcolare speciale, al grupurilor şcolare speciale:
a) şef de atelier - un post pe unitate;
b) contabil-şef - un post pe unitate;
c) tehnician, merceolog, magaziner, funcţionar - un post pentru 200 de elevi;
d) muncitori calificaţi - pentru atelierele de instruire practică a elevilor, precum şi pentru atelierele protejate un post pentru fiecare domeniu de profesionalizare pentru care unitatea de învăţământ are cel puţin 2 ani de instruire.
C. Personal auxiliar:
- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuţii similare - un post pentru 250 de elevi; 1/2 post la unităţile cu mai puţin de 250 de elevi;
- bibliotecar, conform legislaţiei în vigoare;
- supraveghetor de noapte - un post pentru 3 clase de elevi interni;
- pedagog - un post pentru două clase de elevi, pentru activităţile de pregătire a elevilor, precum şi pentru cele de grup organizate în timpul liber (seara, sâmbăta, duminica şi, după caz, în vacanţele şcolare).
D. Personal medical:
- medic de medicină generală - un post pe unitate;
- medic specialist - 1/2 post pentru unităţile şcolare care au cabinete dotate;
- asistentă medicală - un post pe tură pentru şcolile cu internat sau un post pe unitate pentru celelalte unităţi.
E. Personal funcţional, operativ şi de servire:
- contabil-şef - un post pe unitate;
- secretar-şef - un post pe unitate;
- administrator - un post pe unitate;
- magaziner, achizitor, merceolog, funcţionar economic sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte unităţi;
- muncitor calificat de întreţinere - un post la 200 de elevi; se poate norma şi 1/2 post în unităţile cu efectiv mai mic de 200 de elevi;
- portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul Poliţiei Comunitare);
- şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare autovehicul înmatriculat, respectiv vehicul cu tracţiune mecanică sau animală, proprietate a unităţii de învăţământ;
- îngrijitor - un post la 300 m2 suprafaţă de curăţenie pentru şcolile cu elevi cu deficienţe de vedere sau cu deficienţe profunde, severe şi/sau asociate; un post la 500 m2 suprafaţă de curăţenie pentru celelalte unităţi şcolare speciale;
- spălătoreasă, lenjereasă, frizer, cizmar, croitor, bucătar, muncitor bucătărie, muncitor calificat, muncitor necalificat sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 25 de elevi;
- personal pentru gospodăriile anexe:
a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
b) două posturi pentru 41-80 de animale;
c) trei posturi pentru peste 80 de animale;
d) un post pentru 1-3 ha suprafaţă arabilă;
e) două posturi pentru 3-10 ha suprafaţă arabilă;
f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafaţă arabilă.
IV. Unităţi de învăţământ cu dublă subordonare (şcoli sanatoriale, preventoriale şi din spitale, şcoli din penitenciare)
Şcolile sanatoriale, preventoriale şi din spitale şi şcolile din penitenciare sunt considerate structuri de învăţământ special. Normarea şi încadrarea personalului acestora se realizează conform prevederilor din cuprinsul acestei anexe.
V. Clase/grupe compacte integrate în învăţământul de masă
A. Personal didactic:
a) catedră de educaţie specială, formată din 16 ore/săptămână, pentru o clasă I-VIII;
b) post de învăţător/profesor-educator, la clasele I-VIII, pentru activităţile de după-amiază, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;
c) catedră de profesor psihopedagog, pentru terapii specifice, formată din 16 ore/săptămână; acestea se vor desfăşura în cabinete de către absolvenţi ai facultăţilor sau specializărilor psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie.
La clasele V-VIII se poate aplica şi curriculumul şcolilor de masă, în funcţie de evoluţia colectivului de elevi şi de recomandarea comisiei interne de evaluare continuă. Normarea şi încadrarea personalului didactic se face în funcţie de curriculumul utilizat.
VI. Forme/structuri de sprijin al copiilor cu cerinţe educative speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă
a) centrele logopedice interşcolare:
- profesor de psihopedagogie specială - o catedră pentru 35 de copii cu tulburări de limbaj din grădiniţe şi şcoli de masă;
b) grupele de integrare - ca structură de sprijin pentru integrarea într-o grupă/clasă obişnuită a unui grup de 2-4 copii cu cerinţe educative speciale;
- o catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru 8-12 copii/elevi cu cerinţe educative speciale cuprinşi în grupe/clase din învăţământul de masă, cu norma didactică de 16 ore; 1/2 catedră didactică pentru 4-7 elevi; 1/4 catedră didactică pentru 2-3 elevi;
c) programele de integrare individuală - ca formă de susţinere a integrării individuale a 8-12 copii/elevi cu cerinţe educative speciale moderate sau uşoare, cuprinşi în învăţământul de masă, ori a 4-6 copii/elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate;
- o catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru o normă de 16 ore; 1/2 catedră didactică pentru un program de integrare a 4-7 copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare ori 2-3 elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate; 1/4 catedră didactică pentru 2-3 copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare ori 1-2 elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate cu program de integrare.
VII. Învăţământ cu frecvenţă redusă
a) Şcolarizarea prin învăţământ cu frecvenţă redusă se organizează pentru elevi cu cerinţe educative speciale, cu vârste de până la 16 ani, care nu şi-au finalizat studiile obligatorii şi nu au posibilitatea de a frecventa o formă de şcolarizare la domiciliu.
b) Elevul cu cerinţe educative speciale, cu vârsta de peste 16 ani, poate fi înscris la şcoala de arte şi meseriiînvă ţământ special, curs de zi, urmând ca, în paralel, să-şi completeze cele 8 clase prin învăţământ cu frecvenţă redusă.
c) Organizarea şi funcţionarea învăţământului cu frecvenţă redusă pentru copii/elevi/tineri cu cerinţe educative speciale sunt identice cu cele din învăţământul de masă, forma frecvenţă redusă.
VIII. Şcolarizarea la domiciliu a copiilor/elevilor/tinerilor nedeplasabili
A. Personal pentru activităţi de predare:
a) învăţător - un post pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână pentru disciplinele din trunchiul comun; orele se normează pentru ariile curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, om şi societate; împărţirea normei se face pe elev, cu alocarea a 4 ore pentru fiecare elev; aceste ore pot fi realizate şi în cumul sau plata cu ora. Pentru probele de evaluare se normează suplimentar 4 ore semestrial;
b) profesor de specialitate - o catedră pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână, repartizate după cum urmează:
- limba română - 4 ore - 1 oră/săptămână/elev;
- matematică - 4 ore - 1 oră/săptămână/elev;
- istorie - 2 ore - jumătate de oră/săptămână/elev (sau o oră/săptămână, în alternanţă cu geografia);
- geografie - 2 ore - jumătate de oră/ săptămână/ elev (sau o oră/săptămână, în alternanţă cu istoria);
- limba modernă - 2 ore - jumătate de oră/ săptămână/elev;
- ştiinţele naturii - 2 ore - jumătate de oră/ săptămână/elev;
c) profesor psihopedagog (pentru copii/elevi/tineri cu deficienţe nedeplasabili) - un post pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână.
B. Pentru probele scrise se acordă 4 ore semestrial, iar pentru probele de evaluare se normează suplimentar 6 ore.
a) Încadrarea personalului didactic pentru şcolarizarea la domiciliu se face prin completare de normă, cumul sau plata cu ora.
b) Elevii şcolarizaţi la domiciliu vor fi înscrişi într-o unitate de învăţământ de stat sau particulară, unde li se vor completa toate documentele şcolare.
c) Rezultatele la învăţătură ale elevilor şcolarizaţi la domiciliu se vor evidenţia prin sistemul de evaluare aplicabil în învăţământul preuniversitar.
C. Şcolarizarea la domiciliu se acordă copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale nedeplasabili, precum şi elevilor din şcolile de masă care sunt nedeplasabili, din motive medicale, pe o perioadă de timp mai mare de 21 de zile.
IX. Alternative educaţionale
a) În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) şi (2) şi ale art. 15 alin. (13) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se pot organiza alternative educaţionale pentru învăţământul special.
b) Organizarea, structura şi conţinutul procesului de predare-învăţare-evaluare din cadrul alternativelor educaţionale se realizează de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în colaborare cu unităţile organizatoare şi cu instituţii interesate în domeniul educaţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare referitoare la învăţământul special.
X. Alte categorii de personal:
a) asistent social (cu studii superioare) - un post pentru fiecare unitate de învăţământ special şi special integrat cu personalitate juridică. În absenţa candidaţilor la concursul de ocupare a acestui post, inspectoratul şcolar poate solicita direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, serviciului public de asistenţă socială organizat la nivelul municipiului/oraşului sau unui organism privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii detaşarea, pe o perioadă determinată, a unui asistent social din reţeaua de asistenţă socială a judeţului;
b) informatician - un post pentru fiecare unitate de învăţământ special care are cel puţin un cabinet de informatică;
c) documentarist - un post pentru unităţile de învăţământ reorganizate în centre şcolare pentru educaţie incluzivă;
d) corepetitor - un post pe unitate, cu excepţia unităţilor de învăţământ pentru elevi cu deficienţe de auz;
e) interpret în limbajul mimico-gestual - un post pe unitate pentru unităţile de învăţământ special pentru copii/elevi cu deficienţe de auz.
XI. Efectivele de copii/elevi la grupe/clase, precum şi prevederi specifice
1. Efectivele de copii/elevi la clase/grupe:
a) efectivele de copii/elevi din instituţiile şi din grupele/clasele speciale de învăţământ sunt de 8-12 elevi cu deficienţe moderate sau uşoare;
b) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficienţe asociate au efectivele de 6-8 copii/elevi;
c) clasele de liceu şi şcoală de arte şi meserii din învăţământul special şi special integrat au un efectiv de 8-12 elevi;
d) clasele şcolilor postliceale speciale au un efectiv de cel puţin 12 elevi;
e) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficienţe severe, profunde şi multiple au efectivul de 4-6 copii/elevi;
f) grupele/clasele speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe senzoriale asociate (surdocecitate) sau cu deficienţe senzoriale asociate cu alte tipuri de deficienţe au efectivul de 2-4 copii/elevi.
2. Personalul de conducere din unităţile de învăţământ special are obligaţia de catedră, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
3. Personalul care asigură supravegherea şi deservirea copiilor în zilele de odihnă şi nelucrătoare în internatele şcolare va fi salarizat corespunzător prevederilor legislaţiei în vigoare.
4. În sistemul de învăţământ special şi special integrat se aplică metodologiile specifice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
5. Unităţile de învăţământ special îşi pot valorifica produsele realizate cu elevii în şcoală, iar sumele obţinute vor fi utilizate pentru dotarea şi îmbunătăţirea activităţii din atelierele de profesionalizare, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale elevilor (materiale igienico-sanitare, hrană, echipament, materiale de întreţinere etc.).
________________________________________
ANEXA Nr. 4
DREPTURILE MATERIALE ŞI ALOCAŢIILE ZILNICE DE HRANĂ
pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învăţământ special şi special integrat
A. Drepturi ale copiilor/elevilor/tinerilor care sunt şcolarizaţi în sistemul de învăţământ special şi special integrat
a) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale în învăţământul special şi special integrat au dreptul la rechizite şcolare, precum şi la o alocaţie zilnică de hrană pentru întreaga perioadă a programului şcolar.
b) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale din învăţământul special şi special integrat, care se află în sistemul de protecţie socială, primesc drepturile menţionate la lit. a) prin unitatea de învăţământ la care sunt înscrişi, pe toată durata cursurilor şcolare, şi prin sistemul de protecţie socială, în vacanţe, sâmbăta şi duminica.
e) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale din învăţământul special şi special integrat, care nu se află în sistemul de protecţie socială, au alocaţia zilnică de hrană în acelaşi cuantum şi primesc rechizite în aceeaşi cantitate cu cei care se află în sistemul de protecţie socială, iar în internatele şcolare beneficiază de prevederile Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, modificată prin Legea nr. 111/2004, prin unitatea de învăţământ la care aceştia sunt înscrişi.
B. Finanţarea drepturilor menţionate la lit. A se face pentru toţi copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale care urmează o formă de şcolarizare, inclusiv pentru cei care, pe perioada şcolarizării, locuiesc în internatul unităţii de învăţământ sau frecventează centrul de pedagogie curativă, centrul de educaţie, centrul de zi etc.
C. Categoriile de beneficiari ai drepturilor precizate la lit. A sunt următoarele:
a) copiii din grădiniţele speciale;
b) copiii cu cerinţe educative speciale integraţi individual sau în grup/grupă în grădiniţele de masă;
c) elevii/tinerii din unităţile de învăţământ special, inclusiv cei din clasele speciale compacte integrate în şcolile de masă;
d) elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale integraţi individual sau în grup/grupă în şcolile de masă.
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 397
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

Next

Return to GRADINITE,SCOLI, UNIVERSITATI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 0 guests