CREIER,EMISFERE,TIPURI DE INVATARE

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, moderators

CREIER,EMISFERE,TIPURI DE INVATARE

Postby dora » Wed May 26, 2004 6:15 am

Am constatat că ar fi util să se cunoască şi să se aplice pe scară largă tehnici speciale prin care să ne îmbunătăţim, pe de o parte, randamentul şi puterea de a învăţa teoretic, iar pe de altă parte, puterea de a experimenta practic ceea ce am învăţat. Aceasta deoarece îmi este clar că modul nostru de a învăţa este mai mult sau mai puţin defectuos - nu am fost niciodată învăţaţi cum să învăţăm în mod eficient şi nici cum să ne îmbunătăţim capacitatea de a experimenta, pentru a ne accelera evoluţia personală.
În căutările mele, am "dat" peste o carte pe care doresc să v-o prezint pe scurt în cele ce urmeaza. Este vorba de cartea Învăţare rapidă, scrisa de Ricki Linksman, doctor în educaţie şi expertă în domeniul învăţării accelerate.
Deşi nu prezintă decît o viziune poate limitată asupra problemei învăţării, deşi este scrisă într-o manieră concisă şi oarecum pragmatică, această carte urmăreşte (şi reuşeşte în mare măsură) să ne convingă că pentru a ne îmbunătăţi randamentul învăţării trebuie mai întîi să ne cunoaştem aşa numita „superlegatură de învăţare", adică acea modalitate specifică de învăţare care sporeşte foarte mult eficienţa şi bucuria în timpul acţiunii de a învăţa. Mai precis, s-a observat că există în principiu patru mari categorii de persoane, numite "tipuri de elevi":
· elevi vizuali, care învaţă folosind preponderent simţul văzului, care învaţă mai uşor materialele tipărite sau grafice, ori pur şi simplu privind în jurul lor;
· elevi auditivi, care învaţă cel mai bine prin ascultare şi conversaţie;
· elevi tactili, care învaţă cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mîinilor şi degetelor;
· elevii kinestezici, care învaţă cel mai bine prin acţionarea maselor musculare (şi care au nevoie să se mişte pentru a putea învăţa).
Fiecare dintre noi avem o predispoziţie nativă spre una dintre aceste patru stiluri de a învăţa.
După ce folosim stilul nostru de învăţat pentru a prelua informaţiile, creierul le procesează şi le stochează în una dintre emisferele cerebrale - fie cea stîngă, fie cea dreaptă. Fiecare emisferă cerebrală reprezintă o modalitate diferită de a gîndi şi de a privi lumea. Unii oameni au o preferinţă emisferică cerebrală dreaptă, altii o preferinţă emisferică stîngă, iar alţii utilizează în mod egal ambele emisfere cerebrale. Elevii de emisferă cerebrală stîngă manifestă tendinţa de a fi secvenţiali şi procesează liniar informaţiile. Elevii de emisferă cerebrală dreaptă manifestă tendinţa de a gîndi global, de a vedea tabloul în ansamblul lui şi de a asocia idei ce aparent nu au nici o legătură între ele. Elevii de emisferă cerebrală stîngă gîndesc mai degrabă prin simboluri de felul literelor, cuvintelor şi numerelor, pe cînd elevii de emisfera dreaptă gîndesc mai degrabă prin intermediul transpunerilor senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor şi mişcărilor - fără cuvinte.
După aflarea superlegăturii (una dintre următoarele variante: emisfera stînga-vizuală, emisfera dreapta-vizuală, emisfera stînga-auditivă, emisfera dreapta-auditivă, emisfera stînga-tactilă, emisfera dreapta-tactilă, emisfera stînga-kinestezică, emisfera dreapta-kinestezică), putem creşte eficienţa şi plăcerea învăţatului prin folosirea de modalităţi de învăţare în conformitate cu predispoziţiile noastre native. Pe de altă parte, vom respecta şi vom înţelege mai uşor modalitatea diferită de a învăţa a celorlalţi.
http://www.artadeatrai.ro/013/invatam.13.html


Cum vorbim, cum intelegem, cum percepem (asimetria functionala cerebrala)



Distinctia intre functiile verbale si functiile non-verbale reprezentate pe scoarta creierului ilustreaza cel mai bine asimetria functionala a acestuia,dichotomia sarcinilor verbale si vizuo-spatiale constituie o prima aproximatie a repartitiei functiilor intre cele doua emisfere.Problema care se pune este de a stii daca aceste functii sunt independente si daca exista funcţii exclusiv “non-verbale”.Limbajul are o importanta atat de mare in operatiile cognitive incat este posibil ca unele activitati care nu par a fi propriu-zis verbale sa faca apel la procese care folosesc rationamente si strategii proprii limbajului.
Studierea produsului verbal se face in perspectiva neuropsihologica in functie de:
Informatia pertinenta cu privire la sursa mesajului
Informatia cu privire la continutul mesajului
Informatia cu privire la mesajul propriu-zis
Din acest punct de vedere exista o deosebire în functionarea celor două emisfere. Emisfera stanga lateralizează preponderent limbajul productiv (decodarea fonemica, recunoasterea verbala si tactila a literelor, structura gramaticala a frazei), limbajul scris si citit,memoria, procesul invatarii verbale si partea periferica motorie fonatorie. Limbajul scris nu este aşa de omogen reprezentat. Citirea literelor ( foneme ) se face cu emisfera stanga, dar decodarea simbolurilor ideografice, pictografice se face cu emisfera dreapta. La popoarele care folosesc limbi ideografice (chineza, japoneza, thai, etc) lateralizarea exprimarii si intelegerii se face bilateral, pe ambele emisfere, reprezentarea pictoriala avand rol de limbaj scris, nu de imagine vizuala obiectuala concreta. Prozodia limbajului este lateralizata mai mult in emisfera stanga, imaginea lingvistică a corpului (denumirea partilor propriului corp), expresia faciala ( fizionomia),aptitudinile muzicale( muzia ) sunt reprezentate mai mult de emisfera dreapta.
La poligloţi ariile limbajului sunt mult mai extinse -fapt demonstrat de Ojemann (in 1978),el a demonstrat un aspect surprinzator, reprezentarea diferentiata a fiecarei limbi cu circuite si relee proprii( ca o tabla de sah in centrii limbajului din emisfera stanga) .Poliglotii au arii de limbaj largite in emisfera dominanta.
1.Centrii pentru limbajul expresiv si comprehensiv se afla in emisfera stanga, denumita conventional dominanta.
Sigmund Freud a făcut o comparatie privind exprimarea prin limbajul verbal cu un aisberg, acesta 90% se află sub apa ,partea invizibila poate fi asimilata cu activitatea emisferei drepte in limbaj( care are potential de la nastere dar este particulara prin functionare, centrii pentru limbaj sunt supresati).Imaginile se formează inconstient,partea subconstienta a memoriei noastre detine mai mult decat “constientizeaza” gandirea noastra constienta.
Fiziologic emisfera dreapta sau nedominanta pentru limbaj poate fi denumita "dominanta" pentru procesarea imaginilor spatiale şi a informatiilor nonverbale (DeRenzi, 1982),de asemenea este mai eficienta decit cea stanga în prelucrarea pattern-urilor melodice, a sunetelor inconjuratoare(Curry 1967,Kimura 1964),a pattern-urilor vizuale non-verbale şi a fizionomiilor(Marcel si Rajan 1975, Witelson 1977),a stimulilor spaţiali tactili nonverbali (Witelson 1974) şi a sistemului braille(Harris 1976).
2.Procesarea imaginilor vizuospatiale se face la nivelul centrilor reprezentati in emisfera dreapta( emisfera nedominanta)
3.Cele doua emisfere conlucreaza, isi transfera informatiile automat, emisfera stanga vorbeste iar emisfera dreapta percepe , ele pot sa functioneze si separat( model split brain)
Aceasta asimetrie functionala cerebrala se reflecta si in modul nostru de gandire, prezint mai jos o sistematizare foarte buna facuta de Betty Edward
4.In functie de modul nostru de gandire decodam mesajul scris artistic, indiferent de forma lui de prezentare, cele doua moduri de gandire sunt diferite si ne individualizeaza in toate actiunile

Left and Right Sides of the Brain
Some notes from Betty Edward's Drawing on the Right Side of the Brain
During the 1960s, further research on the corpus callosum caused scientists to postulate a view of the relative capabilities of the two halves of the human brain: that both hemispheres are involved in higher cognitive functioning, with each half of the brain specialised in complementary fashion for different modes od thinking, both highly complex.
The main theme to emerge .. is that there appear to be two modes of thinking, verbal and nonverbal, represented rather separately in left and right hemispheres, respectively, and that our educational system, as well as science in general, tends to neglect the nonverbal form of intellect. What it comes down to is that modern society discriminates against the right hemisphere.
Roger Sperry - 1973:
Further evidence accumulated showed that the mode of the left hemisphere is verbal and analytic, while that of the right is nonverbal and global. New evidence found by Jerre Levy in her doctoral studies showed that the mode of processing used by the right brain is rapid, complex, whole-pattern, spatial, and perceptual - processing that is not only different from but comparable in complexity to the left brain's verbal, analytic mode. It was also found that the the two modes of processing interfere with each other, preventing maximal performance.
Two Ways of Knowing
Along with the opposiye connotations of left and right in our language, concepts of the duality, or two sidedness, of human nature and thought have been postulated by philosophers, teachers, and scientists form many different times and cultures. The key idea is that there are two parallel "ways of knowing".
Parallel ways of knowing (J. E. Bogen)
intellect intuition
convergent divergent
digital analogic
secondary primary
Abstract concrete
directed free
propositional imaginative
analalytic relational
lineal nonlineal
rational intuitive
sequential multiple
analytic holistic
objective subjective
successive simultaneous

The Duality of Yin and Yang (I Ching)
Yin Yang
feminine masculine
negative positive
moon sun
darkness light
yielding aggressive
left side right side
warm cold
autumn spring
winter summer
unconscious conscious
right brain left brain
emotion reason

L-mode R-mode
L-mode is the "right-handed,", left-hemisphere mode. The L is foursquare, upright, sensible, direct, true, hard-edged, unfanciful, forceful. R-mode is the "left-handed," "right-hemisphere mode. The R is curvy, flexible, more playful in its unexpected twists and turns, more complex, diagonal, fanciful.

Left Brain Right Brain
step-by-step reasong mystical
logical musical
mathematical "creative"
speaking visual-pictorial
dominates right brain submissive to the left brain
pattern user pattern seeker
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Mon Nov 29, 2004 12:39 pm

Atletii mintii: oamenii-calculator

Duminica, 31 Octombrie 2004
Performantele cerebrale, antrenate prin exercitiu

Mai putin mediatizata, dar cel putin la fel de impresionanta din punct de vedere al performantelor, in acest an, in paralel cu Jocurile Olimpice de la Atena, a avut loc Olimpiada Mintii, suprema competitie rezervata celor care, asemenea si atletilor ce se antreneaza zilnic, muncesc fara incetare pentru a impinge abilitatile creierului la un nivel imposibil de atins pentru muritorii de rind. Desfasurata la Manchester, concomitent cu Campionatul Mondial al Memoriei, Olimpiada a reunit atleti ai mintii din 23 de tari, care s-au intrecut in probe cum ar fi inmultirea mentala a unor numere de sase cifre, memorarea ordinii cartilor de joc din zeci de pachete ori a unor lungi siruri de cifre, citirea rapida a unui roman (timp-limita - o ora) sau redarea unui poem (fara rime) scris special pentru aceasta eveniment. Pentru observatorul de rind, astfel de performante sint incredibile, insa “sportivii” spun ca totul tine de folosirea unor tehnici adecvate si de antrenarea mintii. In alte cazuri, explicatia tine mai degraba de medicina, cei care au astfel de talente iesite din comun fiind atinsi de “sindromul savantului”.
Suporteri care isi incurajeaza in gind favoritul, pentru a nu-i tulbura concentrarea, broboane de sudoare pe fruntile concurentilor, lacrimi de frustrare ori de bucurie - aceasta este atmosfera in care s-au desfasurat celor doua concursuri paralele de la Manchester. Ideea organizarii unui Campionat Mondial al Memoriei i-a apartinut lui Tony Buzan, fost editor al “Mensa International Journal”, publicatia organizatiei cu acelasi nume, ce reuneste oamenii cu cel mai ridicat coeficient de inteligenta de pe pamint. El a pornit de la convingerea ca memoria este direct proportionala cu IQ-ul si ca oricine isi poate stabili propriul coeficient de inteligenta rugind un prieten sa recite o insiruire de numere alese la intimplare. Cine poate retine noua numere se poate considera exceptional, considera Buzan.
Premiile nu sint mari, totalul celor acordate anul acesta fiind de 5.500 dolari, insa orgoliile da. Din punctul de vedere al lui Andi Bell (38 de ani), detinator al titlului de “mare maestru” al memoriei si de trei ori campion mondial, editia Manchester a fost un esec, el clasindu-se pe un modest loc sapte.
“Omul memorie”, cum a fost supranumit Bell, a uimit lumea cu demonstratiile sale. Una dintre primele sale realizari a fost aceea de a memora ordinea in care sint asezate cartile din zece pachete, deci 520 de bucati, in doar 20 de minute. Apoi el a ridicat stacheta, memorind ordinea in care sint asezate cartile din 100 de pachete, in cinci ore. El nu a recitat apoi cartile, ci s-a supus unor intrebari de genul “Care este a 24-a carte din pachetul 92?”, proba la care a inregistrat 89 de raspunsuri corecte. Bell detine si recordul mondial de viteza la memorarea ordinii cartilor dintr-un pachet, retinind pozitia celor 52 de bucati in 34.03 secunde.

Recorduri cu cap

Vedeta campionatului mondial din acest an a fost englezul Ben Pridmore, care a acumulat cele mai multe puncte la cele zece probe, chiar daca nu le-a cistigat pe toate. O trecere in revista a rezultatelor obtinute la Olimpiada Mintii ofera o imagine a memoriei fenomenale a concurentilor. Spre exemplu, la proba de memorare a cartilor de joc intr-o ora, Pridmore a invatat ordinea a 1.144 de carti (22 de pachete), in timp ce medaliata cu argint a competitiei, austriaca Astrid Plessl, a retinut 18,6 pachete. Pridmore a obtinut locul intii si la proba de memorare a unor cifre in cod binar, ceea ce inseamna coli intregi cu siruri a cite 30 de combinatii de 0 si 1, intr-un timp de 30 de minute - proba extrem de plicticoasa, la care se va renunta la urmatoarele editii.
Andi Bell si-a aratat clasa la proba de “nume si fete”, in care concurentii au la dispozitie 15 minute pentru a memora numele si prenumele scrise sub pozele a 99 de chipuri total necunoscute. Pentru fiecare nume sau prenume asociate corect unei figuri se primeste 1 punct, iar in cazul unei erori de transcriere a numelui - de exemplu Clare in loc de Claire - se primeste o jumatate de punct. La aceasta proba, Bell si-a doborit propriul record mondial, primind 167,5 puncte.

Imaginatie, asociere, locatie

Specialistii care studiaza tainele mintii spun ca memoria se bazeaza pe trei principii de baza, cunoscute inca din antichitate - imaginatia, asociatia si locatia. Pornind de la constatarea ca oamenii retin mai usor obiectele care li se par mai interesante, expertii afirma ca, pentru a memora lucruri trebuie sa le faci cit mai atractive. Lucrurile viu colorate, amuzante, sexy, dinamice sint mai lesne de memorat.
O idee conduce in mod natural la alta, astfel ca asocierea mai multor elemente intr-o povestioara va transforma o insiruire arida de cuvinte in ceva usor de tinut minte. In fine, principiul locatiei este derivat din teoria formulata pentru prima oara acum 2.500 de ani de grecul Simonides - potrivit careia plasarea mentala a unor imagini intr-un decor familiar va usura memorizarea.
“O data ce inveti o tehnica, precum tehnica locatiei, mintea ta isi extinde capacitatea mult dincolo de ceea ce facea in mod natural”, spune Andi Bell. “Atunci cind memorez un pachet de carti de joc, transpun fiecare carte intr-o imagine - un animal colorat ori un obiect - pe care am invatat sa-l asociez cu o anume carte”, continua maestrul, citat de BBC. Valetul de trefla se transforma intr-un ursulet, noua de caro in fierastrau, iar doi de pica in ananas. Andi trece apoi la etapa a doua, inventind o calatorie imaginara, plasind grupuri de cite trei obiecte in diverse locuri celebre din Londra. Spre exemplu, in fata Parlamentului el asaza ursuletul cu ferastraul si ananasul in labute. In momentul in care trebuie sa redea ordinea cartilor, el o ia de la capat cu calatoria, vizitind diverse puncte si amintindu-si ce anume a plasat in fiecare loc. Poate suna greu de crezut, campionul jura ca oricine poate retine mari cantitati de informatii utilizind aceasta metoda.
O tehnica similara se poate folosi in cazul numerelor, in functie de forma fiecarei cifre - spre exemplu 1 poate fi asociat cu un catarg sau o luminare, 2 cu o lebada, 3 - panglica, 4 - barca, 5 - crilig, 6 - elefant, 7- bumerang, 8 - clepsidra, 9 - balon cu sfoara, 0 - minge. Utilizind aceasta tehnica, Maurice Stoll a stabilit un record de 144 cifre memorate la campionatul de memorie din Statele Unite.
Atitea eforturi pentru a-ti imbunatati memoria l-ar face cu siguranta sa rida pe Albert Einstein, care spunea ca nu s-ar deranja niciodata sa tina minte ceva ce poti gasi intr-o carte in mai putin de doua minute.

Un strop de geniu

Sindromul savantului este o afectiune rara, dar extrem de spectaculoasa, care face ca persoanele atinse de diferite probleme de dezvoltare mentala, inclusiv autism, sa fie straluciti
intr-un domeniu sau altul, afirma cercetatorul american Darold Treffert. Aceasta stranie afectiune a fost diagnosticata pentru prima oara in 1887 de Langdon Down, care a identificat si sindromul Down. Luind in considerare coeficientul scazut de inteligenta, el a inventat termenul de “idiot savant”, care nu se mai foloseste astazi din pricina conotatiei peiorative. Cei atinsi de acest sindrom dovedesc un talent iesit din comun la calcularea calendarului, efectuarea de operatii matematice cu viteza fulgeratoare, arte plastice, muzica, mecanica etc. De asemenea, unii au capacitati extraordinare in domenii precum memorarea unei harti, masurarea vizuala, perceptii extrasenzoriale, aprecierea corecta a timpului fara ceas. Toate acestea sint insotite si de o memorie fenomenala.

Creier computerizat

Unul dintre cele mai vechi exemple documentate de persoane cu o minte de computer este al lui Thomas Fuller, caz descris in 1789 de un psihiatru american. Potrivit acestuia, Fuller era incapabil sa inteleaga ceva mai complicat decit numaratul. Cu toate acestea, intrebat cite secunde a trait un om care are 70 de ani, 17 zile si 12 ore, el a raspuns corect 2.210.500.800, in numai 90 de secunde, facind inclusiv corectia necesara pentru anii bisecti din acest interval. Una dintre cele mai ciudate capacitati asociate acestui sindrom este calcularea calendarului in minte, abilitate rar intilnita la oameni normali. Nu e vorba de luni sau citiva ani, ci de perioade de pina la 40.000 de ani. Un astfel de om poate sa numeasca toti anii din urmatorul secol cind Pastele va cadea pe 23 aprilie sau toti anii cind 1 ianuarie va pica intr-o marti. Totodata, aceste persoane tin minte cum a fost vremea in fiecare zi a vietii lor.
Meritul de a studia temeinic astfel de persoane extraordinare ii revine englezului Down, care a lucrat 30 de ani la un azil. El a analizat in mod deosebit 10 indivizi, marcind contrastul dintre dizabilitatile lor si excelenta in alte domenii, inclusiv al memoriei. Unul dintre subiecti construise modele complicate de corabii cu piese fabricate de el si putea recita texte complicate.
Un baiat retinea toate ariile dintr-o opera in urma unei singure vizionari a unui spectacol. Un alt copil memora lungi poeme pe care le putea recita si de la coada la inceput. Altul putea inmulti numere cu mai multe cifre in timpul strict necesar pentru a le scrie pe hirtie.

Artisti care isi inving handicapul

In domeniul artistic performanta este mai greu de cuantificat, dar cartile de specialitate consemneaza citeva cazuri exceptionale. Unul dintre acestea este al lui Richard Wawro, un pictor autist care i-a uimit pe criticii de arta si ale carui tablouri sint astazi in multe colectii particulare.
Leslie Lemke nu este autist, in schimb este orb si sufera de paralizie cerebrala. La virsta de 14 ani, el a interpretat, fara cusur, Concertul nr. 1 pentru pian al lui Ceaikovski, pe care il auzise la televizor cu citeva ore mai devreme.
Lemke nu luase pina atunci nici o lectie de pian si ulterior nici n-a luat, ceea ce nu l-a impiedicat sa acumuleze un repertoriu de mii de piese, pe care le interpreteaza in concerte in SUA si alte tari. Stiinta moderna a progresat foarte mult in diagnosticarea si clasarea acestor oameni iesiti din comun, fara a elucida insa misterul aparitiei acestor talente. Nimeni nu poate explica deocamdata ce resorturi se activeaza in creier pentru a permite unui ignorant sa sfideze un computer sau sa cinte la pian cu virtuozitatea unui maestru.

http://ziar.com/z.cgi?r=http://www.expres.ro/
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Thu May 25, 2006 3:07 pm

Copiii cu autism sufera de o disfunctionalitate a sistemului neuronal oglinda
n studiu realizat cu ajutorul fMRI ('imagistica prin rezonanta magnetica functionala')
By: Tudor Raiciu, World and Health News Editor
Copiii ce sufera de autism nu inregistreaza nici o activitate in sistemul neuronal oglinda al creierului cand imita sau observa emotiile altor persoane, au concluzionat cercetatorii de la Universitatea California.

Neuronii oglinda sunt activati in momentul in care o persoana efectueaza o actiune directionata catre atingerea unui obiectiv sau cand observa o astfel de actiune efectuata de altii. Neurologii cred ca sistemul observare-executie asigura un mecanism neuronal prin care actiunile, intentiile si emotiile altora pot fi intelese automat.

"Descoperirile facute de noi sugereaza ca un sistem neuronal oglinda defectuos ar putea sta la baza deficientelor sociale observate la autisti", a declarat Mirella Dapretto, autoarea studiului si profesoara de psihiatrie si stiinte biocomportamentale la Universitatea California.

"Impreuna cu alte date, rezultatele cercetarii noastre vin sa intareasca teoria sistemului neuronal oglinda. Acest lucru este incitant, pentru ca putem in sfarsit sa explicam toate simptomele acestei tulburari", a mai spus aceasta.

Folosindu-se de imagistica prin rezonanta magnetica functionala, cercetatorii au masurat activitatea cerebrala in cazul a 10 copii cu autism, in timp ce acestia imitau si observau emotii precum furia, fericirea si tristetea, ilustrate in 80 de fotografii. Pe langa, s-a masurat si activitatea a 10 copii cu dezvoltare normala a creierului indeplinind aceleasi sarcini.

Studiul a aratat ca, in cazul copiilor cu autism, nu se inregistreaza nici o activitate intr-o zona din creier despre care se crede ca este o componenta cheie a sistemului neuronal oglinda. In plus, s-a observat ca nivelul activitatii sistemului neuronal oglinda este invers proportional cu severitatea simptomelor sociale.

De asemenea, copii cu autism au inregistrat un nivel scazut de activitate in centrii responsabili de controlul emotiilor, fapt ce vine in sprijinul ipotezei ca acest mecanism neuronal are un rol vital in intelegerea emotiilor manifestate de altii si a modului in care se reactioneaza la acestea.

Imagistica prin rezonanta magnetica functionala este bazata pe cresterea volumului fluxului de sange asociat activitatii neuronale.
http://news.softpedia.com/news/Copiii-c ... 4050.shtml





Autismul este de fapt o exagerare a creierului barbatesc
Categorie: STIRILE SOFTPEDIA :: Medicina

Afirma cercetatorii de la Cambridge
By: Alina Plesu, World and Business News Editor





Un studiu realizat de Centrul de Cercetare Cambridge pentru Autism vine sa confirme o teorie veche de 60 de ani, care sustine ca structura creierului persoanelor diagnosticate cu autism este o "exagerare" a creierului barbatilor.

Teoria "creierului masculin exagerat" a aparut acum 60 de ani, a declarat profesorul Simon Baron-Cohen de la Cambridge.

Potrivit cercetatorilor, in cazul persoanelor de sex barbatesc, creierul inregistreaza evolutii mai rapide in anumite zone.
Cu alte cuvinte, in cazul baietilor, creierul se dezvolta mai rapid decat la fete, la persoanele cu autism aceasta crestere fiind chiar mai accentuata.

Un alt element ce sustine aceasta teorie este dimensiunea anormal de mare a amigdalei -un grup de nuclee din lobul temporal- responsabila de raspunsurile de ordin emotional.

Un creier masculin exagerat se manifesta prin lipsa de empatie si printr-o capacitate analitica exagerata.

Potrivit cercetatorilor, aceste tipare cerebrale sunt rezultatul expunerii fetusului inainte de nastere la hormoni masculini, cum ar fi testosteronul.

Autismul este o anomalie la nivel cerebral ce afecteaza interactiunea sociala prin formarea de tipare bine delimitate, iar simptomele apar inainte de varsta de trei ani.

http://news.softpedia.com/news/Autismul ... 1636.shtml
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby mmaria » Sat Jun 03, 2006 5:34 pm

HLT-U.S.-AUTISM STUDY
Study shows autism-related "red flags" identifiable at age two in children

WASHINGTON, June 2 (KUNA) -- Early detection of autism is critical for early intervention, yet autism spectrum disorders (ASD) are typically not diagnosed until after three years of age. However, a study published in the current Journal of Child Psychology and Psychiatry found differences between typically developing children and those with ASD are detectable by two years of age.

Because there are currently no medical diagnostic tests for autism, identifying developmental disruptions in infants and very young children with ASD may allow for earlier detection and critical intervention.

The study examined development in 87 infants at six, 14 and 24 months of age using a standardized development test. Based on data and clinical judgment at 24 months, participants were classified as: unaffected, language delayed (LD) or ASD.

Researchers compared development across groups at the three target ages and observed statistically significant differences between the ASD group and the unaffected group at 14 months. By 24 months, significant differences were detectable between the ASD group and both the unaffected and LD groups.

"Introducing behavioral interventions even one year earlier can make a tremendous difference in the lives of children with autism and their families, " said Dr. Rebecca Landa, director of the Center for Autism and Related Disorders at the Kennedy Krieger Institute in Baltimore, Maryland, and lead author of the study. "If we are able to educate professionals to identify red flags in development, we can then recognize and diagnose the disorder at one-and-a-half or two years of age, instead of three or four, allowing for earlier intervention and ultimately better outcomes." Participants in the study included infants at high risk for autism (siblings of children with autism), and infants at low risk (no family history of autism).

Researchers measured development using the Mullen Scales of Early Learning (MSEL), a standardized test which assesses five domains of development, including: gross and fine motor; visual reception; and receptive and expressive language.

At 14 months, four of the five mean MSEL scores were significantly lower in toddlers with ASD than those in the unaffected group. By 24 months, the ASD group performed significantly worse than the unaffected group in all domains of development, and worse than the LD group in three domains. Nearly half of the ASD group showed developmental worsening between 14 and 24 months.

This study and previous research studies conducted by Landa found that developmental red flags for parents and physicians to watch for include: poor eye contact; reduced responsive smiling; diminished babbling; reduced social responsivity; and difficulty with language development, play and initiating or sustaining social interaction.
mmaria
 
Posts: 80
Joined: Sat Feb 12, 2005 2:31 pm

Postby dora » Thu Jul 27, 2006 7:47 am

JEAN-YVES NAU

Autistii nu pot identifica vocea umana



O echipa de psihiatri si de neurologi francezi a anuntat, în numarul din luna august al revistei lunare Nature Neuroscience, descoperirea unei importante anomalii în functionarea cerebrala a persoanelor bolnave de autism. Dupa opinia acestor cercetatori, care au primit sprijin financiar din partea Fondation de la France, ca si din partea „mécenat autisme“ al Fundatiei France Télécom, condusi de doctorul Monica Zilbovicius (serviciul de îngrijire medicala Frédéric Joliot de l’INSERM-CEA, serviciul de îngrijire medicala Frédéric Joliot, de pe langa Orsay, Enssonne), autistii ar fi incapabili sa recunoasca vocea umana.

In mediile stiintifice este recunoscut faptul ca autismul reprezinta consecinta unor grave tulburari neurologice, survenite în timpul sarcinii si al primilor ani ai copilariei. Aceasta afectiune, care, în majoritatea cazurilor, vizeaza sexul masculin, se caracterizeaza în principal prin handicapuri majore în relatiile sociale. Totul se petrece ca si cand bolnavilor le-ar fi imposibil sa intre în contact cu persoanele din anturajul lor. Cam jumatate dintre autisti nu izbutesc sa se exprime prin cuvinte.

Studii comportamentale au permis constatarea ca autistii au un deficit în perceptia vocii umane. Pentru a preciza temeiurile cerebrale ale acestui fenomen, cercetatorii echipei INSERM-CEA au studiat, folosind imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), cum creierul autistilor adulti - în varsta de, în medie, 25 de ani - poate sa perceapa vocea umana fata de alte sunete. Astfel, au examinat activitatea cerebrala a cinci bolnavi si au comparat-o cu cea a opt voluntari sanatosi.

Activitatea cerebrala a fost înregistrata în timp ce se difuzau secvente sonore, alternand vocile umane (cuvinte, strigate, rasete, plansete, cantece) cu alte tipuri de sunete nonvocale (tipete de animale, dangat de clopot, instrumente muzicale, motoare de masini...). Rezultatele obtinute pun în evidenta ca la autisti lipseste activarea ariei cerebrale situate în regiunea temporala superioara, proprie perceperii vocii.

La bolnavi, ariile cerebrale activate sunt exact aceleasi, fie ca este vorba de vocea umana sau de sunete nonumane. Altfel spus, în cazul lor nu s-a putut evidentia nici o activare cerebrala proprie recunoasterii vocii umane. Intrebati în legatura cu ceea ce au auzit, au mentionat, din întregul sunetelor percepute, numai o proportie de 8,5% de sunete vocale.

Cercetatorii au reamintit ca studiile precedente în domeniul vizual, realizate tot prin RMN, evidentiasera deja lipsa activarii ariei specifice recunoasterii chipurilor. Conform specialistilor, acest studiu dedicat vocii, stimul auditiv bogat în informatii despre identitatea si starea emotionala a interlocutorului, pune în evidenta de data aceasta o tulburare a perceptiei în domeniul auditiv.



Strategii de reeducare



Aceste anomalii ale tratamentului vocii si chipurilor sugereaza ca dificultatile pe care le au autistii în a întelege starea emotionala a celuilalt si de a comunica cu el ar putea sa fie legate de un deficit al perceptiei stimulilor sociali , explica doctorul Zilbovicius. Rezultatele noastre în imagistica aduc noi perspective pentru a întelege perturbarile raporturilor sociale în autism. Dupa opinia ei, evidentierea acestor deficite permite elaborarea de strategii de reeducare a regiunilor cerebrale unde se primesc informatiile vocale si faciale.

Inca de pe acum specialistii subliniaza necesitatea de a depista în cel mai scurt timp primele semne care pot trezi banuiala existentei unor anomalii ale dezvoltarii cerebrale. Astfel încat, înainte chiar de sfarsitul primului an de viata, absenta folosirii degetului sau a mainii pentru a desemna obiectele poate constitui unul dintre simptomele precoce ale unui proces evolutiv care, daca nu este tratat, va conduce la instalarea unui autism ireversibil.



Le Monde , 24 august, 2004

http://www.revista22.ro/html/index.php? ... 2006-06-30
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Sun Sep 02, 2007 6:02 pm

Sinestezia: cum e sa vezi sunetele si sa simti gustul formelor geometrice?


Un fenomen ciudat ofera o fereastra catre felul in care functioneaza gandirea
By: Vlad Tarko, Senior Editor, Sci-Tech News

--------------------------------------------------------------------------------


Sinestezia, combinarea simturilor, considerata multa vreme o simpla curiozitate, ofera indicii importante despre cum este organizat si cum functioneaza creierul.

De ce au unii oameni o senzatie de culoare atunci cand aud sau cand vad forma unui numar sau a unei litere? Sau de ce unii oameni simt un anumit gust atunci cand ating lucruri? Si ce legatura exista, daca exista vreuna, intre acest fenomen si capacitatea noastra obisnuita de a crea si intelege metafore?

Este metafora o forma abstracta de sinestezie?

Multa vreme, fenomenul sinesteziei nu a fost luat in serios de catre oamenii de stiinta. Una dintre explicatiile oferite de psihologi adeseori era ca oamenii care au experiente sinestezice de fapt nu fac decat sa experimenteze anumite amintiri intr-o maniera neobisnuit de puternica.

De exemplu, cuiva i s-ar putea parea ca vede culoarea rosie atunci cand vede litera A (colorata cu, sa zicem, negru) pentru ca, pur si simplu, a invatat literele cu un joc in care litera A era rosie si a fost foarte impresionat copil fiind de acel joc. Aceasta explicatie parea sa fie sustinuta de faptul ca sinestezicii isi dau seama ca litera A nu este realmente rosie, dar ei au in plus, pe langa senzatiile obisnuite, si o senzatie de rosu. Cateaodata, sinestezicii insisi credeau ca ceea ce simt nu este poate decat o simpla amintire.

O alta explicatie oferita era ca sinestezia este pur si simplu o metafora. Ca atunci cand un sinestezic spune ca vede culoarea albastra atunci cand aude nota do, el nu are realmente o senzatie vizuala a culorii albastre, ci doar face un fel de metafora.

Asa cum noi putem spune despre o anumita melodie ca este "tare" sau despre o branza ca are un miros "ascutit", tot la fel fac si sinestezicii. Limbajul este plin de asemenea metafore in care simturile sunt amestecate. Poate ca ei pur si simplu au o capacitate mai mare decat media pentru a face astfel de metafore.

Oamenii de stiinta au inceput sa ia in serios fenomenul sinesteziei pe la sfirsitul anilor '90, cand au fost realizate dupa toate normele stiintifice o serie de teste foarte simple care sugereaza ca ceea ce experimenteaza sinestezicii este relmente un anumit tip de perceptie. Un astfel de test simplu este in imaginea alaturata.


Atunci cand imaginea din stanga este prezentata unor oameni obisnuiti, ei reusesc destul de greu sa distinga 2-urile de 5-uri. Insa cand i se arata aceeasi imagine unui sinestezic, el identifica 2-urile instantaneu, la fel de repede cum un om obisnuit identifica 2-urile in imaginea din dreapta. Acest test simplu arata ca atunci cand sinestezicii declara ca au o senzatie de culoare, nu fac o simpla metafora, ci chiar au o senzatie reala de culoare.

Oamenii de stiinta au inceput atunci sa se intrebe care este cauza neurologica a acestui fenomen. Atunci cand au inventariat fenomenele sinestezice existente (precum cel sunet-culoare, forma-culoare, forma-gust etc.), ei au constatat ca acele zone din creier care sunt specializate intr-un anumit aspect, de pilda interpretarea formelor, este chiar langa zona din creier specializata in celalalt aspect, de pilda interpretarea culorii.
In plus, au constatat ca acele zone specializate in interpretarea unui anumit lucru (culoare, forme etc.) isi trimit semnalele in alte zone din creier, specializate in forme mai avansate de interpretare, care, de asemenea, sunt situate una in apropierea celorlalte (si anume undeva langa jonctiunea TPO, unde se intalnesc lobii temporal, parietal si occipital).
In plus, documentand multe cazuri de sinestezie, ei au constatat ca este o conditie transmisa genetic.
Prin urmare, mai multe intrebari au aparut: Cum exact influenteaza o zona din creier alta zona din creier, prin intermediul conectarii neuronale efective sau prin intermediul unei activari chimice? Si unde exact are loc aceasta influentare, intre zonele specializate in formele mai avansate de interpretare sau, dimpotriva, in zonele specializate in formele primare de interpretare?

Initial, oamenii de stiinta au fost tentati sa presupuna ca sinestezia are loc datorita unei conectari neuronale intre zonele specializate in formele primare de interpretare. Pana la urma au ajuns la concluzia ca ea este datorata activarii chimice intre zonele specializate in formele superioare de interpretare.


Exista mai multe dovezi care sustin acest lucru, insa nu voi prezenta decat doua.
In primul rand, ideea ca sinestezia nu este cauzata de conectarea neuronala, ci de un anumit dezechilibru chimic este sutinuta de faptul ca anumite droguri, precum LSD sau mescalina, produc si ele efecte sinestezice. Aceste droguri au o structura chimica similara cu cea a neutransmitatorilor (substantele chimice care fac legatura de la un neuron la altul). Prin urmare, atunci cand un asemenea drog intra in creier neuronii incept sa emita semnale fara sa existe vreun stimul extern real (de aceea produc tot felul de halucinatii).


Unele boli mintale precum schizifrenia paranoica au si ele cauze similare: o supraabundenta a neurotransmitatorilor produsi in mod natural de organism.
Prin urmare, sinestezia are o cauza chimica: este produsa fie de faptul ca anumiti neurotransmitatori naturali se "scurg" dintr-o zona in alta, fie de absenta unor inhibitori (creierul gestioneaza chimic contradictiile cu ajutorul substantelor inhibitoare: atunci cand un proces are loc alte procese sunt inhibate). Dupa toate aparentele sinestezia este cauzata de al doilea fenomen: absenta inhibitorilor. De aceea cineva poate avea o senzatie de rosu chiar daca in acelasi timp are si o senzatie de albastru (pentru ca de pilda se uita la o numar desenat cu albastru) – culoarea reala a numarului produce o senzatie de culoare, in timp ce numarul insusi produce o alta senzatie de culoare, iar sinestezicul nu are nici o dificultate in a gestiona aceste doua senzatii aparent contradictorii.

In al doilea rand, a fost descoperit ca sinestezicii care au o forma de sinestezie sunt predispusi sa aiba si alte forme de sinestezie.

Mai mult, un studiu a aratat ca exista de sapte ori mai multi sinestezici printre artisti si printre persoanele creative decat exista in medie in intreaga populatie.


Un ingredient foarte important al creativitatii este abilitatea de a face metafore si analogii intre domenii aparent fara nici o legatura. Prin urmare, acest lucru pare sa sugereze pe de o parte ca metafora este ea insasi o forma de sinestezie si, pe de alta parte, ca sinestezia are loc in acele zone din creier specializate in formele superiore de interpretare.
"Pe langa clarificarea motivelor pentru care artistii sunt mai predispusi catre sinestezie decat restul populatiei, studiul nostru arata si ca noi toti avem de fapt o anumita capacitate redusa pentru ea, si ca aceasta capacitate ar fi fost stadiul initial de-a lungul unei evolutii care are o abstractizare din ce in ce mai mare – o abilitate in care oamenii exceleaza. Zona TPO (si girusul unghiular din interiorul ei), care joaca un rol important in aceasta conditie, este in mod obisnuit implicata in sinteze. Este acea regiune din creier in care ajunge informatia de la simtul tactil, de la vedere si auz. Se crede ca aici are loc sinteza tuturor acestor informatii si constructia unor perceptii mai avansate", scriu Vilayanur S. Ramachandran si Edward M. Hubbard, autorii unui studiu detaliat despre acest fenomen.

Avem cu totii abilitati sinestezice? Uitati-va la acest test conceput de Wolfgang Kohler. Care dintre cele doua figuri se numeste 'buuba' si care dintre ele se numeste 'kiki'? Kohler a constatat ca 95 pana la 98 la suta dintre oameni aleg 'kiki' pentru forma portocalie cu unghiuri ascutite, si 'buuba' pentru cea cu forme rotunjite.
"Acest lucru se intampla poate din cauza ca curbele figurii ca o amiba imita metaforic ondulatiile sunetului 'buuba' asa cum este reprezentat el in centrii auzului din creier, dupa cum imita poate si maniera in care ne arcuim buzele pentru a pronunta sunetul 'buuba'. Pe de alta parte, forma sunetului 'kiki' si inflexiunea ascutita a limbii poate ca imita metaforic shimbarile bruste din figura cu unghiuri ascutite. Singurul lucru pe care il au in comun aceste doua lucruri este proprietatea abstracta de a fi 'ascutit', care este extrasa undeva in vecinatatea TPO, probabil in girusul unghiular. (Am descoperit recent ca oamenii care aveau girusul unghiular afectat isi pierd si efectul buuba-kiki – ei nu mai reusesc sa asocieze forma cu sunetul corect.) Intr-un anumit sens, poate ca suntem cu totii aproape sinestezici.
Prin urmare, girusul unghiular desfasoara un tip elementar de abstractizare – extrage numitorul comun dintr-un set de entitati foarte deosebite. Nu stim exact cum anume reuseste el sa faca acest lucru. Insa odata ce a aparut aceasta capacitate pentru sinteze modale, ea probabil ca a pavat drumul catre formele mai complexe de abstractizare", au mai scris autorii studiului.

http://news.softpedia.com/news/Sinestez ... 5835.shtml
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Mon Dec 03, 2007 9:01 pm

01-12-2007
Autiştii au mai multă substanţă cenuşie în anumite zone ale creierului


Copiii autişti au mai multă substanţă cenuşie în zone ale creierului unde se află sediul empatiei şi al învăţării prin observare decît ceilalţi copii de aceeaşi vîrstă, potrivit unor cercetători americani care au utilizat o nouă tehnică avansată de imagistică.


"Observaţiile noastre dau de înţeles că incapacitatea copiilor de a stabili relaţii cu ceilalţi şi de a face faţă normal situaţiilor din viaţa de zi cu zi ar putea rezulta dintr‑o anomalie în funcţionarea sistemului de neuroni oglindă", a explicat dr Manzar Ashtari, de la Spitalul de pediatrie din Philadelphia (Pennsylvania), principalul autor al studiului.


Neuronii oglindă sînt celule cerebrale care devin active cînd o persoană execută o acţiune resimţind o emoţie sau o senzaţie şi cînd această persoană este martoră la acţiuni, emoţii sau senzaţii identice ale altora, a precizat această cercetătoare la conferinţa anuală a Societăţii nord‑americane de radiologie.


Cercetătorii au descoperit indicii ale existenţei la oameni a unui sistem similar celui observat iniţial la macaci şi care facilitează funcţiile de învăţare prin observare, imitare precum şi înţelegere a altora.


Cercetătorii au observat 13 băieţi autişti cu un IQ de peste 70 şi 12 alţi băieţi neautişti. Vîrsta media a celor două grupuri era de 11 ani. "Într‑un creier normal, o mai mare cantitate de substanţă cenuşie este legată de un IQ mai mare, a notat dr Ashtari, însă în creierul unui autist această creştere nu corespunde unui IQ mai mare pentru că această materie cenuşie nu funcţionează normal".


Cercetătorii au descoperit, de asemenea, la aceşti copii autişti o diminuare importantă a substanţei cenuşii în regiunea dreaptă a amigdalei, ceea ce este legată de incapacitatea de funcţionare socială. Autiştii care aveau cantităţi mai scăzute de substanţă cenuşie în această zonă a creierului au obţinut punctaje mai scăzute la teste care măsoară reciprocitatea şi interacţiunea socială.


Autismul afectează circa 1,5 milioane de americani, potrivit statisticilor Centrelor federale de control şi prevenire a bolilor.



http://www.evenimentul.ro/articol/autis ... rului.html
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby Magister » Tue Dec 04, 2007 11:22 am

n.1974, recent Dx - sindrom Asperger
"Nu imi propun sa scriu o oda decaderii, ci sa ma laud cu placerea cocosului cantator dimineata, cocotat peste cuibar, chiar numai pentru a-mi trezi vecinii" Henry David Thoreau - Walden
Magister
 
Posts: 236
Joined: Tue Jun 06, 2006 9:24 am
Location: Bucuresti

Postby dora » Thu Dec 06, 2007 1:47 pm

Autismul afecteaza intregul creier
Un studiu recent realizat de neurologi si psihiatrii de la University of Pittsburgh School of Medicine a scos la iveala faptul ca autismul este o boala care afecteaza intreg creierul si nu numai capacitatea bolnavilor de a interactiona cu ceilalti, cum se credea pana in prezent.

Cercetatorii americani au inclus in studiu 56 de copii cu autism si inca 56 de copii care nu sufereau de aceasta boala, avand varste intre 8 si 15 ani.
Toti copiii cu autism inclusi in studiu aveau capacitate de a scrie, de a citi si de a vorbi. La testele de baza copiii bolnavi au raspuns la fel sau, in unele cazuri, chiar mai bine decat cei sanatosi, dar toti au avut probleme in ceea ce priveste activitatile mai complexe. Dificultati au fost intampinate la legarea sireturilor, la scrierea de mana, gasirea diferentelor intre 2 persoane apropiate, intelegerea anumitor figuri de stil sau a cuvintelor cu mai multe intelesuri. Cu toate acestea, in testele vizuale copiii cu autism au fost foarte indemanatici la gasirea obiectelor mici in figurile aglomerate, vorbeau bine si pronuntau corect cuvintele pe silabe.

Nancy Minshew, conducatorul studiului, a afirmat ca mecanismele autismului sunt mult mai complexe decat se credea pana in prezent, boala afectand multiple arii din creier.

Profesorul Simon Baron Cohen, directorul de la Autism Research Centre din Cambridge este de parere ca aceste ultime cercetari au evidentiat multe anomalii functionale, atat din domenii sociale cat si non-sociale.

Studiul a sugerat ca autismul poate afecta perceptia senzoriala, miscarea si memoria, pentru ca sunt diferite parti ale creierului implicate impreuna in activitati complexe.

http://www.pharma-business.ro/content/view/171/47/
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Wed Dec 12, 2007 2:08 pm

Autismul şi stările febrile

2007 12 04| de Jurnalul National

Stările febrile pot determina o reducere a simptomelor autismului la copii, arată un studiu publicat în revista americană Pediatrics. Coordonatorul studiului, dr Andrew Zimmerman, şi colegii săi de la Institutul Krieger Kennedy din Baltimore au studiat efectele febrei asupra copiilor autişti. Au fost ţinuţi sub observaţie 30 de copii cu vârste între 2 şi 18 ani. La 80% dintre copii, creşterea temperaturii corpului peste 37,8 grade Celsius a fost însoţită de modificări pozitive în comportament. Medicii au observat îmbunătăţirea concentrării atenţiei şi a contactului vizual la micii pacienţi. În acelaşi timp, copiii au devenit mai sociabili. “Este posibil ca o dată cu creşterea temperaturii corpului să se refacă legăturile dintre celulele nervoase sau să se formeze noi legături între aceste celule. Rezultatele studiului nostru demonstrează că structura creierului copiilor autişti poate fi schimbată ca răspuns la diferiţi stimuli”, susţine dr Andrew Zimmerman.

http://www.jurnalul.ro/articole/110892/ ... le-febrile
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Wed Dec 12, 2007 3:57 pm

O persoană empatică se cunoaşte după... căscat
18 AUGUST 2007

Persoanele empatice, adică cele care se identifică mai bine cu sentimentele celuilalt, sunt mai predispuse la „contagiozitatea” căscatului, susţin cercetătorii britanici.
În cadrul studiului, copiii cu autism, care au probleme în a-şi arăta empatia, nu au „prins” nici un căscat. Oamenii de ştiinţă ştiau de mult timp că o persoană care cască va fi urmată şi de altele, dar nu ştiau ce fenomen duce la această manifestare, a spus dr. Atsushi Senju, cercetător la Universitatea din Londra.

Unii au considerat că este pur şi simplu un reflex. Alţii au sugerat că acelaşi mecanism din creier care îi face pe oameni să fie empatici cauzează şi căscatul atunci când îi vede pe alţii făcând acelaşi lucru. Echipa de cercetători a testat reacţia copiilor cu sau fără autism în timp ce priveau clipuri video ale unor persoane care căscau sau pur şi simplu îşi mişcau gura.
În urma studiului, cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că empatia este „cheia”. „Rezultatele susţin ideea că totul se bazează pe capacitatea empatică a persoanei şi de aici reiese contagiozitatea căscatului”, au subliniat oamenii de ştiinţă.

Contagiozitatea căscatului există doar la câteva alte primate, iar alte studii au sugerat că modul de comportare a jucat un rol evoluţionar în ajutarea grupurilor de a evita pericolul, ţinând animalele treze şi în alertă. Cercetătorii susţin că ultimele descoperiri le vor oferi un punct de plecare în studierea naturii sociabilităţii şi problemelor de comunicare la persoanele care suferă de autism. (L.S.)



http://www.gandul.info/sanatate/persoan ... 891;884209
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Fri Dec 21, 2007 7:40 pm

Produsele chimice industriale afecteaza dezvoltarea creierului la copil

In imagine: Produsele chimice industriale sunt responsabile pentru ceea ce ei numesc pademia tacuta care a produs afectari ale dezvoltarii creierului la milioane de copii pe tot globul.

Expunerea in perioada fetala si in copilaria timpurie la produse chimice industriale din mediu poate afecta dezvoltarea creierului si duce la tulburari ale neurodezvoltarii ca autismul infantil, ADHD (tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie) si retardul mintal. Totusi, sunt insuficiente studii pentru a identifica care anume produse chimice afecteaza creierul copiilor.

Cercetatorii de la Harvard School of Public Health si Mount Sinai School of Medicine au examinat sistematic datele despre produsele chimice toxice pentru organism pentru a identifica care dintre acestea afecteaza cel mai probabil dezvoltarea normala a creierului infantil. Ei au descoperit ca 202 compusi chimici au capacitatea de a afecta creierul uman si au concluzionat ca poluarea chimica a dus la afectarea creierului copiilor de pe tot globul. Efectele toxice ale produselor chimice industriale asupra copiilor au fost trecute cu vederea.

Pentru a proteja copiii, cerectatorii recomanda urgentarea testelor pentru depistarea substantelor chimice straine organismului si efectuarea de controale. Aceasta abordare este pe cale sa se aplice in UE. In prezent, in USA, cererea pentru astfel de teste este minima.

„Creierul uman este un organ pretios si vulnerabil. Deoarece functionarea optima depinde de integritatea lui, chiar si afectari minime pot avea conseciinte serioase,” afirma Philippe Grandjean, Prof. adjunct la Harvard School of Public Health si autorul principal al studiului.

1 din 6 copii are o tulburare de dezvoltare, care de obicei implica sistemul nervos. Tratamentul acestor tulburari este dificil si costisitor atat pentru familie cat si pentru societate. In ultimele decenii, s-au adunat din ce in ce mai multe dovezi care incrimineaza diversele produse chimice ca fiind cauza acestor tulburari. Plumbul, de exemplu, a fost primul produs identificat ca avand efect toxic asupra dezvoltarii creierului, iar neurotoxicitatea sa la adult este cunoscuta de secole.

Un creier in dezvolare este mult mai susceptibil la efectele toxice ale produselor chimice decat creierul adult. In cursul dezvoltarii, trece printr-o serie de procese complexe. O interferenta – de exemplu, din partea unui compus chimic – care perturba aceste procese, poate avea conseciinte permanente.

Aceasta vulnerabilitate se prelungeste pe parcursul copilariei inclusiv in perioada adolescentei. Studiul a aratat ca toxinele din mediu, ca plumbul sau mercurul, la niveluri scazute de expunere pot avea efecte subclinice (care nu sunt clinic vizibile), dar au efecte adverse importante ca scaderea inteligentei si modificari in comportament.

Autorii au examinat ce s-a publicat pana in prezent in legatura cu doar 5 substante de pe lista de 202 – plumbul, mercurul, arsenicul, PCB si toluenul – pentru care au avut suficiente date asupra toxicitatii pentru creierul aflat in dezvoltare, urmarind sa vada modul in care a fost dovedita toxicitatea prima data si cum s-a ajuns la controlul expunerii. Au descoperit modele similare in legatura cu modul in care aceste substante au fost clasificate: la inceput, recunoasterea toxicitatii la adult si episoade de intoxicare la copil, urmate de o crestere a datelor epidemiologice despre faptul ca expunerea la niveluri scazute de substante duc la afectari neurocomportamentale la copil.

„Chiar daca exista suficienta documentatie in legatura cu toxicitatea acestor substante, majoritatea nu sunt oficial controlate pentru a proteja dezvoltarea creierului,”, spune Prof. Grandjean. „Doar cateva substante, ca plumbul si mercurul, sunt controlate pentru a proteja copiii. Restul de 200 despre care se stie ca sunt toxice pentru creier nu sunt controlate pentru a preveni efectele adverse asupra fetusului sau a copilului mic.”

Grandjean si Landrigan concluzioneaza ca produsele chimice industriale sunt responsabile pentru ceea ce ei numesc pademia tacuta care a produs afectari ale dezvoltarii creierului la milioane de copii pe tot globul. Este tacuta deoarece efectele subclinice ale acestor toxice nu apar in statisticile asupra sanatatii publice. Pentru a sublinia riscul subclinic asupra unei populatii largi, autorii noteaza ca, in mod virtual, toti copiii nascuti in tarile industrializate intre anii 1960 si 1980 au fost expusi la plumbul din produsele petroliere, care a redus numarul persoanelor cu IQ>130 (considerata limita superioara a inteligentei) cu mai mult de jumatate si a crescut numarul celor cu IQ<70. Astazi, costurile economice estimate in urma intoxicarii cu plumb a copiilor din USA sunt de 43 bilioane $ anual, iar pentru cea cu mercur de 8.7 bilioane $ anual.

„Alte conseciinte ale expunerii la plumb sunt dificultati de concentrare a atentiei, coordonare motorie incetinita si cresterea agresivitatii, care duc la dificultati scolare si diminuarea productivitatii la adult. O conseciinta a expunerii neurotoxice in copilarie este cresterea riscului de a face Parkinson si alte boli neurodegenerative mai tarziu, pe parcursul vietii,”, spune Landrigan.


Cercetatorii sunt de parere ca impactul total al acestei pandemii este mai mare decat ceea ce cunoastem in prezent. Testarea produselor chimice pentru stabilirea toxicitatii este o masura foarte eficienta de sanatate publica. Cu toate acestea, mai putin de jumatate din produsele chimice folosite uzual in prezent au fost testate pentru a stabili potentialul toxic iar accesul la date poate fi restrictionat de catre companii care evita expunerea publica a acestor informatii. De asemenea, testele curente asupra toxicitatii rar includ si functiile neurologice si comportamentale.

„Creierul copiilor nostri este cea mai pretioasa resursa ecomonica, iar noi nu recunoastem cat sunt de vulnerabili,” spune Grandjean. „Trebuie sa facem din protejarea creierului tanar o chestiune de interes mondial. Ai doar o singura sansa de a dezvolata un creier.”

Sursa: Harvard School of Public Health

http://www.magazinstiintific.ro/Stiinta ... _2584.html
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Fri Dec 28, 2007 11:50 am

Dr Monica Zilbovicius Imagistica cerebrala si autism

http://www.cid.org.ro/pdf/Zilbovicius_I ... autism.pdf
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Tue Jan 08, 2008 10:03 am

Vineri, 04 Ianuarie 2008
Dispozitivul care citeste gandurile
Se pare ca americanii s-au hotarat sa inventeze un dispozitiv care sa citeasca gandurile.
Oamenii de stiinta de la Universitatea Carnegie Mellon, Pittsburg, au dezvoltat un aparat care este capabil sa citeasca ceea ce gandim si sa dezvaluie cele mai ascunse ganduri pe care le avem. Cu ajutorul unui tomograf si a unui program pentru calculator, cercetatorii americani au descoperit cum reactioneaza creierul in momentul in care se gandeste la anumite subiecte.
Ei au folosit un tomograf MRI si au observat felul in care raspunde creierul la zece desene ale unor unelte si cladiri. Apoi au stabilit, cu ajutorul unui program de calculator, daca subiectul se gandea la obiect sau la cladire. Rezultatele studiului au fost exacte intr-o proportie covarsitoare, de 97 la suta.
Tomografiile au mai aratat ca, la procesarea informatiilor sunt implicate mai multe regiuni ale creierului, chiar si in cazul in care este vorba despre un obiect simplu precum un ciocan. In momentul in care o persoana se gandeste la un ciocan, aceasta activeaza in creier zonele responsabile cu miscarea.
Cercetatorii sunt siguri ca vor reusi in curand sa identifice o mai mare varietate de simturi, cu toate ca, pentru acest experiment, au folosit doar zece desene ale unor obiecte. "Speram sa progresam in privinta identificarii gandului asociat nu numai cu fotografii dar si cu cuvinte sau propozitii", a declarat dr. Svetlana Shinkareva.
Tehnica poate avea si aplicatii medicale, putand sa ofere informatii pretioase despre unele boli precum autismul. "Oamenii care sufera de autism ii percep pe ceilalti intr-o maniera ce nu a putut fi inca descrisa. Aceasta abordare poate oferi o cale pentru a intelege ce se petrece in mintea autistilor" , a declarat cercetatorul sef, profesorul Marcel Just.
Studiul a mai aratat faptul ca oamenii se gandesc la un lucru asemanator in acelasi fel. Posibilitatile dispozitivului pot fi extinse iar echipa care se ocupa de proiect prevede ca, in viitor, vor exista detectoare de minciuni infailibile care ar putea sa ajute politia la arestarea unei persoane chiar inainte de a incalca legea, doar prin interpretarea intentiilor din gandurile acesteia.

http://www.presaonline.com/stire/dispoz ... 66531.html
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Fri Feb 15, 2008 2:28 pm

dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Next

Return to INFORMATII MEDICALE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron