Sugestii utile programe ABA

Moderators: camel, moderators

Sugestii utile programe ABA

Postby dora » Mon Jul 03, 2006 1:26 am

Prin bunavointa lui Jude circula printre noi "Selectarea programelor de instruire", din care am selectat denumirea programelor si capitolul "Sugestii utile"
In speranta ca le vor fi utile si celor care nu agreeaza ABA,ca simple propuneri de lucru cu copilul



Program Realizează contactul vizual


• Sugestii utile: asiguraţi-vă că copilul se uită direct la dumneavoastră şi nu la recompensă


Program Imită motricitatea grosieră
Sugestii utile: unii copii pot învăţa imitaţia mediată de obiect (de exemplu, sunat cu clopoţelul, aruncarea cubului în găleată) mai repede decât mişcările grosiere. După ce aţi introdus cinci răspunsuri imitative, încercaţi unele noi; e posibil ca abilitatea să se fi generalizat!

Program Imită acţiunile cu obiecte

Sugestii utile: Învăţaţi-l pe copil imitaţii legate de joc, care ar putea să îl încânte

Program Imită motricitatea fină

• Sugestii utile: atunci când introduceţi acest program, ţineţi cont de dezvoltarea motorie tipică, obişnuită. Mulţi dintre copiii mai mici de 3 ani vor avea dificultăţi în imitarea mişcărilor fine

Program Imită motricitatea orală (miogimnastica

Sugestii utile: Stabiliţi scopul acestui program. Dacă îl introduceţi ca pregătire pentru imitaţia verbală, ar fi util, încă de la început, să însoţiţi mişcarea cu un sunet. Dacă aveţi dificultăţi în a face prompt-ul pentru o anumită mişcare, încercaţi să folosiţi o oglindă. Copilul trebuie să se uite la reflecţia din oglindă atunci când îi oferiţi prompt-ul; treptat, diminuaţi folosirea oglinzii

Program Urmează instrucţiile (comenzile) simple
Sugestii utile: selectaţi acele comenzi pe care le cereţi copilului să le îndeplinească în contextul unei zile. Alegerea comenzilor de instrucţie pe care i le poţi cere copilului şi în afara lecţiilor va oferi ocazii naturale pentru întărire şi generalizare.

Părţile corpului (receptiv şi expresiv
Sugestii utile: la început, alegeţi părţi ale corpului care nu se află aproape una de cealaltă (de exemplu, la început copilul trebuie să discrimineze între cap şi picior decât între nas şi ochi).

Program Obiecte (receptiv şi expresiv

Sugestii utile: alegeţi obiectele relevante pentru copil. De exemplu, dacă copilul preferă anumite jucării, folosiţi-le pe acestea ca prime obiecte de introdus în program. Denumirea primelor câteva obiecte trebuie să sune diferit. În cazul în care copilul are dificultăţi în a învăţa receptiv obiectele, încercaţi să-i daţi comenzi relative la obiecte (de exemplu, “Ia şerveţelul” şi “Aruncă mingea”).
Treptat, mutaţi obiectele mai aproape unul de altul şi schimbaţi comanda în “Dă-mi şerveţelul” şi “Dă-mi mingea.”


Program Imagini (receptiv şi expresiv)
Sugestii utile: Începeţi cu fotografii ale obiectelor pe care copilul a învăţat să le identifice. Imaginile trebuie să fie distincte din punct de vedere vizual (de exemplu, imaginea unui măr trebuie să fie un măr singur şi nu un măr într-un copac). Fotografiile obiectelor care sunt relevante pentru copil (de exemplu, imaginea patului său, a pantofilor săi) va ajuta la generalizare.

Program Identifică persoanele familiare
Sugestii utile: înainte de a începe discriminarea a două imagini a persoanelor familiare, folosiţi imagini ale obiectelor ca distractori. Începeţi cu o fotografie a unei persoane şi cu două poze de obiecte. Adăugaţi treptat mai multe fotografii ale unor persoane diferite. În cazul în care copilul are probleme cu identificarea cunoscuţilor în persoană, încercaţi să folosiţi ca prompt fotografiile, prezntând fotografia în acelaşi timp cu comanda “Du-te la_.”


Program Verbe (comenzi şi identificarea în imagini)

Sugestii utile: începeţi cu acţiuni pe care copilul le-a învăţat ca instrucţii simple (de exemplu, învăţaţi-l “Arată cum stai în picioare” dacă el a învăţat “ridică-te” (“stai în picioare”).

Program Obiecte din mediu (receptiv şi expresiv)
Sugestii utile: ca tehnică de prompting, începeţi cu copilul aflat în apropierea obiectului, iar apoi măriţi distanţa dintre copil şi obiect

Program Arată imaginile într-o carte
Sugestii utile: aranjaţi fotografiile obiectelor pe care copilul le cunoaşte într-un album de fotografii, pentru a le arăta. Generalizaţi abilitatea în contexte mai puţin structurate, mai naturale (de exemplu, în timp ce vă uitaţi pe cărţi înainte de culcare).

m Funcţia obiectelor (receptiv şi expresiv)

Sugestii utile: folosiţi numai obiectele pe care copilul le-a masterat în programul de identificare receptivă a obiectelor şi imaginilor (de exemplu, fiţi sigur că el poate identifica un ciocan, înainte de a-l învăţa utilitatea acestui obiect).


Program Posesia (receptiv şi expresiv)
Sugestii utile: Începeţi cu jucăriile (de exemplu, “atinge nasul păpuşii”).


Program Identifică sunetele din mediu

Sugestii utile: Începeţi cu acele sunete care îi sunt cunoscute copilului. Luaţi în calcul înregistrarea acelor sunete care se aud frecvent în mediul copilului.

Program Arată către itemii doriţi

Sugestii utile: asiguraţi-vă că itemii sunt într-adevăr preferaţi. Schimbaţi itemii de-a lungul sesiunii de învăţare, pentru a evita saţietatea. Modelaţi denumirea itemului dorit atunci când copilul indică spre acesta. Încurajaţi răspunsul în contexte naturale!

Program Solicită verbal itemii doriţi

Sugestii utile: Încurajaţi răspunsul în contexte naturale. Aranjaţi itemii doriţi pe un raft, în bucătărie pe dulap şi în afara vederii. Învăţaţi-l pe copil să vă abordeze, să vă ceară atenţia (de exemplu, să vă bată pe umăr) şi să ceară printr-o propoziţie întreagă. Încurajaţi contactul vizual atunci când copilul vă cere ceva!

Program Da/ Nu (preferat/respins)

Sugestii utile: asiguraţi-vă că itemii sunt cu adevărat preferaţi şi respinşi. Folosiţi itemi alimentari “scârboşi” (muştar) pe care copilul nu îi mănâncă ca itemi pentru “Nu”.

Program Denumeşte persoanele familiare
Sugestii utile: Învăţaţi-l la început persoane familiare, care arată diferit, cum ar fi un părinte sau fraţii.

Program Face o alegere
Sugestii utile: pentru a mări discriminarea, începeţi cu un item foarte preferat şi unul respins. Variaţi întrebarea (de exemplu, “Pe care îl vrei?”). În cazul în care copilul nu vorbeşte, îl puteţi învăţa răspunsul, mai puţin verbalizarea (de exemplu, faceţi-i prompt doar să arate către itemul dorit). În final, îl veţi învăţa pe copil să facă alegeri în legătură cu itemi doriţi care nu se află loa vedere. Asiguraţi-vă că variaţi ordinea în care îi prezentaţi copilului alternativele, fiind astfel siguri că el nu alege pur şi simplu ultimul item din întrebare (de exemplu, dacă întrebaţi “Vrei o prăjitură sau un măr”, puneţi şi întrebarea “Vrei un măr sau o prăjitură?”).

Program Întrebări sociale

Sugestii utile: repetaţi răspunsurile la întrebări întâi în programul de imitaţie verbală, pentru a vă asigura de o pronunţie adecvată

Program

Verbele (le denumeşte în imagini, la alţii, la sine)
Sugestii utile: fotografiaţi-i pe membrii familiei făcând acţiuni. Asiguraţi-vă că susţineţi generalizarea, cerându-i copilului să denumească acţiunile la el şi la alţii în contexte naturale.

Program Potriveşte

Sugestii utile: iniţial, alegeţi obiecte care pot sta unele peste altele (de exemplu, cană, farfurie, lingură). E posibil să doriţi să începeţi cu cel puţin trei itemi pe masă şi să variaţi poziţia itemilor pentru a creşte discriminarea.


Program Culori (receptiv şi expresiv)

Sugestii utile: Încercaţi tehnici de instruire incidentală pentru a îl învăţa pe copil culorile. Aranajţi itemii doriţi (în culori diferite) la vederea copilului, dar nu la îndemâna sa. Atunci când copilul cere itemul, întrebaţi-l ce culoare are obiectul, înainte de a i-l înmâna. De exemplu, puneţi o maşină galbenă, o minge albastră şi o bomboană verde pe masă. În cazul în care copilul cere bomboana, arătaţi bomboana şi întrebaţi “Ce culoare este?’. Faceţi-i prompt copilului să răspundă corect şi daţi-i bomboana.


Program Forme (receptiv şi expresiv)
Sugestii utile: începeţi cu forme tridimensionale care au aceeaşi culoare şi abia apoi introduceţi formele bi-dimensionale (de exemplu, desene ale formelor). În final, învăţaţi-l pe copil să denumească forma obiectelor (de exemplu, arătaţi-i o cutie şi întrebaţi “Ce formă este?”).


Program Litere (receptiv şi expresiv)Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la îţnvăţarea literelor, încercaţi cu litere tri-dimensionale (de exemplu, litere de plastic), pentru a creşte discriminarea

Program Imită mişcările gros-motorii din picioare

Sugestii utile: faceţi acest program în format “Follow-the-leader”(“urmăriţi-l pe lider”). Amuzaţi-vă cu acest program şi vedeţi dacă îl puteţi determina pe copil să fie el în rolul liderului.

Program Imită secvenţe (motricitate grosieră şi acţiuni cu obiecte)

Sugestii utile: asiguraţi-vă că variaţi componentele secvenţei de mişcări grosiere (de exemplu, dacă modelaţi “Bate din palme şi atinge nasul”, învăţaţi-l pe copil şi altă secvenţă care să conţină bătutul din palme, cum ar fi “Bate din plame şi fă cu mâna”). În cazul în care copilul are dificultăţi cu secvenţele ce ţin de motricitatea grosieră, încecaţi să înlănţuiţi o mişcare grosieră cu o acţiune cu obiect (de exemplu, pune un cub în găleata şi bate în masă). Modelaţi acele secvenţe funcţionale care vor apărea cel mai probabil şi în viaţa reală.


Program Imită acţiunile însoţite de sunete
Sugestii utile: faceţi acest program în timpul jocului


Program Imită construcţiile de cuburi

Sugestii utile: Începeţi cu plasare unui singur cub odată. De exemplu, puneţi cinci cuburi pe masă, în dreapta copilului. Daţi comanda “Construieşte ca mine”. Mutaţi un cub din setul dumneavoastră spre mijlocul mesei şi ajutaţi-l pe copil să aleagă cubul corect din setul său şi să îl pună în faţa cubului dumneavoastră. Repetaţi această procedură pentru fiecrae cub, punând cuburile în diverse poziţii, pentru a face construcţii diferite. Pe măsură ce abilitatea copilului se îmbunătăţeşte, repetaţi această procedură cu două cuburi şi tot aşa. În final, învăţaţi-l pe copil să potrivească cele două construcţii fără să vadă când o construiţi pe cea iniţială (de exemplu, faceţi construcţia în spatele unui carton, apoi înlăturaţi cartonul astfel încât copilul să poată vedea construcţia şi spuneţi “Construieşte ca mine”).


Program Copiază desene simpleSugestii utile: puneţi-l pe copil să exersez pe un şevalet pentru copii. În cazul în care copilul are dificultăţi să apese pe creion atunci când desenează (de exemplu, nu apasă pe creion, iar liniile ies prea subţiri), încercaţi să utilizaţi un alt instrument de scris, cum ar fi o cariocă. Faceţi desenatul amuzant!


Program Camere (receptiv şi expresiv)

Sugestii utile: În cazul în care copilul nu poate repeta cuvinte şi nu poate denumi obecte, învăţaţi-l răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspusnul 1 (de exemplu, după ce intraţi în cameră cu copilul, puneţi întrebarea 2 şi apoi recompensaţi). Aduceţi-vă aminte de generalizare şi întrebaţi-l pe copil “Unde eşti?” de-a lungul întregii zile. În cazul în care copilul are dificultăţi la învăţarea camerelor în context, puteţi fotografia camerele şi îl puteţi învăţa să le denumească după imagini (a se vedea programul de “Locaţii”).

Program Emoţii (receptiv)
Sugestii utile: fotografiţi membrii familie afişând diverse emoţii.



Program Locaţii (receptiv şi expresiv)

Sugestii utile: fotografiaţi acele locuri pe care copilul le frecventează adesea.

Program Îndeplineşte instrucţiile formate din două comenzi


Sugestii utile: pentru a forma instrucţii duble, combinaţii comenzile simple deja masterate. Asiguraţi-vă că variaţi componentele instrucţiei duble (de exemplu, dacă introduceţi “Bate din palme şi atinge nasul”, introduceţi şi o altă instrucţie cu bătutul din palme, cum ar fi “Bate din palme şi fă pa”). Învăţaţi-l pe copil acele instrucţii care vor fi relevante pentru el (de exemplu, “Ia mingea şi aruncă la coş”).


Program Dă două obiecte
Sugestii utile: Faceţi-i prompt copilului să ia ambele obiecte simultan, folosind cele două mâini (de exemplu, un obiect într-o mână, iar cel de-al doilea în cealaltă mână). În cazul în care copilul are dificultăţi la acest program, încercaţi să vă exprimaţi succint atunci când daţi comanda (de exemplu, spuneţi mai degrabă “minge, maşină” decât “Dă-mi mingea şi maşina”). Nu uitaţi să-i cereţi copilului două obiecte în contexte naturale (de exemplu, “Ia-ţi pantofii şi şosetele”).



Program Atribute (receptiv şi expresiv)

Sugestii utile: la început, renunţaţi la denumirea obiectului atunci când îl învăţaţi ope copil să identifice atributul (de exemplu, spuneţi “Arată mare” mai degrabă decât “Arată camionul mare”).

Program Persoanele din comunitate (receptiv şi expresiv)

Sugestii utile: nu uitaţi să-i arătaţi în realitate copilului aceste persoane.


Program Pretinde că…(se face că…)

Sugestii utile: acesta e un program amuzant, care poate fi făcut alături de alţi copii sau fraţi/surori!


Program Categorii (potriveşte, identifică şi denumeşte)
Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la potrivirea imaginilor din categorii, încercaţi să folosiţi itemi tri-dimensionali.


Program Pronume (“meu” şi “tău”)

Sugestii utile: odată ce copilul a învăţat să identifice pronumele, mai aşteptaţi câteva săptămâni înainte de a-l învăţa să le denumească. Această amânare ar putea ajuta la reducerea confuziei.



Program Prepoziţii (receptiv şi expresiv)[/b

]Sugestii utile: În cazul în care copilul vorbeşte, introduceţi răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspunsul 1 (de exemplu, când copilul pune obiectul în locul corect, puneţi întrebarea “Unde este_?” şi apoi recompensaţi răspunsul). Folosiţi tehnicile de învăţare incidentală. De exemplu, puneţi itemii doriţi în anumite locuri. Când copilul cere unul dintre itemi, întrebaţi-l “Unde este_(itemul dorit)?”. Faceţi-i prompt să denumească locul şi daţi-i itemul dorit. Învăţaţi-l pe copil să se plaseze pe sine însuşi în anumite locaţii (de exemplu, “Du-te sub masă”) şi întrebaţi-l “Unde eşti?”. Generalizaţi răspunzând la imagini care descriu prepoziţii


Program [b]Identifică/denumeşte obiectele atunci când sunt descrise (la vedere, dar şi în afara câmpului vizual)


Sugestii utile: Începeţi doar cu câteva obiecte la vedere, obiecte care să fie distincte ca şi atribute (caracteristici) şi funcţii (de exemplu, un item verde, un item galben, unul pe care îl poţi mânca, altul cu care te poţi juca). În timp, creşteţi similarităţile dintre obiecte (de exemplu, două obiecte roşii, unul pe care îl porţi, iar altul pe care îl mănânci). Învăţaţi copilul să răspundă şi la descrierea unor locuri (de exemplu, “Mă gândesc la un loc unde poţi înota şi unde te poţi juca în nisip”) şi oameni (“mă gândesc la cineva care are părul negru, este fată şi se joacă cu tine sâmbăta”). În final, învăţaţi-l pe copil să facă el descrieri, astfel încât dumneavoastră să fiţi cel care ghiceşte persoana la care se gândeşte! Variaţi comanda (de exemplu, “Spune-mi ceva care este…” sau “Arată-mi ceva care este…”).


Program Carduri secvenţiale (le pune în ordine şi descrie)

Sugestii utile: În cazul în care copilul vorbeşte, introduceţi răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspunsul 1 (de pildă, după ce i-aţi făcut prompt să aşeze cardurile în ordine, cereţi-i să descrie fiecare imagine). Începeţi cu secvenţe fornmate din două scene, apoi progresaţi până ajungeţi la cinci. Folosiţi imagini ale acţiunilor pe care copilul le face (de exemplu, căţăratul pe tobogan, aşezat pe tobogan, luncat pe tobogan). Fotografiaţi-vă copilul în timp ce desfăşoară activităţi secvenţiale şi folosiţi-le în acest program.



Program Genul (receptiv şi expresiv)

Sugestii utile: folosiţi reviste pentru a găsi imagini. Folosiţi acele imagini care descriu genul într-o manieră clară, fără ambiguitate. Apoi, învăţaţi-l pe copil să numească genul persoanelor cunoscute (de exemplu, “Tati este femeie sau bărbat?”, “Tu eşti fată sau băiat?”).


Program Răspunde la întrebările Wh (Unde? Care? Cum? Cine? Când?) în legătură cu obiecte şi imagini

Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la acest program, încercaţi să-i prezentaţi întrebările într-o ordine fixă şi apoi, în timp, să le randomizaţi. Copilul nu trebuie neapărat să îndeplinească toate cerinţele pentru a începe discriminarea întrebărilor despre obiecte/imagini (de exemplu, dacă ştie denumirea obiectelor şi culorile, învăţaţi-l să discrimineze “Ce este?” şi “Ce culoare este?”).



Program Da/Nu (obiecte)


Sugestii utile: Învăţaţi-l până la urmă şi răspunsuri Da/Nu la întrebări legate de acţiuni (de exemplu, “Bate din palme?”) şi la întrebări generale (de exemplu, “Vara ninge?”).


Program Denumeşte emoţiile

Sugestii utile: folosiţi imagini care descriu emoţii în contexte relevante (de exemplu, pentru trist, imaginea unui băieţel care plânge pentru că a căzut de pe bicicletă).


Program Categorii (denumeşte categoria şi numeşte obiectele dintr-o categorie)

Sugestii utile: puteţi să faceţi programul de potrivire a categoriilor în acelaşi timp cu programul 1 (de exemplu, întrebaţi “Ce este?” [“pisică”]; “Ce este pisica?” [“un animal”]; “Foarte bine! Potriveşte animalele”).



Program Foloseşte propoziţii simple

Sugestii utile: pentru întrebarea 2, puteţi să-l învăţaţi pe copil să denumească mai mult de un item pe pagină (de exemplu, “Văd o casă, un copac, o maşină, o minge, o flaore”) şi generalizaţi prin răspunsuri pe cărţi cu poze.



Program Face schimb de informaţii (Am… Văd…)


Sugestii utile: faceţi generalizarea în contexte fireşti (de exemplu, în timp ce vă jucaţi, “Eu mă joc cu…”; în timpul mesei “Eu mănânc …”).


Program Face schimb de informaţii sociale

Sugestii utile: folosiţi întrebările sociale masterate de copil ca afirmaţii reciproce. În final, îl veţi învăţa pe copil să facă schimb de informaţii complexe (de ex., “Când merg în parc, îmi place să…” sau “La micul dejun am mâncat…”_. Învăţaţi-l pe copil să facă schimb de informaţii cu copiii de aceeaşi vârstă.


Program Nu ştiu (obiecte şi întrebări necunoscute)

Sugestii utile: după câteva sesiuni reuşite, spuneţi-i copilului denumirea obiectului după fiecare răspuns (de exemplu, “Aceasta este o solniţă”) şi răspunsul la întrebarea necunoscută.


Program Întreabă “Ce este?”

Sugestii utile: determinaţi din timp obiectele ştiute şi pe cele neştiute. Promovaţi punere de întrebări şi în contexte naturale (de exemplu, în timp ce se uită la o carte, în timp ce merge în parc). Folosiţi imagini şi obiecte necunoscute interesante (de exemplu, jucării colorate).

Program Întreabă “Ce este?”

Sugestii utile: determinaţi din timp care sunt obiectele ştiute şi care sunt cele neştiute de copil. Generalizaţi răspunsul în contexte naturale (de exemplu, la cină daţi-i ceva de mâncare ce nu a mai mâncat până atunci şi faceţi-i prompt să întrebe “Ce este?”). Folosiţi obiecte noi, interesante (de exemplu, jucării colorate). Măriţi distanţa dintre dumneavoastră şi copil, astfel încât să vină până la dumneavoastră, să vă arate un obiect şi să pună întrebarea.


Program Întreabă “Unde este…?”

Sugestii utile:creaţi oportunităţi în contexte naturale pentru a generaliza răspunsul (de exemplu, ascundeţi pantofii sau haina copilului înainte de a ieşi afară).


Program Pronume (“eu” şi “tu”)

Sugestii utile: nu uitaţi să îi cereţi copilului să denumească pronumele în contexte naturale


Program Pronume (“ea” sau “el”)

Sugestii utile: puteţi folosi şi imagini ale unor băieţi, fete, bărbaţi şi femei pentru a-l învăţa pe copil să răspundă (de exemplu, arătaţi-i imaginea unui bărbat şi întrebaţi “Ce face bărbatul?”).



Program Răspunde la întrebări de cunoştinţe generale


Sugestii utile: la început, folosiţi materiale vizuale concrete. De exemplu, folosiţi imagini reprezentând vacanţele atunci când vorbiţi despre acest subiect.


Program Descrie imaginile folosind propoziţii întregi


Sugestii utile: fotografiaţi-i pe membrii familiei făcând diverse acţiuni şi învăţaţi-l pe copil să descrie aceste imgini folosind propoziţii complete (de exemplu, “Tata pregăteşte un hamburger”)
.

Program Descrie obiectele folosind atribute (obiecte aflate la vedere, dar şi în afara câmpului vizual)

Sugestii utile: modelaţi răspunsul de-a lungul sesiunuilor de învăţare (de exemplu, introduceţi întâi un singur descriptor “Este o maşină roşie”; apoi doi “Este o maşină roşie şi are patru roţi”; apoi trei, “Este o maşină roşie, are patru roţi şi o conduce un om”). Obiectele care nu sunt în câmpul vizual trebuie să fie acelea pe care copilul le poate deja descrie atunci când le vede.

Program Îşi aminteşte evenimente (din trecutul imediat/ mai târziu)

Sugestii utile:În final, renunţaţi la prompt-ul verbal prin care îi spuneţi copilului unde va merge; ghidaţi-l fizic către implicarea în activitate (de exemplu, conduceţi-l la baie, să se spele pe mâini, întoarceţi-vă în camera de lecţii şi întrebaţi-l despre ce a făcut). Faceţi ca activităţile pe care doriţi să şi le amintească să fie amuzante (de exemplu, alergaţi în dormitor şi săriţi pe pat). Nu uitaţi să-i cereţi copilului să-şi amintească informaţii în contexte naturale, de-a lungul întregii zile (de exemplu, când vă întoarceţi acasă din parc, întrebaţi “Unde am fost?”, “Ce am făcut în parc?” şi “Pe cine am văzut în parc?”). În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, încercaţi să obţineţi câte o amintire pe rând (de exemplu, introduceţi întâi “Unde am fost?”, apoi “Ce ai făcut acolo?”, apoi puneţi ambele întrebări). Adăugaţi mai multe întrebări pe măsură ce copilul îşi îmbunătăţeşte performanţa.


Program Răspunde la întrebări de tipul “Unde…?”Sugestii utile: folosiţi imagini ale locaţiilor ca prompt.


Program Funcţiile camerelor

Sugestii utile: folosiţi imagini ale camerelor ca prompt pentru răspunsul 1.


Program Transmite un mesaj

Sugestii utile: Începeţi cu mesaje simple (de exemplu, “Du-te şi spune-i lui tati că vrei prăjitură”). Treptat, creşteţi complexitatea mesajelor (de exemplu, “Du-te şi spune-i lui tati pe cine ai văzut în parc”). Transmiteţi mesaje relevante faţă de context. Încurajaţi contactul vizual atunci când copilul transmite mesajul.


Program Joc de rol cu păpuşile

Sugestii utile: acest program trebuie introdus într-un context de joacă, alături de alţi copii. În final, învăţaţi-l pe copil să pună întrebări păpuşii dumneavoastră. Dacă nu aveţi păpuşi marionete, faceţi acest program cu păpuşi obişnuite. În final, învăţaţi-l, pe lângă răspunsul la întrebări, să facă schimb de informaţii.



Program “La fel” şi “diferit” (receptiv)

Sugestii utile: începeţi cu obiecte identice (de exemplu, două linguri şi o pălărie), apoi folosiţi unele asemănătoare după culoare (de exemplu, minge roşie, cană roşie, pantof albastru), apoi după categorie (un măr, o banană şi o cană).


Program Răspunde la întrebările wh despre o povestire

Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, încercaţi să introduceţi fiecare întrebare separat, apoi randomizaţi întrebările sau reduceţi complexitatea povestirii (“Mama s-a dus la magazin”; “Cine s-a dus la magazin?”).



Program Răspunde la întrebări wh despre anumite subiecte


Sugestii utile: În cazul în care copilul are probleme la acest program, încercaţi să puneţi întrebările într-o ordine fixă şi abia mai târziu să le randomizaţi.



Program Îndeplineşte comenzile “Întreabă…” versus “Spune-i lui…”

Sugestii utile: pentru acest program puteţi folosi copii de aceeaşi vârstă, învăţându-l pe copil să răspundă în contextul activităţilor de joc (de exemplu, “Întreabă-l pe Bily ce construieşte” şi “Spune-i lui Billy ce construieşti tu”). La început, cealaltă persoană trebuie să stea alături de copil, astfel încât să modelaţi răspunsul corect imediat.


Program Găseşte obiectele ascunse dacă i se dau indicii privind locaţia

Sugestii utile: Începeţi cu indicii simple, în camera de studiu (de exemplu, “Dă-mi mingea. E sub masă.”_. Creşteţi treptat complexitatea indiciilor (“Dă-mi mingea. Este în camera ta, sub pat, într-o cutie roşie”).



Program Repovesteşte o povestire

Sugestii utile: Începeţi cu povestiri simple, formate dintr-o propoziţie, apoi creşteţi complexitatea, pe măsură că copilul stăpâneşte mai bine programul.


Program Descrie subiecte

Sugestii utile: de-a lungul sesiunilor de instruire, modelaţi răspunsul (de exemplu, introduceţi întâi un descriptor: “Este vacanţă”; apoui doi “Este vacanţă. Este în decembrie.”; apoi trei “Este în vacanţă. Este în decembrie, iar Moş Crăciun ne aduce cadouri.”).


Program Spune o povestire (cu materiale de ajutor)

Sugestii utile: acest program poate fi făcut foarte bine cu alţi copii. Staţi în cerc şi spuneţi pe rând poveşti. Pentru răspunsul 2, descurjaţi repetarea exactă a primei poveşti (spuneţi “Spune-mi o poveste diferită” în cazul în care copilul repetă povestea pe care tocmai aţi spus-o). Încercaţi să filmaţi povestiri simple cu materiale şi învăţaţi-l pe copil să imite modelul prezentat pe casteă.


Program Spune o poveste (fără materiale ajutătoare)


Sugestii utile: modelaţi spunerea poveştii de-a lungul sesiunilor de instruire (de exemplu, recompensaţi mai întâi povestiriel formate dintr-o propoziţie, apoi din două, etc). Acest program poate fi făcut foarte bine cu fraţii copilului şi cu alţi copii.



Program Foloseşte timpul corect al verbelor


Sugestii utile: învăţaţi-l pe copil descrieri mai complexe, folosind timpul corect (“Eu mă voi duce în bucătărie să iau o cană”, “Iau o cană din bucătărie”, “Am fost în bucătărie să iau o cană”). Învăţaţi-l să răspundă la imagini (de exemplu, folosiţi cartonaşele Verb Tensing Cards – consultaţi lista de resurse).


Program Răspunde la întrebări despre o conversaţie

Sugestii utile: În timpul conversaţiei, faceţi-i prompt copilului să se uite la fiecare persoană când aceasta vorbeşte. Începeţi cu discuţii simple şi progresaţi către conversaţii tot mai complexe. În cazul în care copilul are dificultăţi să răspundă la multe întrebări despre o conversaţie, începeţi cu o singură întrebare (de exemplu, învăţaţi-l să răspundă la “Despre ce vorbeam?” în cazul mai multor discuţii şi abia apoi adăugaţi întrebări suplimentare). Înregistraţi conversaţiile.



Program Descrie “cum…”


Sugestii utile: În clipa în care copilul începe activităţile pe care mai târziu le va descrie, verbalizaţi secvenţa (atunci când îşi spală dinţii, spuneţi “Mai întâi iei pasta şi periuţa de dinţi…”). Generalizaţi răspunsul şi la evenimentele la care participă copilul (de exemplu, faceţi prăjituri împreună. Când terminaţi, întrebaţi-l pe copil “Cum am făcut prăjiturile?”).


Program “La fel” şi “Diferit” (expresiv, la vedere)

Sugestii utile: puteţi introduce răspunsul expresiv în timp ce introduceţi răspunsul receptiv (de exemplu, după ce copilul vă dă obiectele care sunt la fel, întrebaţi “De ce sunt la fel?”). În final, învăţaţi-l pe cdopil să descrie mai multe obiecte care sunt similare şi/sau obiecte care sunt diferite (de exemplu, “Unul este roşu şi îl mănânci, iar celălalt este albastru şi colorezi cu el”). Nu uitaţi să subliniaţi asemănările şi deosebirile în contexte naturale (de exemplu, “Uită-te la băieţii aceia. Amândoi au şepci. Ce este diferit la şepcile lor?: Răspuns: “Un aeste roşie, iar cealaltă este albastră”).


Program “La fel” şi “Diferit” (expresiv,în afara vederii)
Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, ţineţi pentru început obiectele la vedere, apoi repetaţi întrebarea, fără ca obiectele să mai poată fi vizibile.



Program Răspunde la întrebările de tipul Wh atunci când i se oferă informaţii vagi


Sugestii utile: începeţi cu întrebări legate de joc (“Construiesc ceva”, “Desenez ceva”, “Am ceva”). Afirmaţiile dumneavostră trebuie să evoce în mod firec o întrebare (de exemplu, când spuneţi “Am fost la McDonald’s” nu treziţi neapărat o întrebare în mintea cuiva, dar când spuneţi “Am găsit ceva în parc”, poate apărea întrebarea “Ce ai găsit?”). faceţi afirmaţii în contexte fireşti (înainte de a ieşi, spuneţi “Mergem undeva.” Faceţi pauză şi faceţi prompt pentru întrebarea “Unde mergem?”).


Program Răspunde la întrebările “De ce…?” şi “Dacă…?”


Sugestii utile: folosiţi tehnici de învăţare incidentală (de exemplu, când copilul cere ceva de băut, puneţi întrebarea “De ce vrei să bei?” Faceţi-i prompt să spună “pentru că îmi este sete”, apoi daţi-i copilului să bea). Învăţaţi-l să răspundă la imagini (de pildă, arătaţi-i o imagine a unui băiat care a căzut de pe bicicletă şi plânge. Puneţi întrebarea “De ce plânge băiatul?” Faceţi-i prompt copilului să răspundă “Pentru că a căzut de pe bicicletă”).


Program Descrie neregularităţile din imagini


Sugestii utile: variaţi întrebarea (“Ce nu e bine în imagine?”). În final, învăţaţi-l pe copil să spună ce ar trebui să se întâmple în imagine (“Maşinile trebuie să aibă roţile rotunde”). Creaţi situaţii cu neregularităţi, astfel încât copilul să le observe (de exemplu, uitaţi-vă la o carte invers, scrieţi cu o furculiţă) şi învăţaţi-l să descrie ce e greşit.


Program Prevede rezultatul (continuarea)
Sugestii utile: folosiţi imagini care sugerează un răspuns evident.



Program Oferă explicaţii


Sugestii utile: generalizaţi răspunsul la evenimentele observate în contexte naturale (de exemplu, copilul observă un băiat ducând o bâtă. Întrebaţi “Ce o să joace băiatul acela?” “Baseball.” “De unde ştii că o să joace baseball?” “Pentru că are o bâtă de baseball.”).


Program Exclude un item pe baza unui atribut sau categorii


Sugestii utile: începeţi cu excludere simplă. De exemplu, puneţi patru obiecte pe masă, trei identice şi unul diferit (de exemplu, trei mingi şi o cană) şi daţi comanda “Dă-mi ceva care nu este minge”. În final, variaţi comanda (de exemplu, “Care nu este_?”).


Program Defineşte oameni, locaţii şi lucruri


Sugestii utile: folosiţi imagini ale persoanelor din comunitate, locaţii şi obiecte.


Program Îşi imită egalii

Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi cu instrucţia 1, celăllat copil trebuie să îi spună “Fă ca mine”. Faceţi-i prompt celuilalt copil să demonstreze pentru imitaţie activităţi legate de joacă. În sfârşit, schimbaţi comanda 2 în “E rândul tău”, fără să mai spuneţi “Fă ce a făcut_”, nepermiţându-i copilului să audă comanda dată egalului. În cazul în care copilul dumneavoastră are probleme la 3, trebuie ca celălalt copil să-i prezinte direct cuvinte singulare pentru a le imita (de exemplu, egalul trebuie să stea în faţa copilului dumneavoastră şi să-I spună “Spune carte”), până copilul va imita răspunsurile


.
Program Iniţiază (propune verbal) jocul cu egalii

Sugestii utile: asiguraţi-vă că veţi folosi drept colaboratori copii complianţi, care vor răspunde pozitiv la iniţiativele copilului dumneavoastră. Odată ce copilul a învăţat cum să propună jocul, învăţaţi-l şi ce să facă în cazul în care celălalt refuză (de exemplu, propune o altă alternativă). Folosiţi fotografii ale activităţilor de joc şi indicii scrise pentru a susţine iniţiativele.



Program Dă dovada unor răspunsuri noi prin observaţie


Sugestii utile: asiguraţi-vă că, atunci când celălalt copil modelează răspunsul, copilul dumneavostră este atent. Generalizaţi răspunsul la alte denumiri (de exemplu, imagini cu noi acţiuni). Creşteţi latenţa dintre momentul în care celălalt copil modelează răspunsul şi momentul în care îi arătaţi din nou copilului dumneavoastră imaginea sau întrebarea (de exemplu, puneţi-l pe celălalt copil să modeleze răspunsul, întrebaţi-l pe copilul dumneavoastră câteva întrebări cunoscute, apoi puneţi-i din nou întrebarea).
Last edited by dora on Fri Feb 01, 2008 10:40 pm, edited 1 time in total.
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

ok

Postby laurafulop » Mon Jul 03, 2006 1:39 pm

aceste indrumari sunt extraordinare,multumesc Dora,o idee excelenta,laura :lol:
laurafulop
 
Posts: 31
Joined: Tue May 16, 2006 7:34 am
Location: Targoviste

multumesc

Postby monicuta » Sun Sep 28, 2008 4:32 pm

Va multumesc foarte mult ca mi-ati raspuns, a-ti adus lumina in unele nelamuriri ale mele.Am introdus programul ATRIBUTE asa cum mi-ati spus si merge bine.
Intr-adevar programul Receptiv people a fost introdus cam de mult timp si cred ca s-a plictisit de el, dar nu stiu ce sa fac, sa il bag in generalizare chiar daca in camera de lucru avem - la acest program?S-a incercat expresiv la acest program dar nu a mers.S-a facut matching cifre si litere si s-a incercat direct expresiv la aceste programe dar nu a mers si am inceput receptiv la aceste programe dar merge foarte greu , suntem de 2 sapt la o litera, respectiv cifra. S-a incercat si expresiv culori si iarasi nu a mers.Se face matching cuvinte iar dupa mai multe cuvinte masterate se incearca sa potriveasca cuvantul la poza, iar in coltul pozei este scris cuvantul, dar nu prea merge si ma intreb daca nu e mai bine sa invete literele si apoi sa se faca un astfel de program deoarece am impresia ca ar trebui sa invete mecanic aceste cuvinte in momentul de fata ceea ce e foarte dificil.
In general programele de potrivire, merg f bine, si la expresiv merg expresiv labels, onomatopee(sau sunetele animalelor, nu stiu daca e acelasi lucru, de exemplu: cum face oaia,iar acum continui cu celelalte animale, dar cu cele masterate fac si in formula cine face bee, si sa imi zica oaia) intrebari sociale, cunostinte generale, afirmatie la afirmatie.Nu am incercat expresiv actiuni momentan acest program este in receptiv si merge bine, slava domnului.De putin timp mergem si la gradinita si a inceput sa aibe comportament agresiv fata de mine, ceea ce nu avea pana acum, vrea sa ma traga de par, sa ma muste, sa ma piste, si nu stiu cum ar trebui sa opresc acest comportament care a inceput sa se extinda.Sfaturile d-voastra mi-ar fi de mare folos, pe care sper din toata inima sa mi le oferiti atunci cand aveti timp.Eu nu pot decat sa va multumesc si sa ma rog la D-zeu sa va rasplateasca, ca mult bine face-ti unor ingerasi fara vina care nu inteleg lumea care ii inconjoara dar care o pot intelege prin eforturi si oameni cu inima mare.Va doresc sa aveti o dupa-amiaza frumoasa!( nu am stiu cum sa postez pe forum cum a facut d-na Dora de aceea vi-am scris in acest formnat)
monicuta
 
Posts: 33
Joined: Thu Feb 21, 2008 8:27 pm


Return to ABA APLICATA

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest