comentarii imagini lectii ABA

Moderators: camel, moderators

Postby gamara » Fri Aug 21, 2009 4:57 pm

din pacate, cu tot respectul pentru terapeuta, metoda si tehnica sufera de foarte multe lacune. sunt multe de comentat pe marginea filmelor. as vrea sa raman numai cu impresia ca este un copil pentru care totusi parintii fac tot ce pot si sper sa recupereze cat mai mult.
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby dora » Sun Aug 30, 2009 7:48 pm

Gamara,

am impresia ca terapeuta e, de fapt ,mama baiatului si ca ar avea mare nevoie de comentarii si sfaturi...
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby gamara » Sun Aug 30, 2009 9:08 pm

As avea cateva sugestii in ceea ce priveste metoda de lucru in filmele prezentate:

1. Nu se respecta structura de lucru SD - (prompt) - RASPUNS - RECOMPENSA.
Se repeta forte des SD-ul, fara a se observa o tentativa de raspuns din partea copilului, cand corect ar fi ca dupa un SD sa urmeze un raspuns, eventual promptat, si o recompensa, iar in cazul non-raspunsului sau al raspunsului gresit sa se dea ca recompensa un NU. Nu trebuie sa se astepete mai mult de 3-5 sec raspunsul copilului.

2. Lipseste aproape cu desavarsire recompensa, indiferent de natura ei. Lauda pentru un raspuns corect trebuie sa vina intotdeauna dupa acesta, si expresia vocala trebuie sa reflcte clar entuziasmul si bucuria celui ce lucreaza cu copilul pentru raspunsul corect al acestuia.

3. Tonalitatea vocii este incorecta, SD-urile se dau pe un ton cat mai neutru, folosind cat mai putine cuvinte si sa fie cat mai clar exprimat. Recompensa pozitiva verbala trebuie sa sune cat mai apropriat de o explozie de bucurie, iar cea negativa - NU - trebuie sa sune cat mai sec si mai inexpresiv cu putinta. In nici un caz nu trebuie sa razbata din tonul vocii nemultumirea si frustrarea in fata raspunsurilor gresite ale copilului.

4. Cerinta exercitiului trebuie sa fie cat mai clara pentru copil: am vazut un exercitiu in care i se cerea copilului sa numeasca un obiect, sa il gaseasca printre piesele imprastiate si sa il potriveasca pe plansa. In afara de cazul cand era un exercitiu de generalizare de etapa 5-6, ar trebui ca fiecare sarcina sa fie lucrata separat : intr-un exercitiu identificarea obiectelor, intr-un exercitiu potrivirea pe plansa

5. Raspunsul copilului trebuie sa fie cat mai curat; nu se vor accepta ca raspunsuri corecte atingerea pe rand a tuturor stimulilor prezenti pana la nimerirea celui corect.

6. Stimulii sunt usor gresiti ales. cand se incepe invtarea receptiva sau expresiva a unor stimuli, se prefera invatarea lor mai intai dupa poze ce reprezinta realist acele obiecte, trecand apoi, in etapa de generalizare, la reprezentarile lor simbolice (eventual se poate face premergator un exercitiu de matching poza reala - desen simbolic).

Acestea sunt lucrurile care ar trebui corectate intr-o prima faza, dupa parerea mea. As spune la sfarsit ca ma bucur insa foarte mult ca se lucreaza cu acel copil, ca se doreste foarte mult recuperarea lui, si ca copilul da dovada ca stie foarte multe lucruri si ca poseda foarte mult potential.
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby dora » Mon Aug 31, 2009 7:03 am

Gamara,

ma bucur ca ai gasit timp sa postezi comentariile...Sunt absolut sigura acum ca mama copilului lucreaza ...am auzit de multe ori Bravo, mami


Probabil ca nu a participat la nici un training,a citit si a inceput sa lucreze...

Asa am inceput cu totii...si am facut greseli
Ele pot fi corectate

http://adrianroman.webs.com/apps/videos ... -legumele-
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

multumesc pt.sfaturi

Postby editroman » Tue Sep 01, 2009 9:58 am

Ati observat bine,Nu sunt terapeuta,sunt mama lui Adrian,nu am nici un fel de pregatire in lucrul cu copii autisti,nu am studii de specialitate,citesc insemnarile dvs.a celor de pe forum,am vizionat filmuletele cu Rares si sincer de acolo mi-a venit ideea de a incepe sa lucrez cu puiul meu.Din pacate asta e tot ceea ce pot face,stiu ca gresesc,stiu ca sunt departe de efectua exercitiile corect,insa cred ca e mai bine sa lucrez prost decat sa nu lucrez deloc.Mi-as dori si eu ca copilul meu sa aiba parte de terapie adevarata,nimic nu imi doresc mai mult in viata asta,dar numai atat pot sa-i ofer.Apreciez sfaturile,am mare nevoie de ele.Scumpul meu copilas are ghinionul ca pe langa problema lui sa mai aiba parte si de niste parinti necajiti,care nu ii pot asigura terapia corespunzatoare.Va multumesc inca odata pt.sfaturi si am sa incerc sa pun in aplicare recomandarile dvs.
editroman
 
Posts: 2
Joined: Mon Aug 24, 2009 9:24 am

Postby dora » Tue Sep 01, 2009 1:28 pm

Edit,

bine ai venit...


Recompensa e ffff importanta



Va facem recomandarea ca, la inceperea tratamentului, profesorul sa se bazeze pe recompense primare, sau biologice, cum sunt micile bucatele de alimente.


Intaritorii alimentari au limitarile lor, asa cum vom explica mai tarziu, insa constituie o buna recompensa in primele saptamani ale tratamentului. Intaritorii alimentari ii mai pot induce elevului si un sentiment de securitate.

Tineti, totusi, cont de faptul ca elevul s-ar putea sa aiba dificultati, in primele ore ale tratamentului, in acceptarea recompenselor alimentare din partea profesorului .Un alt intaritor primar puternic este permisiunea data elevului de a evada dintr-o situatie stresanta; un exemplu ar fi permisiunea data de a reveni la un comportament auto-stimulent. Lasand elevul sa paraseasca un mediu educational stresant, pentru aproximativ un minut, ca o consecinta a unui raspuns corect, poate fi cel mai eficient intaritor in stadiul de inceput al tratamentului. Pe masura ce profesorul se obisnuieste cu elevul, el va descoperi alte tipuri de intaritori de reactie, care sunt unici si eficienti pentru acel elev anume.

Tinand cont de importanta recompenselor sociale in procesul educational al unui individ tipic, se poate trage concluzia ca functionarea unui individ in cadrul societatii ar fi in mod serios handicapata de posibila ineficienta a recompenselor sociale.


Pe de alta parte, daca individul cu intarzieri de dezvoltare poate fi ajutat sa reuseasca, aceasta ar duce la „normalizarea” structurii motivationale a individului respectiv.

Pe parcursul anilor de munca cu indivizii ce prezinta intarzieri de dezvoltare, am descoperit existenta unei game de intaritori de reactie eficienti, mult mai bogata decat estimarile din primele zile.

Capatand acces la aceasta mare gama de intaritori, profesorii au devenit mai eficienti, iar elevii din programul educational, mult mai dornici de invatare. Pentru a ilustra cautarea noastra, pentru recompense potentiale, va prezentam urmatoarea povestire, furnizata de Gordon Hall, bunicul unui copil ce sufera de autism.



Intaritori pozitivi, sau Ce-ai Face Pentru Un Milion

„Douazeci si cinci de intaritori”, ne-a spus consultantul nostru. „Trebuie sa descoperiti cel putin atatia, caci Kendra nu colaboreaza pentru o gura de Pepsi sau bucatele de prajitura”.

„Trebuie sa fiti nebun”, m-am gandit. „Nu reusesc sa-mi treaca prin cap 25 de lucruri pe care le-ar vrea Kendra”. Consultantul nostru a continuat, „Kendra va va invata cum sa lucrati cu ea, pentru ca, daca nu lucrati corect, ea va va pedepsi, necooperand. Iar cheia catre un proces de educare eficient este data de eficacitatea intaritorilor”. Apoi, consultantul nostru ne-a intrebat: „Ati f i dispus sa stati jos si sa asezati cuburi toata ziua, pentru un milion de dolari?”. Raspunsul meu a fost „Sigur ca da”. Am invatat ca acelasi principiu se aplica si atunci cand vine vorba de ceea ce motiveaza un elev.

Am intrebat cum sa incep sa descopar intaritorii eficienti. Consultantul nostru ne-a sugerat sa o ducem pe Kendra la cel mai mare magazin de jucarii si sa cumparam toate jucariile fata de care prezinta o atractie. Nu m-am dus la magazinul de jucarii, insa, lucrand cu Kendra, stiu destul de bine jucariile si activitatile care ii plac.

Cea mai dificila sarcina, pentru mine, a fost sa incep lista de 25 de articole. In capul listei am asezat articolele alimentare si bauturile: bomboanele Mini M&M, smochinele Newtons (fiecare taiata in 12 bucatele), berea din radacini (inlocuind alte sucuri, caci berea din radacini nu contine cafeina), sucul de mere.


Folosim mici recipiente din plastic pentru mancare si o tavita de prajituri de 30 x 35cm, pe care amplasam toata mancarea, bautura si alte mici articole, pentru a ne fi la indemana. In continuarea listei am pus micutele titireze, pe care le poti invarti cu varful degetelor. Kendra iubeste si trenurile, asa ca am luat si niste trenulete. Titirezele si trenuletele sunt plasate pe tavita, langa articolele de mancat si baut, astfel incat sa fie usor accesibile in timpul programului. Alte articole de pe lista ar mai fi o sticluta cu sapun de facut baloane, o mica jucarie in forma de gandacel, avand mici bilute mobile in interiorul sau, actiunea de a o gadila, mangaierea usoara a talpilor Kendrei, posibilitatea de a se da jos de pe scaun pentru a trage de un clopotel asezat in cealalta parte a camerei, posibilitatea de a se duce si a pune un cub, sau un saculet de panza umplut cu boabe de fasole uscata intr-o galeata, sau de a alerga prin camera catre pian si a apasa pe o clapa. Kendrei ii plac, in special, activitatile ce implica miscarea (ridicarea de pe scaun).

Pe masura ce treceam articole pe lista, din ce in ce mai multe imi veneau in minte: un instrument de percutie mexican ce scotea un sunet placut, o carte vocala de Disney, Frumoasa si Bestia, un ursulet Yogi gonflabil, pe care Kendrei ii place sa-l loveasca, o jucarie Farmer Say, o jucarie care sare dintr-o cutie si o pereche de bile. Pe lista se mai gasesc si articole pe care le folosim in cadrul programelor cu Kendra, cum ar fi Play-Doh. Ii place sa isi bage degetul in ea, sau sa o izbeasca. Kendrei ii place, de asemenea, sa construiasca cu Bustenii Lincoln, asa incat, in timpul Programului de Imitatii Verbale ii dam cate unul, ca recompensa. In plus, mai avem o papusa care vibreaza, pe care ii place sa o tina in brate sau sa si-o puna pe spate.

Modul in care sunt organizate programele le poate face sa functioneze ele insele ca intaritoare de reactie. Pentru Programul Culorilor, am decupat mostre colorate pe care le-am pus pe podea, si ne-am facut un joc din a lasa pe unul dintre ajutoare si pe Kendra, alternativ, sa alerge la culoarea corecta. Adesea am asezat o multime de obiecte in fata Kendrei, lasand-o pe ea sa-si aleaga jucaria sau alimentul favorit. Lucreaza mult mai bine atunci cand isi poate alege ea insasi motivatia.

Lista nu e de nici un folos daca nu este utilizata, asa ca am facut doua copii si am pus una dintre acestea pe perete, deasupra mesei la care lucram. Cea dea doua este tinuta laolalta cu lista programelor zilnice. Stiind ca tendinta este sa folosesti intaritori alimentari sau de baut, facem un efort special, incercand sa variem intaritorii in cadrul fiecarui program.

Daca intampinati probleme in descoperirea intaritorilor, poate incercati abordarea care s-a dovedit eficienta pentru mine. Asezati-va si incepeti sa scrieti mancarea, jucariile si alte articole care stiti ca ii plac elevului dumneavoastra. Mult succes!

O modalitate practica de a furniza intaritorii este cu ajutorul unei table de premiere. O tabla de premiere ofera o afisare vizuala a intaritorilor, este economica si place celor mai multi elevi.


http://materialeaba.wordpress.com/2009/ ... -premiere/
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby gamara » Tue Sep 01, 2009 10:09 pm

Bine ai venit si din partea mea.
Nu e absolut nici o problema ca ai gresit. Este foarte bine ca ai inceput, si asta e tot ce conteaza. Si noi am facut multe greseli la inceput in terapie, si poate mai facem si astazi, dar din fericire exista pe acest forum foarte multi care ne-au ajutat si ne-au indrumat pasii, ca totul a fie cat mai bine pentru Rares.
Nu trebuie sa ai nici o jena in a intreba, pentru ca sunt convins ca se vor gasi foarte multi care sa te ajute. Si nu trebuie sa te sperie de faptul ca nu esti de pregatire de specialitate, nici noi si nici multi altii de pe acest forum nu avem acea pregatire, dar nevoia ne-a invatat, si ne-am facut specializarea "la locul de munca".
Nici noi, asemenea multor altora, nu castigam sume fabuloase pe luna, sotia lucreaza pe 1200 de lei si eu fac tot ce pot ca pe langa organizarea terapiei lui Rares sa mai si muncesc, dar cu ajutorul prietenilor si familiei am reusit pana acum, nici noi nu stim cum, sa sustinem costurile terapiei. Dar asta si multumita unor fete extraordinare, care au avut bunul simt sa nu pretinda sume fabuloase pe ora de terapie, acceptand sa lucreze la inceput pe 5 lei/ora, pentru ca noi sa fim cei ce am hotarat sa le dam 7 lei/ora dupa o anumita perioada.
Inca o data, felicitari ca ai inceput, si continua sa lucrezi cu cel mic, nimic nu trebuie sa te opreasca din asta. Si intreaba, pentru ca sunt sigur ca ti se va raspunde.
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Buna.

Postby editroman » Mon Sep 07, 2009 4:06 pm

Va multumesc pt sfaturi,multumesc pt.primire si as avea sa va pun un milion de intrebari.Sper ca nu va deranjeaza.
1.Cum sa impiedic comportamentele demonstrative?Crizele de furie la noi se manifesta prin lovituri peste cap,urechi sau isi musca manutele pana ajung rana.
2.Exista un manual aba?Daca da,unde se gaseste si ce pret are?
3.Am incercat sa-l recompensez cu alimente,si refuza,ce fac mai departe?Cum il fac sa inteleaga ca este o recompensa pt.ceea ce am asteptat de la el si a executat corect?
4.Cu ce se incepe in terapia Aba?Care sunt primele lucruri care se invata?
Atat de multe nelamuriri am,imi cer scuze dar sunteti singurii care imi puteti da un raspuns.Adrian frecventeaza un centru de recuperare pt. copii cu deficiente neuropsihiatrice,insa pe langa faptul ca are 2-3 ore pe sapt.nici nu exista colaborare terapeut-parinte.Daca intreb cum a fost mi se raspunde "bine" sau ''rau"fara a se preciza ceva.A lucrat sau nu a lucrat si atat.
editroman
 
Posts: 2
Joined: Mon Aug 24, 2009 9:24 am

Re: Buna.

Postby dora » Tue Sep 08, 2009 12:18 pm

editroman wrote:Va multumesc pt sfaturi,multumesc pt.primire si as avea sa va pun un milion de intrebari.Sper ca nu va deranjeaza.
1.Cum sa impiedic comportamentele demonstrative?Crizele de furie la noi se manifesta prin lovituri peste cap,urechi sau isi musca manutele pana ajung rana.
.



Edit,

citeste cu atentie aici


Analizati comportamentul. Daca Alex musca, trebuie sa va intrebati de ce musca? Care este rezultatul comportamentului lui? Uneori, Alex musca pentru ca vrea un obiect pe care nu il poate obtine, si nu are cuvinte sa-l ceara. Uneori musca pentru ca vrea sa evite sau sa termine o sarcina simpla (ex. sa isi puna pantofii sau sa isi puna haina in cuier). In concluzie, muscatura lui, are foua functii. Prima – de a obtine ceea ce vrea, a doua de a evita sau termina ceea ce nu doreste sa faca. Fiecare dintre aceste doua incidente trebuie tratate diferit. De obicei, consultantii folosesc aceeasi strategie pentru muscat (poate fi oricare alt comportament-problema).

Ori de cate ori Alex musca este trimis in time-out. Totusi, daca ne intrebam de ce Alex musca, o sa constatam ca uneori Alex obtine exact ceea ce vrea – de a evita sau termina o sarcina nedorita.

Legile comportamentului sunt la fel de bine demonstrate stiintific ca si legea gravitatiei: daca intaresti un comportament acel comportament va creste, se va mentine, si, daca pedepsesti un comportament ori folosesti extinctia (retragerea intaritorilor care mentin comportamentul), frecventa acelui comportament va scade.
Altfel spus, in urma intaritorilor (sistemului de recompensare) frecventa, durata, magnitudinea comportamentului creste, iar in urma pedepsei si a extincitiei aceleasi dimensiuni ale comportamentul vor scadea gradual sau chiar dramatic in cazul folosirii pedepsei.


http://www.autism.ro/forum/viewtopic.php?t=4390
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Buna.

Postby dora » Tue Sep 08, 2009 1:00 pm

editroman wrote:2.Exista un manual aba?Daca da,unde se gaseste si ce pret are?
.



Exista si e gratuit

http://autism.gamara.ro/materiale/conte ... %20ABA.pdf
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Re: Buna.

Postby dora » Wed Sep 09, 2009 8:50 am

editroman wrote:4.Cu ce se incepe in terapia Aba?Care sunt primele lucruri care se invata?
.



Edit,

ABA se incepe cu formarea unei echipe...
E un act eroic ce faci tu, e ca si cum un parinte ar decide sa-si opereze singur copilul...

Ai mare nevoie de el putin inca o persoana, care sa stea in spatele copilului si sa-l ajute
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby dora » Wed Sep 09, 2009 3:21 pm

La Targu Mures e o asociatie
ALPHA TRANSILVANA si un centru PERSEVERENTA unde se stie ABA

Tirgu-Mures, Aleea Vrancea nr.1, Romania

telefon: +40-265-257.057

fax: +40-265-257.542

e-mail: office@alphatransilvana.ro



Cursul ABA se desfasoara pentru prima data in Targu Mures, este o metoda de lucru structurata, ceea ce este necesar pentru copiii cu autism si dizabilitati in general,” a precizat Vargancsik Iringo, manager program Perseverenta.


http://www.autism.ro/forum/viewtopic.php?t=4287
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby robin » Mon Sep 14, 2009 12:37 pm

Marc frecventeaza fundatia Alpha Transilvana pt logopedie, deocamdata. Aici i s-a facut si o evaluarea psihologica si i s-a confirmat diagnosticul de retard sever in dezvoltarea limbajului expresiv (primit de la NPI).
Am intrebat de VBA, pt ca asta ma interesa cu precadere si astfel am aflat ca se lucreaza ABA+PECS cu o grupa de 5 sau 6 copii, program full, au vazut sala in care lucreaza, le-am vazut pozele, orarul, programa... Psihologul ma dusese acolo sa-mi explice ce este PECS. In final am decis cu psihologul ca lui Marc nu i s-ar potrivi PECS-ul.
Am ramas insa cu informatia ca e singura fundatie in Mures unde se face ABA ca la carte.
Marc (2.5 ani) - retard verbal sever
Ianis (4.5 ani) - big brother ok
robin
 
Posts: 7
Joined: Fri May 22, 2009 5:39 pm
Location: Tg.Mures

Postby stepacro » Thu Sep 17, 2009 5:46 pm

Vin si eu cu 3 comentarii:
1. doamne, da cat se mai vorbeste in jurul copiilor!!!! Si daca-s 2 persone, pai numai una face interventia, cealalta coteaza sau in fine, e un haos auditiv....mama, mama

2. Secventa de lucru tre sa fie clara pt copil: cand o incepi (La masa! Lucram! etcc) si cnd o termini (spui ceva Gata...., pauza...)....Nu se foloseste absolut deloc nonverbalul, semne cu mainile, gata, du-te, un deget care sa arate ceva.....nu e clar copiilor....

3. Exista flerul unui tutore care tre sa auda si sa sesizeze si altceva decat ce si-a planificat pt lectia respectiva. de ex, intr-unul din video-uri, i se cere copilului sa identifice cuvantul scris apa. copilul reuseste si pe deasupra zice si pic-pic....Si ce daca? nimeni n-a auzit sau bagat in seama asta.....atentie, se pierd multe oportunitati in invatare...

Si altceva: perosoanele care lucreaza cu copiii sunt atat de atente sa fie artificiale, incat totul pare asa...si e pacat.....putem fi si originali, nu-i asa?
stepacro
 
Posts: 124
Joined: Tue Sep 08, 2009 4:19 am
Location: Montreal

Postby dora » Sat Oct 31, 2009 11:44 am

http://adrianroman.webs.com/apps/videos ... lung-scurt


iulia 11 days ago
salut. filmuletul asta m-a facut sa scriu randurile astea. eu am lucrat cu un baietel ca Adi dupa metoda Aba, supervizata, intr-adevar de specialisti de la bucuresti. exercitiul pe care il faceti este ca cele cu care sunt si eu obisnuita. insa, parerea mea, e ca ii spuneti prea multe, sau de prea multe ori ceea ce se vrea de la el si adaugati multe cuvinte care nu il ajuta....in plus, acel "uita-te la mine" trebuie evitat, mai ales ca el intelege ceea ce trebuie sa faca. nu am vazut insa...el este recompensat cu ceva ca sa inteleaga ca a facut bine si sa il motiveze?...din ce am vazut, el are mari sanse sa i se amelioreze starea, iar atentia sa i se focalizeze mai bine pe obiectele cu care lucreaza. sper ca aceste comentarii sa nu supere. eu am lucrat ca tutore cu un baietel de 4 ani care dadea mereu din maini si nu putea sta cu privirea fixa pe un obiect mai mult de o secunda, si care, cu eforturi constante, a ajuns in jumatate de an sa manance singur. sperante sunt. nu sa fie exact ca ceilalti, dar sa progreseze mult, inclusiv sa vorbeasca. e ceea ce am vazut eu, din propria-mi experienta si ceea ce am vorbit cu superviserii de la centrul din bucuresti. va doresc sanatate si putere sa mergeti mai departe, impreuna, indiferent cat e de greu!
dora
 
Posts: 3780
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Previous

Return to ABA APLICATA

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests

cron