centru nou... si altele mai vechi si mai noi

Moderators: camel, moderators

Postby simina2 » Thu Feb 22, 2007 4:38 pm

Stimate domn...Shakalu,
Ma bucur ca am reusit sa invat atat de multe de pe site-ul dumneavostra si prin intermediul oamenilor de pe acest site...

Am vazut de ieri postarea ...nu-mi venea sa cred...chiar s-a intors omul care a pust pe net atatea informatii?
Si a venit si cu daruri pentru copii nostri...!

Image
Sper sa va bucurati de revenirea"acasa" si sper ca oamenii de bine de pe acest site sa continuie sa se bucure alaturi de dumneavoastra de tot ce ati realizat...de fapt vad aici un mic inceput de petrecere cu oacazia "revederii"
Mi-ar parea sincer rau daca hotarati sa plecati din nou de langa noi...
Poate mai ramaneti sa ne povestiti despre Radu, despre voi...sa va putem vedea si auzi..Image.
simina2
 
Posts: 195
Joined: Sun Sep 25, 2005 10:57 pm
Location: Suceava

Postby shakalu » Fri Feb 23, 2007 1:31 pm

teo ... nu exista incepatori sau avansati . exista copii pe care dizabilitatea astea i-a afectat mai tare sau mai putin . daca mai putin inseamna in fapt ca s-a lucrat mai mult cu ei asta nu poate fi decat foarte bine ... raspunsul la intrebarea ta este ca nu conteaza. din punct de vedere practic al centrului horia motoi pe nimeni nu intereseaza decat sa se incerce recuperarea copilului si sansele pentru asta sa fie cat mai mari . intamplator alte aspecte ne lasa cam reci :)
shakalu
 
Posts: 589
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby shakalu » Fri Feb 23, 2007 1:42 pm

simina2 , ia-o incetishor :)
in primul rand ma faci sa ma simt ca dreaq cu toate acele "stimate" , "domn" , " dumneavoastra" , etc :)... nu sunt altceva decat un parinte ca si tine si atat ... si sunt convins ca cei mai multi ar fi facut in situatia mea exact acelasi lucru pe care l-am facut eu . daca vrei o alta pozitionare eu am avut norocul doar de a fi primul ... dovada o ai in fata si se refera la toti cei care au pus umarul si au tinut forumul asta in viata si au ajutat pe toti cei care au intrat aici . eu doar am dat tonul ... fara aportul restului parintilor care s-au dedicat cauzei nimic nu ar fi fost posibil .
cat despre intorsul "acasa" sau plecatul ...hm ... pai nu am plecat nicaieri :) . doar ca exista o lista lunga de prioritati si cum informatiile circula aici si fara mine si cum au inceput sa existe oameni in romania care sa stie ce vorbesc pe teme date eu pot avea sansa de a face si alte lucruri . prezenta mea online nu mai este obligatorie ... este consultativa :)

radu ... ptr el s-a incheiat capitolul asta si as prefera sa nu il mai deschid . este un copil oarecare , dintr-o scoala oarecare si sper sa afle cat mai tarziu cu putinta prin ce a trecut familia lui ca el sa fie ok . si am sa fac totul ca acest lucru sa se intample asa. si pentru noi capitolul asta in ceea ce priveste familia noastra s-a cam incheiat si noi preferam sa-l lasam inchis . a fost o etapa prin care a trebuit sa trecem , am trecut , am terminat si sincer nu mor de dragul de a imi aminti :) ... privesc lucrurile acum doar din perspectiva firescului .
shakalu
 
Posts: 589
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby simina2 » Fri Feb 23, 2007 2:02 pm

Stai ca m-ai pus pe ganduri...
Din ce-am citit eu autismul nu poate fi tratat in totalitateImage.

Ma bucur sa aud ca nu-i asa...ca putem sa speram ca in scurt timp v-om uita ca am avut un copil cu probleme

Am vorbit cu Beeba, Caro ...parca si cu Magister tot incercand sa aflu cat de bine s-au adaptat la viata de zi cu zi.

Caut de mult acest raspuns!

Doamne ajuta!!!
Sper sa putem lasa totul in urma ...asa ca o amintire ciudata din realitatea indepartata...
Image
simina2
 
Posts: 195
Joined: Sun Sep 25, 2005 10:57 pm
Location: Suceava

Postby teo » Fri Feb 23, 2007 2:44 pm

shakalu...destul de dur aceasta afirmatie "intamplator alte aspecte ne lasa cam reci" pt. un parinte care trece prin...TOT ceea ce cunoastem cu totii...Eu n-am avut nici cea mai mica intentie sa supar sau sa deranjez,imi cer scuze daca asta am facut. Nu ma refeream la copii incepatori sau avansati,caci acesti termeni nici nu-i pot folosi intru- cat unii copii fac progrese din anumite pct. de vedere altii din alte pct. de vedere,deci cumva sunt incepatori in anumite privinte si avansati in altele, ci la copii care n-au mai lucrat Aba pana acum si la copii care lucreaza deja Aba.Asta era tot,o simpla intrebare(a mea si a altor doua mamici care n-au acces la net).Multumim pt. tot.
teo
 
Posts: 121
Joined: Tue Jan 17, 2006 5:46 pm

Postby shakalu » Fri Feb 23, 2007 6:03 pm

teo , pai exact asta iti explicam ... ca doi copii , fara sa faca nici un fel de terapie, nu sunt la fel ...se poate intampla ca unul sa fie mai putin afectat si altul mai tare . la fel , atunci cand unul a facut aba si altul nu a facut sau cand unul a facut mai putin si altul a facut mai mult din punct de vedere exterior nu poti sa privesti decat exact ca si in primul caz : copilul este la nivelul X . cum a ajuns acolo nu prea conteaza . la asta ma refeream .

iar in ceea ce priveste afirmatia mea legata de "alte aspecte ne lasa cam reci" poti sa o priveste ca pe o chestie cinica . in fapt asa si este . pur si simplu nu ma intereseaza decat sa reusim sa recuperam niste copii si atat . imi pare rau daca te-am dezamagit si ai considerat pana acum ca sunt bunul samaritean . nu sunt . sunt doar un tip care isi aloca resursele financiare , mentale si psihice cat mai optim cu putinta iar din punctul meu de vedere cat mai optim se refera strict la copii . nu sunt o institutie , sunt un om :) si nu judec in termeni de corect sau incorect ci in termenii care pe mine ma intereseaza . si termenii mei nu sunt legati decat de copii ...
shakalu
 
Posts: 589
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby shakalu » Fri Feb 23, 2007 6:21 pm

simina2 , nu stiu exact ce anume ai citit tu ... eu intr-o vreme citisem si mi s-a spus de catre toata lumea medicala ca , copii autisti sunt iremediabil irecuperabili . intre timp ceva s-a schimbat in sistemul lor de evaluare ...:)
in schimb chestia cu "in scurt timp" tare as vrea sa-mi spui si mie unde ai auzit de ea . sau in fine , e si chestie de definire a unui scurt timp : din cunostintele mele cel mai scurt timp este 2 ,3 sau 4 ani munciti la nivel de 14-16 ore pe zi , 7 zile pe saptamana ... si cunosc al dreaq de putini oameni care au resursele ( de toate genurile ) care sa reuseasca asta ... ceea ce se poate traduce in anumite cazuri cu o viata de om . in al doilea rand exista toate studiile aici pe forum ...studii care iti spun ca procentele copiilor care pot fi recuperati in totalitate sunt undeva pe la 45-47% din toti copii care se apuca si fac serios aba ...

cei despre care ai amintit sunt "asperger" ... ceea ce reprezinta o diferenta de nuanta fata de autismul infantil . + ca socul psihic la ei a fost cu atat mai mare cu cat au fost diagnosticati adulti fiind . pana atunci toata lumea le-a explicat ca sunt aproape perfect sanatosi . si pe tema asta sunt infinit de multe de spus .
shakalu
 
Posts: 589
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby simina2 » Sat Feb 24, 2007 8:32 am

Buna dimineata!
Sper sa ai dreptate shakalu, si sa se poate face asa o recuperare Image.

Este un singur loc la Horia Motoi...
Asta este crunta realitate...pacat ca nu este si un singur copil autist in Romania.
Si nu cred ca este vorba numai de bani...nu sunt cadre specializate...psihologi pregatiti inca de pe bancile facultatii...
Studentii de azi care fac ABA dupa cursuri cu copii autisti...cand vor ajunge la propriul serviciu vor aplica alte metode...

Dar oare Horia Motoi este singurul centru unde se face ABA?

De ce nu se aplica ABA in invatamantul de stat?
De cine depinde luarea unei astfel de hotarari?

Sunt atatea institutii care ajuta copii autisti...de ce nu aplica ABA?

Eu cred ca aici trebuie hotarat...la forurile abilitate...
Este nevoie de o schimbare in educatia copiilor autisti...daca trebuie aplicata ABA in cat mai multe centre din tara...cine trebuie sa o faca ?

Cine trebuie sa inceapa demersurile?
De cine depinde luarea acestei hotarari? Image .
simina2
 
Posts: 195
Joined: Sun Sep 25, 2005 10:57 pm
Location: Suceava

Postby dora » Sat Feb 24, 2007 9:16 am

In primul rand de noi, Simina
Dar nu ne-a invatat nimeni sa luptam...
La ce bun???? asta-i deviza noastra

Am abandonat lupta...de fapt nici n-am inceput-o...
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

ABA in institutii

Postby dianamaria » Sun Feb 25, 2007 7:54 pm

Nu se aplica ABA in institutiile de stat (centre) pentru ca:

- in primul rind, nu exista resurse: nici daca ar avea know-how-ul nu ar fi dispusi sa cheltuiasca atitea fonduri pentru a asista un singur copil (2 terapeuti la un copil simultan, un numar mare de ore);
-in al doilea rind, spatiile in care functioneaza sunt reduse si cu prea putine dotari;

- in facultatile de psihologie-psihopedagogie nu se invata nimic despre ABA, iar perspectiva despre autism este foaaarte invechita;
- specialistii care lucreaza in centrele de stat nici nu au auzit de ABA - sau daca au auzit si au citit cite ceva, le amesteca intre ele;

- perspectiva pe care o au asupra copilului cu deficiente de invatare este una STATICA: a, nu invata numele de obiecte? atunci sa asteptam sa vedem daca la un moment dat le va invata...apoi sa vedem daca il putem ajuta cu ceva :( .
Trist dar adevarat!
Iar despre lupta care ar trebui dusa: cind esti parinte in aceasta situatie trebuie sa-ti cheltuiesti energia ca sa ajuti copilul...iar daca ai norocul sa scapi dupa ani de truda, nu mai ai motive sa lupti cu morile de vint ca sa se schimbe sistemul...dora e optimista pentru ca nu a venit prea mult in contact cu acest sistem.

In aceasta ordine de idei, shakalu, MULTUMESC FOARTE MULT pentru trainingul de acum un an...desi citisem aproape tot forumul si ma invirteam pe aici de doua luni aveam multe lucruri neintelese...acum am implinit si noi zece luni de terapie...nu suntem la un nivel exceptional dar stam mult mai bine ca acum un an.
Mihai-Razvan, 2001, terapia ABA din 2006
dianamaria
 
Posts: 168
Joined: Sun Jan 01, 2006 6:50 pm
Location: Bucharest

Postby shakalu » Sun Feb 25, 2007 9:41 pm

simina2 , dianamaria ti-a dat deja niste raspunsuri extrem de la obiect ... eu nu am sa fac altceva decat sa incerc eventual sa-ti completez raspunsurile ei .

... depinde extrem de tare de cum privesti aceasta recuperare : habar nu am cum va evolua radu sau ceilalti din copii care au fost integrati in sistemul normal si momentan nu putem decat sa speram ca cei din jurul lor , stiind despre problemele pe care le-au avut , vor reusi sa le ofere un suport ceva mai consistent decat cel pe care l-au primit la un anume moment magister , caro , beebee sau altcineva in aceasi situatie . daca este sa privesc din perspectiva unde am fost si unde am ajuns sau altfel spus ceea ce ni s-a spus la toti referitor la recuperare si ceea ce se poate face in mod real crede-ma ca eu nu pot decat sa cred ca recuperarea in proportie de 99% este posibila ... o spun si studiile si experienta practica a mai multor parinti .
... nu , horia motoi nu este singurul centru unde se aplica aba ... eu mai stiu de un centru la barlad si mai stiu si despre sf. margareta . probabil ca mai exista si alte centre. de ce nu in institutiile de stat ... pai dianamaria este extrem light cand spune de 2 tutori ptr fiecare copil ... media de personal necesara pentru fiecare copil este de 3,5 oameni per copil ... din punct de vedere conceptual ei au in secunda asta 1 om care se ocupa de 3 sau 4 copii !!!... ceea ce le cerem noi este sa isi mareasca cheltuielile cu 800% !!!... eu iti pot spune exact cat costa minim un copil pe luna : in jur de 1000 euro per copil . si hai sa-ti mai spun ceva : nicaieri in lume nu exista aba in institutii de stat . tot din cauza costurilor .
...in ceea ce priveste invatamantul ... hm ... ai sa fii surprinsa dar aici lucrurile s-au schimbat relativ dramatic in ultimii 2 ani . se intampla lucruri si se schimba concepte ... dar nu se poate ca dupa atatia ani de lipsa de initiative si de "static" sa vezi un sistem schimbat peste noapte . o sa dureze ... crede-ma ca am dinamitat sistemul in toate felurile posibile . si am avut norocul sa am indeajuns de multe parghii la indemana sa pot misca niste lucruri . si se misca lucrurile . nu asa de repede cum mi-as dori eu dar se misca si se intampla lucruri . doar ca probabil ca sa ajungem acolo unde ne dorim va mai dura cam 10 ani ...

studentii de azi care fac aba si daca vor aplica alte lucruri mai tarziu vor sti ca se poate . in afara de asta aba nu este o chestie de invatat in facultate ... este mai degraba o ramura de specializare atunci cand faci un master in terapii comportamentale . asa ca unii vor ramane in sistemul de aba iar altii vor pleca spre alte specializari ... pana la urma este si chestie de "a putea" , nu numai de "a vrea" ca sa te poti specializa in aba . ai nevoie de anumite aptitudini , putere de munca si de a strange din dinti si de multe alte lucruri cu care fie te nasti fie nu ...

dora ... nu sunt de acord cu tine . si tu si eu stim ca daca si pentru o clipa multi din parinti am fi plecat de la premiza pe care tu o amintesti acolo multe din lucurile care s-au intamplat in ultimii 3 ani ar fi fost imposibile . pe de alta parte dianamaria a pus punctul pe i : cand ai probleme cu copilul tau te vei concentra sa iti rezolvi propriile probleme si in momentul in care crezi ca ai terminat vei incerca sa te rupi de cosmarul pe care l-ai trait . pana la urma este al dreaq de omenesc si de firesc ...
shakalu
 
Posts: 589
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby liann_an » Mon Feb 26, 2007 11:48 am

din perspectiva unuia care cu asa ceva se ocupa...
cand am terminat facultatea, ai dreptate shakalu, nu auzisem nimic de ABA. am facut voluntarit in diferite scoli si institutii pentru copii cu diferite deficiente.
dupa facultate m-am angajat intr-o scoala speciala, in bucuresti, unde nici aici nimeni nu auzise de ABA, si desi aveam clasa de "severi" cu 7 copii la clasa, singura, se lucra dupa programa si trebuia ca micutii in clasa I sa invete sa citeasca cateva litere si cuvinte, sa faca matematica, sa scrie si toate celelalte desi nu aveau nici un fel de deprinderi de studiu sau macar pe aproape si nici un fel de achizitii.
am stat un an apoi mi s-a oferit sansa sa lucrez intr-un centru special pentru copii cu autism. aici conditiile erau oarecum altele dar nici aici nu se facea atunci ABA, desi aici am luat cunostinta prima data cu PECS-ul, acum 3 ani. dupa 2 aici timp in care am citit tot ce mi-a cazut in mana si in care efectiv am lucrat cu copiii autisti mi se conturasera niste coordonate despre cum ar trebui sa arate un program de terapie. dar inca stiam destul de putin.
apoi sansa si nesansa mea a fost aparitia "cartii pentru parintii" iar scrierea acestei carti m-a impins din acest centru catre o familie unde am lucrat 2 ani 8 ore pe zi cu o minune de copila ABA dupa standardele cele mai inalte ale acestei terapii. am facut rapoarte, am alcatuit liste de itemi m-am dat cu capul de mii si mii de prebleme pe care am incercat sa le rezolv de aici impreuna cu familia si o ehipa entuziasta si ghidati din afara de o coordonatoare absolut incredibila.
intre timp lucram cu si cu altii copii diferiti toti intre ei cu echipe diferite si coordonatori straini foarte buni si am ajuns sa gandesc ca ei sa cred in terapia asta, sa vad rezultate peste tot si sa imi curga sd-uri prin vene.
si dupa 2 ani am revenit in scoala speciala de unde plecasem acum 4 ani, desi lucrez si acum toate dupa amiezele ABA.
ce am gasit in aceasta scoala?
am primit din nou clasa a IIIa de "severi" si am 7 copii singura la clasa.
dar acum se lucreaza cu Programe de interventie Personalizate.
este foarte adevarat ca nimeni nu prea stia cu adevarat cum sa le faca si exista inca o tendinta ca oamenii sa respecte o anumita programa, dar exista buna-vointa si un fel de sete de informatii. de cand am ajuns acolo au cerut sa le vorbesc pe la Comisiile interne de ABA si cam cum se face. am ajutat toata scoala sa faca programe de interventie cu adevarat personalizate si desi resursele sunt cele care sunt parca lucrurile se prezinta cu totul altfel.
si atitudinea celor de acolo este schimbata...
poate ca, mergand in aceasta directie, in curand lucrurile se vor imbunatati simtitor...
sper si cred asta, este si motivul pentru care din nou incerc sa fac ceva pentru copiii care merg in invatamantul special de stat.
liann_an
 
Posts: 53
Joined: Mon Feb 23, 2004 11:28 pm
Location: BUCURESTI

Postby simina2 » Mon Feb 26, 2007 3:22 pm

Dianamaria cred ca ai pus problema foarte bine...asta e crudul adevar...
Shakalu stiu cat de mult ai luptat pentru acesti copii...esti un om deosebit pentru noi...
Nici nu stiam ce sa mai spun aseara cand am citit postarea...
Ai dreptate...Imageapoi a postat ...liann_an si nu pot sa-i spun decat :
- FELICITARI !
UITE UN BUCHET MARE DE FLORI PENTRU TINE...
Image

Poate asta este calea...
Last edited by simina2 on Mon Feb 26, 2007 4:17 pm, edited 1 time in total.
simina2
 
Posts: 195
Joined: Sun Sep 25, 2005 10:57 pm
Location: Suceava

Postby dora » Mon Feb 26, 2007 4:06 pm

In fata unei situatii limita, oamenii reactioneaza diferit...e de inteles...

Cum iesi dintr-o temnita ?

Soluţia a treia: a lui Winston Churchill

Ea se rezumă: în prezenţa tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, năpastelor, primejdiilor nu numai că nu te dai bătut, ci dimpotrivă scoţi din ele pofta nebună de a trăi şi de a lupta.

În martie 1939, Churchill îi spune Marthei Bibescu: „Va fi război. Praf şi pulbere se va alege din imperiul britanic. Moartea ne pândeşte pe toţi. Iar eu simt că întineresc cu douăzeci de ani".

Cu cât îţi merge mai rău, cu cât sunt greutăţile mai imense, cu cât eşti mai lovit, mai împresurat ori mai supus atacurilor, cu cât nu mai întrevezi vreo nădejde probabilistică şi raţională, cu cât cenuşiul, întunerecul şi vâscosul se intensifică, se puhăvesc şi se încolăcesc mai inextricabil, cu cât pericolul te sfruntează mai direct, cu atât eşti mai dornic de luptă şi cunoşti un simţământ (crescând) de inexplicabilă şi covârşitoare euforie.
Eşti asaltat din toate părţile, cu forţe infinit mai tari ca ale tale: lupţi. Te înfrâng: le sfidezi. Eşti pierdut: ataci. (Aşa vorbea Churchill în 1940).

Soluţia aceasta, fireşte, presupune o tărie de caracter excepţională, o concepţie militară a vieţii, o formidabilă îndârjire morală a trupului, o voinţă de oţel înnobilat şi o sănătate spirituală adamantină. E probabil că presupune şi un duh sportiv: să-ţi placă bătălia în sine — încăierarea — mai mult decât succesul.E şi ea salutară şi absolută, deoarece e bazată pe un paradox: pe măsură ce ei te lovesc şi-ţi fac mai mult rău şi-ţi impun suferinţe din ce în ce mai nedrepte şi te încolţesc în locuri mai fără de ieşire, tu te veseleşti mai tare, tu te întăreşti, tu întinereşti!
Jurnalul fericirii
http://www.agonia.ro/index.php/prose/178894/index.html

Nu vi se pare ca acest mod de abordare seamana cu ce a facut Shakalu cu autismul din Romania?
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby vali » Mon Feb 26, 2007 4:09 pm

Shakalu, as indrazni sa intreb, din cei 45-47% de copii recuperati,vor putea sa fie si independenti, adica sa aiba un loc de munca, caci eu cunosc 2 adulti 19 si respectiv 26 ani cu autism care au terminat 8 clase+sc.profesionala dar nu lucreaza, traiesc din ajutorul de la stat,desi au prietene,merg la petreceri,deci s-au socializat cat de cat,atunci ce mai lipseste...
Bogdan, august 2002, TPD, a facut ABA la "Cristi's Outreach Foundation" .
vali
 
Posts: 399
Joined: Mon Feb 20, 2006 10:51 am

PreviousNext

Return to CENTRE ABA

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron