Tutore_umbra(shadow)

Moderators: camel, moderators

Tutore_umbra(shadow)

Postby dora » Fri Sep 01, 2006 12:29 am

ROLUL “UMBREI”:
• Copilul cu deficultati de invatare (autist) nu transfera ceea ce a inatat dintr-un mediu in altul asa cum fac ceilalti copii, astfel “umbra” va fi acolo . alaturi de copil, sa se asigure ca acesta face transferul programelor masterate acasa.
• Sa recompenseze comportamentele adecvate ale copilului, recompensa suplimentara in afara de ceea pe care educatorul o ofera copilului. De exemplu “umbra “ poate recompensa copilul pentru ca sta in scaun fara sa deranjeze, pentru ca asculta si este atent, pentru ca atunci cand profesorul preda copilul se comporta ca si restul copiilor.
• Pentru a face prompt copilului pentru ca acesta sa fie capabil sa invete in clasa . Umbra nu se afla colo pentru a prelua rolul profesorului, sau a preda materia. Profesorul trebuie sa trateze copilul ca si pe cei lalti copii, iar rolul “umbrei” este sa prompteze raspunsul corect daca este necesar.
• Pentru a oferi consecinte pentru comportanmentele inadecvate, avand ca scop reducerea lor.
• Sa culeaga date despre comportamentul copilului in clasa.
• Scopul final este ca copilul sa invete din clasa anumite cunostinte.


TEHNICI DE LUCRU PENTRU “UMBRA”

• Teoria pe care se bazeaza “umbritul” este aceeasi teorie pe care se bazeaza si lucrul acasa. Aceasta inseama ca ca este vorba despre un comportament de ajutorare care ajuta copilul sa se adapteze la situatia din clasa.
• Recompensa , in contextul programului este definita ca fiind o consecinta care urmeaza un comportament, recompensa va creste intensitatea cu care se va repeta comportamentul recompensat. Exemple de recompense ce pot fi folosite la scoala sunt micile premii sau cartonasele de pe tabla cu cartonase.
• Promptul se utilizeaza pentru a invata copilul comportamente noi pe care trebuie sa le indeplineasca in mediul scolar. Promptul se scade apoi foarte sistematic si gradual.
Comportamentele target sunt identificate pentru a fi descrescute sau crescute ca intensitate. Aceste comportamente sunt identificate prin observare de catre Consultant , “umbra” sau profesor . Copilul va avea aceleasi scopuri la scoala ca orice alt copil.

RECOMPENSAREA:

• “Umbra” va recompensa comportamentele adecvate astfel incat copilul sa stie ca a facut un lucru bun si ca acest tip de comportament este dezirabil.
• Recompensa pe care o ofera “ umbra” va fi discreta . Alti copii isi pot da seama ca copilul este supravegheat cu atentie , dar se poate ca acest comportament sa nu fie observat de catre ceilalti copii pentru ca este foarte discret.
• Recompensa va fi oferita intai de “umbra” dar si de profesor , dar acest tip de recompensa va fi scazut in intensitate asa incat cu timpul singurul care ofera recompensa copilului sa fie profesorul, asa cum se intampla si in cazul celorlalti copii. Este necesara aceasta precizare pentru ca uneori se intampla ca copiii bolvavi de autism sa nu fie recompensati cu comportamente sociale asa cum sunt recompensati ceilalti copii. Dar recompensarea intermediara sau suplimentara este necesara pentru copil pentru ca acesta sa primeasca un mesaj clar in legatura cu comportamentul sau si sa continue sa indeplineasca comportamentul recompensat. Unele tipuri de recompense pot fi transferate de la umbra la profesor cum ar fi tabla cu cartonase.


• Recompensele care se ofera de obicei de “umbra” la scoala sunt:

a) Premiile

“Umbra” va recompensa verbal, dar incet,de exemplu se apropie incet de el si ii sopteste ca ceea ce a facut este bine etc.
Daca este adecvat “umbra” poate recompensa si comportamentul celorlati copii , in acest fel copilul nu se va simti deosebit fata de ceilalti copii in nici un fel.
b) Gesturi:
“Umbra” poate folosi gesturi ca mainile sus pentru a arata copilului ca comportamentul sau a fost un succes. Aceasta este o metoda destul de discreta pentu a recompensa care poate fi oferita si de la o oarecare distanta.

c) Tabla cu cartonase:
Tabla cu cartonase are avantajul ca ofera recompensa copilului pentru comportamentul sau dar premilul propriu-zis nu este oferit dacat dupa ce stange toate cartonasele ceea ce inseamna ca premilul efectiv este amanat.Acest mod de premiere poate amana primirea efectiva a recompensei pentru pauza , pentru ca unele recompense nu pot fi oferite efectiv in casa si pot fi oferite in pauza sau in drumul spre casa , in schimbul unei table completate.
Acest tip de recompensa se concretizeaza prin recompensarea comportamentului cu stelute sau fete zambitoare care sunt lipite pe o tabla.
Copilului I se va cere sa stranga pe tabla un anumit numar de cartonase pentru a primi recompensa ceruta , de exemplu se poate ca dupa scoala copilul sa mearga intr-un loc pe lare vroia sa-l vada , sau in pauza sa merga intr-un loc din scoala care ii face deosebita placere.Un lucru important este ca toate comportamentele adecvate sa fie recompensate
• Aceasta metoda de recompensate este foarte potrivita pentu ca poate fi foarte discreta pentru ca se opt confectiona tablite mici de premiere si cartonase la fel de mici, de exemplu bratari cu arici pe care pot fi prinse cartonase.
Pentu a folosi tabla cu cartonase trebuie ca acest mod de recompensate sa fie folosit mai intai acasa, sa fie o recompensa cunoscuta copilului.
Recompensa efectiva de la sfarsitul tablei de recompensare depinde de ceea ce ii place copilului sa faca si gaseste el recompensat.

PROMPTUL:

• Promptul se refera la modul efectiv de a invata un copil sa aiba un comportament dezirabil intr-un mediu nou.
• Cand targhetul a fost identificat (comportamentul dezirabil, ceea ce ne dorim de la copil sa faca) “umbra” va lucra, prompta si recompensa acele comportamente in mod deosebit.
• Promptul trebuie sa fie discret . “Umbra” va folosi intodeauna promptul cel mai putin intruziv pentu ca copilul sa fie cat mai independent posibil.
• Promptul trebuie scazut in intensitate de exemplu daca copilul face singur o etapa a actiunii singur pentru aceea etapa nu I se mai ofera prompt pentru ca astfel sa ajunga sa indeplineasca singur actiunea.


• Undele dintre prompturile pe care le poate folosi “umbra” sunt:

a. Point (aratat directiv)
Se poate folosi in situatia in care copilul nu este atent la o anumita sarcina sau actiune si “umbra” poate arata chiar cu putin zgomot facut de deget pentru a recapata atentia copilului.
De exemplu: daca copii au o pauza in care se pot juca si copilul trebuie sa se joace si el “umbra” poate arata jucaria in asa fel incat copilul sa isi indrepte atentia catre jucarie si sa se duca sa o ia si apoi sa se joace cu ea. Dupa ce copilul a primit prompt si a fost recompensat de mai multe ori in legatura cu acest comportament va ajunge sa-l indeplineasca singur cu timpul.

b. Gesturi:
Acest tip de prompt poate fi folosit atunci cand copilul trebuie sa faca o activitate dar “umbra” decide sa ramana la o oarecare distanta fata de copil. Pentu a folosi gesturi in mod adecvat , copilul trebuie sa le inteleaga.
Daca spre exemplu copilul trebuie sa fie tacut intr-o situatie, “umbra” poate prompta prin indreptarea unui deget catre gura sa, din nou , aceast tip de prompt trebuie scazut si eliminat cu timpul, iar copilul trebuie sa pastreze linistea fara a primi nici un tip de prompt.

c. Imitatie
Acest tip de prompt poate include imitatia unui alt copil sau a “umbrei”.
Imitatia unui alt copil poate fii eficienta in situatia in care copilul nu stie ce sa faca si se poate utiliza de invatarea prin observatie pentru a face ce se cere de la el.
Imitatia “umbrei” se poate face si de la distanta.
De exempul daca copilul trebuie sa isi agate haina in cuier , sau sa ia cateva carti si sa le puna intr-o cutie. Aceste comportamente se pot invata prin imitarea unei alte persoane (“umbrei”). Imitatia acesta trebuie scazuta in intensitate si trebuie inlocuita cu imitatia unui alt copil.

d. Fizic
Acest tip de prompt este cel mai intruziv prompt pe care “umbra” il poate folosi. Promptul fizic trebuie folosit numai atunci cand copilul nu a reusit sa indeplineasca comportamentul dupa ce I sa-au oferit toate tipurile de prompt descrise mai sus. Promptul fizic trebuie scazut in intensitate cat mai repede cu putinta pentru ca trebuie sa oferim copilului cel mai putin intruziv tip de prompt.
De exemplu daca copilul trebuie sa picteze, dar mai intai trebuie sa amestece culorile intre ele , tutorele isi poate pune mana peste mana lui prentru a arata copilului cum sa faca asta, dar indata ce acest comportament a fost invatat promptul trebuie scazut in intensitate. Daca este necesar putem lucra acasa pentru a invata coportamente care au necesitat prompt la scoala.

e. Verbal:
Este tipul de prompt la care “umbra” trebuie sa apeleze cat mai rar cu putinta . Profesorul face ramarca adeseori ca “umbra” este prea tacuta , motivul pentru care se apeleaza la liniste este faptul ca nu vem sa obijnuim copilul sa urmeze instructiuni verbale si sa fie astfel atente doar la acestea, pentru ca , copilul nu trebuie sa depinda de nici un comportament al umbrei. Copilul trebuie in primul rand sa asculte profesorul la scoala sau sa interpreteze relatiile mediului sau ale celorlalti copii asa incat sa stie ce sa faca.
De exemplu un mod de a prompta copilul daca este atent la cerintele profesorul si vrem ca el sa isi aminteasca ce a zis profesorul putem sa intrebam “ ce a zis profesorul?” pentru ca astfel copilul isi va aduce aminte ce a zis profesorul in minte si astfel ii va fi mai bine intiparit in minte.


DISTANTA:

• Unul dintre scopurile “umbrei” este sa se retraga cat este posibil de langa copil pentru a nu mai sta numai langa el, dar trebuie totusi sa stea indeajuns de aproape incat sa ii poate oferi recompense si prompt daca este necesar. Asta inseamna ca daca vrem sa ne departam putin fizic de copil pentru ca el sa fie cat mai natural cu putinta trebuie sa ne asiguram ca ii putem face prompt sau il putem recompensa daca este nevoie de la distanta.
• Initial “umbra” trebuie sa sta cat mai aproape de copil dar cu timpul trebuie sa se retraga , se poate incepe cu cateva activitati la care stie ca copilul nu are nevoie de prompt.
• De obicei “umbra” face promptul din spatele copilului, asta pentru ca, copilul trebuie sa fie atent la invatator si la clasa , la ceea ce se intampla la tabla, in loc sa se uite la “umbra”. Daca se alege varianta de a prompta la distanta atunci “umbra” trebuie sa sta in fata copilulula o oarecare distanta pentru ca acesta sa o poata vedea cu usurinta.
• Daca “umbra” face faorte putine lucruri, activitati, aceasta e bine pentru ca inseamna ca, copilul nu are nevoie de prompt masiv si este mai independent.


ABILITATI CARE SE CER IN CLASA:

Abilitatile pe care “umbra” vrea sa le creasca in clasa de obicei include:
a. atentia crescuta, mai ales indreptata catre profesor
b. statul in scaun
c. indeplinirea actiunilor, directiunilor, date de profesor
d. ascultat cu atentie
e. limbaj
f. jocul
g. abilitati socoale si de comunicare

• Copilul va lucra sa indeplineasca cat mai multe dintre activitatile de mai sus cu succes. Trebuie sa existe un dosar in care “umbra” sa isi defineasca scopurile. Dupa fiecare zi de scoala “umbra” isi va inregistra nivelul de promptare pentru ca astfel progresul poate fi urmarit cu usurinta . Acest dosar trebuie sa fie si la indemana profesorului pentru a nota si el progresele observate.
• Profesorul va avea si el ca scop cresterea in intensitate a comportamentelor de mai sus impreuna cu Consultantul,”Umbra” si parintii copilului.
• Copilul trebuie de catre profesor ca o parte componenta a clasei, impreuna cu ceilalti copii din clasa si va beneficia de acelasi tip de educatie.
• Uneori copilul are nevoie sa lucreze si acasa la un anumit program pentru ca apoi sa-l poata indeplini cu succes la scoala . Educatorul impreuna cu “umbra” sunt in masura se identifice acele comportamente care trebuie imbunatatite acasa.

EVALUAREA PROGRESULUI:

evaluarea anuala si monitorizarea este facuta de profesor si trebuie sa includa si:
• Observatiile Consultantului
• Evaluarea facuta de “umbra” a progreselor facute de catre copil in cursul anului respectiv si care este bine monitorizata in dosarul de insemnari

ALTE COMUNICATII:

• Se pot aranja intalniri intre Consultant si Profesor daca este necesar
• Umbra trebuie implicata pe cat posibil si in programul de acasa pentru ca astfel sa fie o sursa permanenta de schimburi de informatii dintre parinti si profesor.


(Multumim mamicii care a facut traducerea, dar a vrut sa ramana anonima)
Last edited by dora on Tue Feb 05, 2008 6:51 pm, edited 1 time in total.
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby simona » Mon Sep 18, 2006 11:54 am

Multumim pentru traducere. Stiti cumva ce carti, materiale trebuie sa citesc despre acest subiect? Dani e gata de gradi si vrem sa incercam integrarea cu shadow in vreo 2 luni.
Dani, august 2003, tulburare de spectru autist
simona
 
Posts: 50
Joined: Wed Oct 26, 2005 9:29 am
Location: Bacau

shadow

Postby cami » Fri Feb 23, 2007 1:17 pm

Un articol interesant despre shadow.Noi ne-am confruntat cu aproape toate problemele prezentate aici.
http://www.iidc.indiana.edu/irca/educat ... ities.html
Horia,4ani,autism
cami
 
Posts: 11
Joined: Tue Jul 26, 2005 2:16 pm
Location: Bucuresti

Postby dora » Sun May 09, 2010 5:45 pm

Rolul insotitorului si sistemul motivator
January 2, 2010

artea a II-a – rolul insotitorului si sistemul motivator

La initierea demersului scolar exista posibilitatea ca inca copilul sa nu fi ajuns la motivatia intrinseca de a face anumite lucruri si sa ii fie inca greu sa respecte anumite reguli sau sa isi controleze toate reactiile, motiv pentru care e de preferat sa ii venim in ajutor prin construirea unui sistem motivator cand incepe scoala.

Pentru a putea lucra cu acest sistem motivator este importanta introducerea unei persoane care sa il insoteasca la scoala. Aceasta trebuie sa se integreze in timpul programului scolar in asa fel incat sa fie perceputa de ceilalti copii ca un ajutor al pedagogilor nu ca Fata sau Baiatul care vine cu copilul pentru a ii oferi acestuia ajutor special. Daca, in schimb, copiii din colectiv simt ca rolul insotitorului este doar de a ajuta sau corecta copilul cu autism, acestuia i se va pune cu usurinta o eticheta nefavorabila care se va rasfrange asupra comportamentului colegilor de clasa. Acestia se vor adresa direct insotitorului cand vor sa interactioneze cu copilul, se vor plange acestuia in legatura cu comportamentele nepotrivite ale copilului etc. Toate aceste situatii vor fi sesizate de copilul cu autism si vor putea ingreuna afirmarea independentei si autonomiei sale, nu in ultimul rand prin identificarea acestuia cu propria eticheta.

Din aceste motive este foarte importanta maniera de lucru a insotitorului de la introducerea pana la retragerea sa din programul scolar. Rolul sau este de a fi un bun observator care sa noteze ceea ce face copilul si un fin interpret al dinamicii dintre copii, care sa intervina mai putin direct in situatiile dificile. Acesta trebuie sa devina o Umbra mai subtila care din respect pentru autonomia si independenta copilului are o abordare mai putin directa si interventii mai discrete.

Prezenta unui insotitor eficace la scoala aduce multiple beneficii copilului.
Acesta capata din ce in ce mai multa incredere in propriile resurse, are mai multa libertate de a experimenta diverse moduri de reactie, castiga capacitatea de a suporta consecintele logice si firesti ale situatiei si invata mai usor din experienta. Un alt beneficiu este acela de a isi putea asuma singur victoria gestionarii adecvate a unei situatii, caci in loc de a actiona sub influenta interventiei Umbrei, este nevoit sa caute in interiorul sau solutii in loc de a le astepta din afara. Astfel poate capata mai multa incredere in propriile lui capacitati. In momentul in care copilul are deja o imagine despre Sine, un contact cu Eul sau si insotitorul il corecteaza pe loc atunci cand acesta manifesta un comportament nu foarte neadecvat cum ar fi vorbitul neintrebat in timpul orei, acesta va resimti puternic acest lucru la nivelul increderii in propriile forte si mai mult decat atat, isi va dezvolta o dependenta fata de interventia corectoare a insotitorului, subminand astfel dezvoltarea propriului autocontrol.

De aceea este de recomandat ca insotitorul sa nu intervina intruziv si evident in astfel de circumstante, ci sa actioneze subtil, sprijinind capacitatea copilului de constientizare si autocontrol. In plus este esential sa se creeze programe speciale acasa pentru reducerea manifestarilor neadecvate din timpul scolii.

Aceste programe pot include technici precum jocurile de rol, discutiile clarificatoare si povestile terapeutice si sociale adaptate nevoilor specifice ale copilului etc. Astfel abordarea este una mai putin intruziva care permite concentrarea si pe ceea ce are copilul de spus, lasand sa iasa la iveala lucruri precum felul in care resimte acesta situatia respectiva, ce i s-a parut greu sa faca sau care crede ca sunt consecintele comportamentului sau neadecvat. Tot demersul terapeutic este indreptat spre ghidarea copilului in propriul proces de constientizare a dificultatilor si solutiilor adecvate, ferindu-se de a ii oferi direct un model prestabilit de reactie.

Sistemul motivator se axeaza pe observarea zonelor ce prezinta dificultati persistente in comportamentul copilului la scoala. Pe baza respectivelor observatii urmeaza construirea unui set de reguli ce ii vor fi prezentate copilului si care trebuie formulate in maniera pozitiva si la persoana intai. De exemplu, se pot folosi formule ca „Vorbesc cand am ridicat mana si sunt numit” in loc de „Nu vorbim neintrebati in timpul activitatilor” sau „Ma joc cu copiii in pauze” in loc de „In pauze nu stau singur” etc. Iar ultimul pas este discutarea regulilor in profunzime si alegerea consecintelor pe care le va produce respectarea sau nerespectarea acestora.

Este esential ca regulile sa fie stabilite impreuna cu copilul pentru a ii arata astfel ca este respectat si ca parerile lui sunt importante. Acest demers il ajuta foarte mult in a intelege ca regulile nu sunt interventii arbitrare aparute ca urmare a unui comportament „rau” al lui ci au rolul de a il incuraja pentru a putea functiona cat mai bine in mediul scolar, pentru a se simti mai bine printre ceilalti si nu in ultimul rand pentru a face fata cu succes situatiilor noi sau dificile. Pe langa beneficiile comportamentale evidente pe care le ofera , acest sistem ajuta copilul in a invata sa se autoevalueze si in a fi din ce in ce mai constient de propriul comportament, acesta fiind un pas important in a putea sa preia controlul asupra reactiilor impulsive sau mai putin constiente.
http://irinaioanacalota.wordpress.com/category/autism/
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI


Return to ASPECTE TEORETICE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron