Materiale informative

Moderators: camel, moderators

Materiale informative

Postby laurentia74 » Mon May 11, 2009 11:25 am

Buna ziua. As vrea sa pun la dispozitia parintilor interesati materialele informative pe care le-am adunat in aceasta perioada . N-am nici cea mai vaga idee cum trebuie constituit un blog. Daca are cineva rabdare sa-mi explice ,le postez cu mare placere.
laurentia74
 
Posts: 236
Joined: Tue Apr 21, 2009 2:49 pm

Postby gamara » Tue May 12, 2009 1:15 am

puteti sa va faceti foarte usor un cont pe http://ro.wordpress.com/ (e la fel de simplu ca si cum v-ati crea o adresa de mail) si sa postati acolo articole cu materialele ce le aveti, urmand a specifica pe forum adresa blogului, sau puteti sa imi trimite-ti mie materialele d-voastra, si le voi posta pe site-ul de materiale ce am incercat sa il creez pentru a putea fi accesat de toata lumea.
daca doriti sa imi trimite-ti mie materialele, o puteti face folosind serviciul http://www.transfer.ro . faceti o arhiva zip cu toate materialele, intrati pe transfer.ro , specificati acolo cui vreti sa le trimite-ti, incarcati arhiva creata si gata :D
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby laurentia74 » Tue May 19, 2009 6:39 pm

Scuzati-ma de intarziere; trec printr-o perioada mai mult decat agitata;pe langa problemele de zi cu zi ale terapiei,imi schimb locul de munca zilele urmatoare[m-am saturat de drumuri si de zambit la comanda!]imi pare mai usor sa trimit spre dumneavoastra materialele;le selectez chiar in aceasta seara,cand revin de la serviciu.
laurentia74
 
Posts: 236
Joined: Tue Apr 21, 2009 2:49 pm

Postby gamara » Wed May 20, 2009 2:36 pm

gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara


Postby gamara » Mon May 25, 2009 8:10 pm

O promisiune mai veche :
More Than Words - Fern Sussman
Last edited by gamara on Sun May 31, 2009 7:52 am, edited 1 time in total.
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby laurentia74 » Wed May 27, 2009 7:13 am

Buna ziua.V-am trimis mai multe mail-uri cu materiale.V a rog sa-mi scrieti daca le-ati primit[pentru gamara].
laurentia74
 
Posts: 236
Joined: Tue Apr 21, 2009 2:49 pm

Postby crinabm » Sat May 30, 2009 11:16 pm

More Than Words - Fern Sussman nu o pot downloada din pacate.
crinabm
 
Posts: 15
Joined: Mon Nov 22, 2004 11:20 pm

Postby gamara » Sun May 31, 2009 7:54 am

Incercati sa intrati pe site, si acolo mergeti la Carti - Literatura de specialitate si descarcati-o din lista de acolo, daca nu merge direct de pe link.
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby crinabm » Mon Jun 01, 2009 4:22 pm

Am reusit sa descarc cartea, multumesc frumos.
crinabm
 
Posts: 15
Joined: Mon Nov 22, 2004 11:20 pm

Postby gamara » Thu Jul 02, 2009 5:24 pm

laurentia74 wrote:Buna ziua.V-am trimis mai multe mail-uri cu materiale.V a rog sa-mi scrieti daca le-ati primit[pentru gamara].

Am primit materialele si de-abia acum am reusit sa le postez pe site. Scuze de intarziere, am avut un program extrem de incarcat in ultima vreme (si un scurt concediu la final)
Am primit materiale si de la alte persoane, si incet-incet le postez pe toate pe site. O parte din ele le-am postat deja
gamara
 
Posts: 127
Joined: Tue Jan 01, 2008 8:53 am
Location: Timisoara

Postby laurentia74 » Thu Aug 13, 2009 6:30 pm

Nepoata mea ,de clasa a X a ,traduce An Inside Viev de Temple Grandin.Deja citesc din carte si imi pare f. interesanta. Nu stiu daca am voie sa o postez;traducerea nu este chiar perfecta dar e suficient de buna pt. noi.Daca o doreste cineva, o pot trimite.
laurentia74
 
Posts: 236
Joined: Tue Apr 21, 2009 2:49 pm

Postby dora » Tue Sep 01, 2009 1:08 pm

Laurentia,

cred ca poti posta cu incredere...sa zicem ca sunt impresii de lectura
Si transmite-i multumiri nepoatei din partea parintilor
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Postby laurentia74 » Tue Sep 29, 2009 7:52 pm

Revin cu o promisiune mai veche dar si cu parere de rau ca nu este toata traducerea; nu stiu daca mai pot traduce destul de curand ;nu luati in seama eventualele greseli ; esenta conteaza.


EXPERIENTA MEA CU GANDIREA VIZUALA, PROBLEMELE SENZORIALE SI DIFICULTATILE DE COMUNICARE
De Temple Gardin, Ph. D. Profesor asistent, Universitatea de stat din Colorado Fort Collins, Colorado 80523, SUA
(Actualizare IUNIE 2000)

INTRODUCERE

In aceasta lucrare voi descrie experientele mele cu autismul. Principalele domenii pe care le voi acoperii sunt gandirea vizuala, problemele senzoriale si dificultatile in comunicare. Dupa ce-mi voi descrie experientele, o sa vorbesc despre asemanarile si deosebirile dintre mine si alte persoane ce sufera de autism. Aici sunt probabil o serie de subramuri ale autismului ce variaza in functie de gravitatea si categoria anormalitatilor.

SENSIBILITATE AUDITIVA SI VIZUALA

Auzul meu este ca si cum as avea un amplificator de sunet setat la maximum. Urechile mele sunt ca un microfon ce stimuleaza si amplifica sunetul. Am doua alegeri: 1) sa-mi “pornesc” urechile si sa ma inec in sunete sau 2) sa-mi “inchid” urechile. Mama mi-a spus ca uneori ma comportam ca si cum eram surda. Testele pentru auz au indicat ca auzul meu era normal. Nu pot modula stimulii auditivi care apar. Am descoperit ca pot impiedica sunetele dureroase adoptand in stereotip ritmic comportamentul autist. Uneori “dezacordez” (adica nu acord atentie). De exemplu, voi asculta la radio in masina un cantec preferat iar mai apoi realizez ca m-am “dezacordat” si am pierdut jumatate de cantec. In colegiu a trebuit sa iau constant notite ca sa previn dezacordarea.
Nu ma pot descurca sa vorbesc la telefon intr-un birou zgomotos sau intr-un aeroport. Alti oameni pot folosi telefonul intr-un aeroport zgomotos, dar eu nu. Daca incerc sa sortez sunetul din fundal, de asemenea o sa sortez si vocea de la telefon. Persoanele autiste cu probleme mai mari de procesare auditiva sunt inapte sa asculte o conversatie intr-un hol de hotel relativ linistit.
Persoanele autiste trebuie protejate de sunetele ce le pot rani urechile. Zgomotele tari si bruste imi ranesc urechile - ca burghiul unui dentist ce atinge un nerv (Grandin 1992a). Un om autist inzestrat din Portugalia a scris: “ieseam din pielea mea cand animalele faceau zgomote” (White and White 1987). Un copil autist o sa-si acopere urechile pentru ca sigur sunetele ii provoaca durere. Este ca o reactie brusca si excesiva de teama. Un zgomot brusc (chiar si unul relativ slab) imi va face deseori inima sa bata mai tare.
Inca imi displac locurile cu foarte multe zgomote diferite, cum ar fi centrele de cumparaturi si arenele sportive. Sunetele continue ascutite, cum ar fi ventilatoarele de la baie sau uscatoarele de par, sunt enervante. Pot sa-mi opresc auzul sa-l protejez de majoritatea sunetelor, dar sigur sunetele frecvente nu se pot dezacorda. Este imposibil pentru un copil autist sa se concentreze intr-o clasa daca el sau ea este bombardat de sunete care zbiara in creierul ei/lui ca un motor cu reactie. Zgomotele stridente si ascutite sunt cele mai rele. Un zgomot scazut nu are niciun afect, dar o bomba exploziva imi raneste urechile. Ca si copil, guvernanta mea obisnuia sa fosneasca o punga de hartie sa ma pedepseasca. Brusc, zgomotul tare era tortura.
Frica de un zgomot ce-ti poate rani urechile este cauza frecventa a multor istericale si comportamente neadecvate. Unii copii autisti vor incerca sa sparga telefonul deoarece le este frica ca va suna. Multe comportamente neadecvate sunt direct declansate de anticiparea supunerii la un zgomot dureros. Comportamentele neadecvate pot aparea cu cateva ore inainte de zgomot.
Zgomotele comune ce cauzeaza discomfort la foarte multe personae autiste sunt clopoteii de la scoala, alarmele de incendiu, soneria de pe panoul de marcaj din sala de gimnastica, reactia strigatului in microfon si haraitul scaunelor pe podea. Cand am fost copil, mi-era frica de feribotul care ne ducea la casa noastra de vacanta. Cand feribotul a sunat de plecare, m-am tavalit pe podea tipand. Copiii autisti si adultii se pot teme de caini sau bebelusi deoarece latratul cainilor sau plansetul bebelusilor le pot rani urechile. Cainii si bebelusii sunt imprevizibili si pot face un zgomot dureros fara avertizare.
Copiii sau adultii cu o sensibilitate mai mare la sunet se pot de asemenea teme de sunetele valurilor sau ale unei ape curgand (Stehli 1991). Copiii cu probleme de sensibilitate auditiva mai mici pot fi atrasi de sunet si de stimuli vizuali pe care majoritatea copiiilor autisti tind sa le evite. Imi placea sunetul apei curgand si ma bucuram de turnarea apei inainte si inapoi intre cutii cu suc de portocale; intrucat un alt copil putea sa evite sunetul apei curgand. Imi placea stimularea vizuala privind usi glisante automate; intrucat un alt copil ar putea sa alerge si sa tipe cand el sau ea vede o usa glisanta automata. Un aspirator zgomotos poate cauza frica intr-un copil autist si poate fi o concentrare placuta pentru un alt copil. Cand ma uit la usile glisante automate, am acelasi sentiment placut pe care obisnuiam sa il am cand incepeam sa ____?___ (miscarea oscilanta a corpului de “du-te vino”) sau alte stereotipuri de comportament autist. Unele personae autiste pot vedea licarirea luminilor fluorescente. Coleman et al. (1976) a descoperit ca luminile fluorescente intensifica comportamentul repetitiv in unii copii autisti.

EXPERIENTE TACTILE

Pe durata calatoriilor mele spre multe conferinte de autism, cativa parinti mi-au spus ca terapia prin “tinere” a fost benefica. Aceasta nu este “remediul” asa cum admit unii dintre sustinatorii acestei idei, dar poate fi un afect benefic pentru unii copii. Dupa parerea mea, beneficiile terapiei prin “tinere” poate fi obtinuta prin metode mai putin stresante. M-am ghemuit de frica cand m-am uitat la BBC la o emisiune, “Vizita”, si sunt fericita ca nu a trebuit sa indur tinerea fortata. Fisher (1989) descrie o abordare blanda de tinere care a functionat cu fiica sa.
O mama mi-a spus ca si-a incurajat docil copilul sa tolerezee din ce in ce mai multa “tinere”, si el a raspuns cu afectiune sporita si cu contact visual imbunatatit. Powers si Thorworth (1985) a descoperit contactul visual si interesul pentru oameni imbunatitite dupa ce a folosit o metoda docile de comportament. In unul din cazuri, un baietel era tinut intr-o imbratisare pana cand se opera din plans. Pe masura ce baiatul se oprea din plans, acesta era eliberat.
Cred ca efectele benefice ale “tinerii” la unii copii sunt menite sa desensiblizeze atingerea sistemului nervos la copilul autist. Este un proces senzorial psihologic ce nu are legatura cu legatura dintre mama si copil sau a furiei. Nu sunt deloc de acord cu Welch(1983) cum ca un copil trebuie sa devina foarte suparat pentru ca “tinerea” sa devina eficenta. Problemele senzoriala la autism sunt deseori trecute cu vederea. Multi autisti sunt suprasensibili la atingere si sunet. Copii autisti au probleme cu imputul modulator sensorial (Ornitz 1985).

PROBLEME TACTILE AUTISTE

Ma retrageam cand oamenii voiau sa ma imbratiseze, deoarece atingerea trimitea in corpul meu un val coplesitor de stimulare asemenea fluxului. Doream sa simt sentimental placut de a fi imbratisat, dar atunci cand cineva ma imbratisa, efectul asupra sistemului meu nervos era coplesitor. Era o situatie “apropiere-evitare”, dar senzorul de stimulare cauza evitarea, si nu manie sau frica asa cum au sugerat Richer si Zappella (1989). Un om autist, intervievat de Cesaroni si Garber, a afirmat faptul ca atingerea nu era dureroasa, dar era coplesitoare si confuza. Mici mancarimi si zgarieturi pe care majoritatea oamenilor le ignorau erau tortura. O fusta aspra (ex. Stofa) era ca si cum glaspapirul imi freca si zgaria pielea. Spalarea parului era de asemenea teribila. Cand mama imi spala parul, scalpel ma durea. De asemenea aveam probleme cu adaptarea la noi tipuri de haine. Imi trebuiau cateva zile pentru a nu mai simti pe corpul meu noile tipuri de haine; avand in vedere ca o persoana normal se adapteaza la schimbarea de la pantaloni la rochie in 5 minute. Noua lenjerie imi cauza un mare discomfort si trebuia sa o spal inainte sa o port. Multi oameni cu autism prefera pentru piele bumbac moale. De asemenea imi placeau pantalonii lungi deoarece nu suportam ca picioarele mele sa se atinga unul de celalalt.

TERAPIA SENZORIALA

Terapistii au ajutat multi copii autisti prin atingerea usoara si stimularea vestibulara (Ayres 1979; King 1989). Unele din efectele acestei stimulari este sa desensibilizeze sistemul tactil. Acest lucru nu este un remediu, dar a sporit vorbirea, afectiunea si contactul visual la unii copii. De asemenea ajuta pentru a micsora comportamentele neadecvate si cele stereotip. Activitatile senzoriale sunt facute usor ca jocuri amuzante si niciodata fortat. Multe incurajari si cateva lucruri cu character bagaret se pot folosi, dar un bun therapist stie cat de departe el sau ea se poate impune inainte ca stimularea sa devina atat de coplesitoare astfel incat copilul sa inceapa sa planga. Chiar si activitatile cu caracter bagaret sunt facute distractive. Pe durata activitatilor, terapistul va lucre de asemenea pe imbunatatirea limbajului si a stabilirii contactului vizual.
Ray et al. (1988) a descoperit ca un copil mut va cauta sa produca des sunete pentru exprimare cand el sau ea se va dansa pe un ritm. Dansul stimuleaza sistemul vestibular si cerebelul deteriorat/defectuos. Invartitul/balansatul intr-un scaun de doua ori pe saptamana ajuta la reducerea hiperactivitatii (Bhatara et al. 1981); si vibratiile prevazute reduc comportamentul stereotip (Murphy 1982). Cercetarile de asemenea au aratat ca exercitiile aerobice viguroase reduc comportamentul stereotip (Elliot et al. 1994).
Hipersensivitatea la atingere poate fi desensibilizata prin mangaierea/lovirea/atingerea ferma dar blanda cu diferite tesaturi (Ayres 1979). Apasarea trebuie sa fie indeajuns de ferma sa stimuleze adanc receptorii tactili. Atingerea foarte incet va fi evitata deoarece sporeste stimularea si excitarea sistemului nervos. Stimularea sezoriala si vestibulara va avea de asemenea un afect benefic in imbunatatirea afectiunii si a comportamentului social.
Stimularea adanca tactile este de asemenea calmanta (Ayres 1979; King 1989). Terapistii rostogolesc de obicei copiii pe un covor. Multi copii autisti vor cauta presiunea adanca. Multi parinti mi-au spus faptul ca, copiii lor se baga sub captuseala canapelei sau a saltelei. O aplicatie lenta si regulata de presiune avea un efect calmant asupra mea; si deodata un gest spasmodic tindea sa cauzeze stimulare (Grandin 1992b).comportamentele auto-stimulatoare pot fi reduse prin purtarea unui costum ce produce presiune de catre un copil autist (McClure et al 1991; Zisserman 1992).
Rezultate bune pot fi deseori obtinute cu mai putin de o ora de tratament sensorial pe zi. Irosirea orelor si orelor in fiecare zi nu este necesara. Daca o metoda de tratament va fi eficienta intr-un caz particular, aceasta va duce la imbunatatire cu sume rezonabile de effort. Eficienta tratamentului sensorial variaza de la copil la copil.

EXPLORAREA TACTILA

Ambele studii umane si animale indica faptul ca presiunea adanca este calmanta si reduce stimularea la sistemul nervos. Takagi si Kobagas (1956) au descoperit faptul ca presiunea aplicata asupra ambelor parti ale corpului unei persoane reduce ritmul metabolic, ritmul cardiac si masa musculara. Ciupirea usoara a pielii unui iepure cu agrafe capitonate creeaza o indicare electoencefalograma dezactivata, relaxarea masei muscular si somnolent (Kumazawa 1963). Presiunea usoara aplicata pe ambele parti ale unui porc intr-o adancitura captusita in V va induce somn si relaxare (Grandin si al. 1989). Frecarea si ciupirea usoara a labei unei pisici va reduce activitatea tonica in nucleul coloanei dorsal si cortexul smatosenzor (parte a creierului care primeste senzatiile tactile (de atingere)(Melzack et al. 1969).

MASINA DE PRESIUNE

Ravneam la stimularea prin presiune adanca, dar m-am retras si rigidizat cand matusa mea m-a imbratisat. In cele doua carti ale mele (Grandin si Scariano1986 si Grandin 1995), descriu o masina de presiune pe care am construit-o pentru a-mi satisface pofta pentru sentimental de a fi tinut. Masina era facuta in asa fel incat sa pot controla cantitatea si durata presiunii. Era acoperit cu cauciuc spongios si putea aplica presiunea peste o mare suprafata a corpului meu.
Treptat eram capabila sa tolerez masina ce ma tinea. Hipersensibilitatea sistemului meu nervos s-a redus incet. Un stimul ce era odata coplesitor si care incerca sa evite durerea devenise acum placut. Folosirea masinii mi-a oferit posibilitatea sa tolerez atingerea altei persoane. O explicatie partial pentru lipsa de empatie in autism poate fi din cauza unui system nervos suprasensibil ce protejeaza un copil autist de primirea stimulilor tactili si comfortabili ce provin de la imbratisare. Am invatat cum sa mangai pisica noastra mult mai gentil dupa ce am folosit masina de presiune. Trebuia sa sa devina comfortabil pentru mine inainte sa pot oferi comfort pisicii. De vreme ce m-am descurcat cu bovinele, ating de obicei animalele deoarece ma ajuta sa ma simt blanda fata de ele. Este important sa desensibilizezi un copil autist astfel incat el/ea sa poata tolera atingerea confortabila. Am descoperit ca daca-mi folosesc regulat masina pentru presiune asupra unei singure baze am imagini placate in vise. Experimentarea sentimentului comfortabil de a fi tinut a facut ca gandurile daunatoare sau rautacioase sa dispara.
Cateva masini pentru presiune sunt folosite acum la clinicile de integrare senzoriala din SUA. Terapistii au descoperit ca unii copii hiperactivi sau autisti vor folosi imediat masina, iar altii sunt atat de hipersensibili la atingere incat initial evita masina si alte activitati ce implica atingerea, cum ar fi pictarea cu degetele sau frecarea cu diferite materiale. Copiii hipersensibili sunt incurajati bland sa participle la activitatile tactile chiar daca ei initial evitau. O activitatea ce initial provoca aversiune si care era coplesitoare treptat devine placuta. Activitatile ce implica atingerea devin placute atunci cand sistemul nervos devine desensibilizat. De exemplu, copiii care nu pot tolera spalatul pe dinti pot fi desensibilizati prin frecarea usoara in jurul gurii.

REACTII ANIMALICE

Reactia mea la a fi atinsa era ca si un cal salbatic retragandu-se si evitand. Reactiile unui copil autist la atingere si ale unui cal salbatic pot fi similare. Procesul de imblanzire al unui cal salbatic are multe similaritati cu reactiile unui copil autist la atingere.
Sunt doua metode care pot fi folosite pentru a imblanzi un cal: 1) tinerea fortata si 2) imblanzirea treptata. Ambele metode functioneaza. Tinerea fortata este mai rapida si mult mai stresanta decat putin mai lentul proces de imblanzire treptata. Antrenorii de cai buni folosesc tinerea fortata doar la cai foarte tineri.
Cand tinerea fortata este folosita pe animale, grija este luata pentru a evita excitarea. Procedura este pe cat de linistita si pe cat de usor posibil. Animalul este legat sigur sau tinut intr-un dispozitiv restrans de tinut animale. Este tinut stramt si ii este imposibil sa loveasca sau sa se zvarcoleasca. Pe durata perioadei restranse, antrenorul mangaie si si dezmiarda toate partile de pe corpul animalului si vorbeste bland cu el. Atingerea fiecarei parti de pe corpul animalului este un component important pentru procedura de imblanzire. Animalul este eliberat cand nu mai opune rezistenta. Rareori sedintele dureaza mai mult de o ora. Un dezavantaj al acestei procedure este ca strangerea fortata este stresanta.
Imblanzirea prin apropiere este facuta mult mai treptat. Am antrenat repetat o oaie sa intre intr-un dispozitiv similar cu masina mea pentru presiune (Grandin, 1989). Oaia era introdusa treptat in dispozitiv. La inceput ele doar se asezau in dispozitiv si apoi presiunea era aplicata pentru cresterea cantitatii de timp. Antrenorii de cai au descoperit faptul ca manuirea cailor nervosi este mai usoara daca sunt mangaiati si periati frecvent. La inceput calul se poate eschiva, dar treptat va incepe relaxarea odata cu mangaierea. La fel ca si copilul autist, atingerea care initial provoca aversiune acum devine placuta. Un stimul ce era odata evitant activ este acum ______cautat____? activ.

COGNITIV VERSUS SENZORIAL

In aceasta pagina m-am concentrate pe aspectele senzoriale ale autismului si nu am vorbit despre factorii comportamentali si cognitive (de cunoastere). Aspectele cognitive si comportamentale sunt importante, dar m-am concentrate pe aspectele senzoriale deoarece aceastea sunt deobicei neglijate.
Problemele de procesare senzoriala pot explica unele comportamente autiste, si diferentele in procesul cognitive pot explica altele. Cerebelul si anomaliile trunchiului cerebral sunt probabil explicatia a multor problem senzoriale, dar nu vor explica diferentele cognitive, cum ar fi gandirea concreta si abilitatile neobisnuite de vedere in spatiu. Diferentele cognitive dintre copilul autist si copilul normal sunt probabil realizate de alte anomalii ale creierului. Autopsiile a 9 creiere autiste releva anomalii la nivelul cerebelului, hipocampusului, amigdalei si alte parti ale sistemului limbic (Bauman 1991, si Bauman si Kemper 1994). Aceste suprafete sunt in corelatie cu invatatul si memoratul. Electrocefalograma indica faptul ca copiii autisti prezinta anormalii severe in capacitatea lor de a-si transforma atentia dintre stimuli vizuali si auditivi (Courchesne et al. 1989). Structurile creierului ce controleaza transpunerea atentiei sunt conectate la vermis cerebelos. Anormaliile in transpunerea atentiei pot fi bazele comportamentului repetitiv si ale deficientelor sociale. Acest lucru ar putea explica probabil de ce tratamentele ce stimuleaza cerebelul si anumite tratamente senzoriale adesea aduc imbunatatiri comportamentale. Mai multe cercetari au aratat faptul ca amigdala (central emotional) in creier este subdezvoltata. Aceasta poate explica cateva din deficitele sociale ale autismului. Scanarile creierului au demonstrat ca unele din circuitele dintre cortexul frontal si amigdala nu functioneaza normal (Haznader et al., 1997). Acest lucru poate forta o persoana cu autism sa-si foloseasca intelectul si logica pentru a lua decizii sociale in locul sugestiilor emotionale.

SINTOMELE PRIVARII SENZORIALE

Sintomele privarii senzoriale la animale si multe sintome autiste sunt similare. Animalele limitate la un mediu incojurator steril sunt excitabile si angajate in seterotipuri, auto-daunatoare, hiperactive si perturbate de relatiile sociale (Grandin 1989 b; Mason 1960; Harlow si Zimmerman 1959 ). Un animal intr-un mediu inconjurator arid se angajeaza in stereotipuri in dorinta de a se auto-stimula.
De ce ar avea un leopard dintr-o cusca de la zoo si un autist lucruri in comun? Din propria-mi experienta, as dori sa sugerez un raspuns posibil. Alimentarea auditiva si tactile deseori ma coplesea. Zgomotele puternice imi ranesc urechile. Cand zgomotul si suprastimularea senzoriala deveneau prea intense, eram capabila sa imi “opresc” auzul sis a ma retrag in lumea mea. Probabil copilul autist isi creeaza propriul auto-impuls de privare senzoriala.
In inceput, poate nu am primit stimularea de care era nevoie pentru o dezvoltare normala. Poate acolo sunt anormalitati la sistemul nervos central ce se produc ca un rezultat al evitarii de admitere al copilului autist. Anormalitatile initiale senzoriale ale procesarii cu care copilul se naste cauzeaza evitarea initiala. Studiile de la autopsii demonstreaza ca anormalitatile cerebelului exista dinaintea nasterii (Bauman 1991 si Kemper 1994). Cu toate astea, sistemul limbic care de asemenea prezinta anormalitati nu este matur pana ce copilul nu are 2 ani. Posibilitatea unei deteriorari secundare la sistemul nervos central poate explica de ce copiii tineri in inteventia prematura in programele educative au o prezicere mai buna decat copiii care nu primesc un tratament special.
Studiile pe animale si oameni arata ca restrictia admiterii senzoriale duce la suprasensibilizarea la stimulare a sistemului nervos central. Efectele restrictive senzoriale premature sunt deseori pe lunga durata. Asezarea unei cesti mici pe antebratul unei persone pentru o saptamana ca sa blocheze sensibilitatile tactile va face ca suprafata corespunzatoare de pe celalalt brat sa devina mult mai sensibila (Aftanas si Zubeck 1964). Cateii crescuti in custi sterile devin hiperexcitabile iar curentele lor cerebrale (EEG) inca arata semne de suprastimulare 6 luni dupa mutarea din cusca (Melzack si Burns 1965). Curentele cerebrale ale copiilor autistic de asemenea prezinta semne de stimulari inalte (Hutt et al. 1965). Taierea firelor de par pe puii de sobolan va cauza suprasensibilizarea partilor creierului care sunt alimentate de firele de par (Simon si Land 1987). Aceasta anormalitate este relativ permanenta. Suprafetele de pe creier erau inca anormale dupa ce firele de par au crescut inapoi.
Poate va fi benefic daca copiii autisti erau mangaiati bland si “neteziti” cand ei rigidizau si se retrageau. Deseori ma intreb daca primeam mai multa stimulare tactila ca si copil poate deveneam mai putin “nervoasa” ca si adult. Tratarea puilor de sobolani produc adulti calmi care sunt mult mai dispusi sa exploreze un labirint (Denenberg et. Al. 1962, Ehrlich 1959). Stimularea tactile este vitala pentru copii si ajuta la dezvoltarea lor.

CE ESTE GANDIREA VIZUALA?

Gandirea in limbaj si cuvinte este straina mie. Eu gandesc total in imagini. Este ca si cum as reda casete diferite intr-un video in imaginatia mea. Obisnuiam sa cred ca toata lumea gandea in imagini pana cand am intrebat multi oameni diferiti despre procesul lor de gandire.
Am transmis un mic test informal cognitiv la mai multi oameni. Sunt rugati sa-si acceseze memoria pentru turle de biserici sau pisici. Un obiect care nu este in imediatul mediu inconjurator al persoanei ar trebui sa fie folosit pentru procedura de vizualizare. Cand fac asta, vad in imaginatia mea o serie de “filmulete” de la diferite biserici sau pisici pe care le-am vazut sau le stiu. Multi oaemni “normali” vor vedea o imagine vizuala a unei pisici, dar asta este un tip de generica generalizare a unei imagini ale unei pisici. De obicei nu vad o serie de pisici insufletite sau filmulete cu biserici decat daca este vorba de un artist, parintele unui copil autist sau un inginer. Conceptul meu de “pisica” consta intr-o serie de filmulete ale unor pisici pe care le-am cunoscut. Nu este o pisica generalizata. Daca mentin gandul despre pisici sau biserici pot manipula imaginile “video”. Pot pune zapada pe acoperisul bisericii si sa-mi imaginez ca pamantul bisericii arata ca si cum parcurg sezoane diferite.
Unii oameni isi acceseaza cunostintele despre “pisica” ca vorbire orala sau scrisa. Pentru mine, in memoria mea nu sunt informatii bazate pe limbaj. Ca sa accesez informatii spuse, repornesc un “filmulet” al persoanei vorbind. Sunt cativa oameni geniali care au putina gandire vizuala. Un profesor mi-a spus ca faptele doar vin in mintea lui instantaneu fara imagini vizuale. Ca sa extrag faptele, trebuie sa le interpretez ca pe o pagina vizualizata dintr-o carte sau sa “repornesc fimuletul” de la evenimentul anterior. Aceasta metoda de gandire este mai inceata. Este nevoie de timp ca sa “pornesc” caseta in imaginatia mea.
Cercetarile indica faptul ca gandirea verbala si gandirea vizuala lucreaza prin sisteme ale creierului diferite (Farah 1989; Zeki 1992). Studiile pacientilor cu creierele avariate indica faptul ca un sistem poate fi avariat, pe cand celalalt sistem poate fi normal. Creierul este proiectat cu sisteme modulare. Aceste sisteme pot lucra fie impreuna fie separat pentru a efectua sarcini diferite. De exemplu, persoane cu anumite tipuri de avarii ale creierului pot recunoaste obiecte cu margini drepte, dar nu pot recunoaste obiectele cu margini iregulate. Modulul creierului care recunoaste formele iregulate s-a avariat (Weiss 1989). In autism, sistemele ce proceseaza problemele vizuale-spatiale sunt intacte. Este o posibilitate ca aceste sisteme sa fie dezvoltate pentru a compensa deficitul in limbaj. Sistemul nervos are o remarcabila plasticitate; o parte poate prelua si compensa deficitul in limbaj. Sistemul nerovs are o ramarcabila plasticitate; o parte poate prelua si compensa partea avariata (Huttenlocher 1984). Un studiu functional MRI de Ring et. Al. (1999) indicat faptul ca persoanele cu autism depind mai mult de partile vizuale ale creierului.

FOLOSIND VIZUALIZAREA

Gandirea vizuala este o calitate foarte buna in cariera mea ca deisigner pentru echipamentul custilor de animale si am devenit recunoscuta pe plan international in acest domeniu. Desenarea desenelor elaborate de echipament si tarcuri din beton si fier pentru custile de animale este simpla. Pot vizualiza un fim a echipamentului terminat in mintea mea. Pot porni in imaginatia mea simulari de testare a felul cum va functiona cu diferite marimi de animale.
Discutiile cu alti oameni autisti au descoperit metode vizuale de gandire in sarcini care deseori sunt considerate secventiale si nonvizuale. Un programator geniu si autist de calculatoare mi-a spus ca vizualizeaza intregul ax al programului in mintea sa si completeaza in codul programul in fiecare bransa. Un autist compozitor talentat mi-a spus ca face “imagini auditive”. In toate aceste cazuri, un intreg aburos sau o structura globala sunt vizualizate iar detaliile sunt adaugate intr-o maniera non-secventiala. Cand proiectez echipamentul, deseori am o schita generala a sistemului iar apoi fiecare sectiune devine mai clara cand adaug detalii.
Cand rezolv o problema stiintifica sau vad literatura stiintifica, o fac non-secventional. Procesul este ca si cum as incerca sa-mi dau seama ce este o imagine pe un puzzle, cand doar cateva din piese sunt puse impreuna. O piesa este pusa intr-un colt si apoi alt colt si apoi 4 din piese sunt intr-un loc, o persoana poate sa spuna ca acel puzzle are o imagine cu o casa pe ea.
Ca si copil si adult tanar, eram buna la construit lucruri, dar a fost nevoie de timp sa invat cum liniile simbolice de pe un set de desene de inginerie referitoare la “filmuletul” unei case sau a unei piese dintr-un echipament ce era in imaginatia mea. Dupa ce am invatat sa citesc desenele de inginerie, am putut apoi instant sa traduc simbolurile de pe desene intr-o vizualizare a structurii finale. Cand aveam 28, abilitatile mele de a schita s-au imbunatatit deodata dupa ce m-am uitat la un proiectant priceput.
Mi-am luat un creion ca al lui, si apoi i-am copiat stilul, dar desenul pe care il faceam era un nou design. Cand desenul era terminat puteam “reda filmuletul” si “testa” echipamentul sa vad daca merge. Gandirea vizuala nu este o metoda rapida de gandire. Este nevoie de timp sa “redai” un “filmulet”. Sunt incapabila sa accesez instant memoria. Un contabil cu autism mi-a scris si mi-a explicat ca trebuie sa gandeasca incet la biroul lui, dar poate rezolva probleme care sunt dificile pentru alti contabili.
Gandirea vizuala este de asemenea asociata cu inzestrarea intelectuala. Albert Einstein era un ganditor vizual care a esuat in liceu in necesitatea de limbaj si s-a bazat pe metode vizuale de studiu (Holton 1971-72). Teoria lui a relativitatii era bazata pe imaginarea vizuala a mutarii vagoanelor si districtu pe razele de lumina. Istoria familiei lui Einstein include o frecventa mare a autismului, dislexiei, alergiei la mancare, aptitudinilor mari ale intelectualitatii si talente muzicale si chiar el insusi avea multe caracteristici autiste – un cititor inteligent poate descoperi dovezile lor in Einstein si Einstein (1987). Alti mari oameni de stiinta cum ar fi Leonardo da Vinci, Faraday si Maxwell erau ganditori vizuali (West 1991).
Darul intelectualitatii este comun in istoriile familiilor cu multe persoane cu autism. In propria mea istoria a familiei, bunicul meu din partea tatalui era un pioner care a inceput cea mai mare organizatie a fermei de grau din lume. O sora este dislexica si este geniala in arta deorarii caselor.
Cand ma gandesc la conceptele abstracte, cum ar fi relatiile cu oamenii, folosesc imagini vizuale, cum ar fi o usa glisanta. Relatiile trebuie apropiate usor deoarece inaintarea rapida poate zdruncina usa. Gandirea asupra usii nu era de ajuns; trebuia de fapt sa trec prin ea. Cand eram in liceu si colegiu, aveam de fapt, usi fizice ce simbolizau schimbarile majore din viata mea, cum ar fi absolvirea. Noaptea, urcam printr-o trapa pe acoperisul dormitorului pentru a sta pe acoperis si pentru a gandi la viata de dupa colegiu. Trapa simboliza absolvirea. Usile reprezentau un limbaj vizual pentru a exprima idei care de obicei sunt exprimate oral.
Park si Youderian (1974) de asemenea relatau folosirea simbolurilor vizuale, cum ar fi usi, pentru a descrie conceptele abstracte. Vizualizarea m-a facut capabila sa inteleg Tatal Nostru (rugaciunea). “Puterea si gloria” erau turnuri de inalta tensiune si curcubeu stralucitor de soare. Vizualizez cuvantul incalcare ca un semn de pe copacul vecin pe care scrie “nu incalcati”.
Nu mai folosesc usile glisante ca sa inteleg relatiile personale, dar tot trebuie sa asociez o relatie particulara cu ceva ce am citit sau am experimentat. De exemplu, un conflict intre vecinii mei era ca si cum SUA si Europa se luptau pentru datoriile traditionale. Toate amintirile mele sunt imagini vizuale ale unor evenimente specifice. Ganduri noi si proiectarile pentru echipamente sunt combinarile si rearanjamentele unor lucruri pe care le-am experimentat anterior. Am nevoie sa vad si sa folosesc toate tipurile de echipamente pentru animale deoarece asta programeaza “computerul vizual”.
Park (1967) de asemenea a explicat faptul ca fiica ei invata substantivele intai. Substantivele sunt usoare deoarece pot fi asociate cu imaginile din mintea sa. Cuvintele cecorespunzatoare sunt des folosite. De exemplu, cuvantul Dick(Richard) facea referire la pictat. Asta s-a intamplat deoarece fiica lui Park vazuse o poza a mobilei pictate a lui Dick intr-o carte. Park (1967) de asemenea descria de ce fiica sa avea probleme cu pronumele personal si nu folosea cuvantul “eu”. Crede ca numele ei este “tu” deoarece asa ii ziceau oamenii din jur. Charlie Hart rezuma gandirea autista in relatarea despre copilulu lui autist Ted : “procesele de gandire a lui Ted nu sunt logice, sunt de asociere” (Hart 1989). Metodele de gandire vizuala ale unei persoane autiste pot explica unele din problemele “teoriei mintii” pe care le contureaza Frith (1989). Gandirea asociativa si vizuala poate explica observatia lui Frith cum ca un copil poate spune “French Toast” (micul dejun specific americanilor din nord format din paine inmuiata in oua si lapte la care se adauga dupa prajire zahar) cand el sau ea este fericit/a.
Inca am dificultati cu sirurile lungi de informatii verbale. Daca directiile verbale contin mai mult de 3 masuri, trebuie sa le scriu. Multi autisti au probleme cu aducerea aminte a secventelor dintr-un set de instructiuni. Copiii cu autism se descurca mai bine cu instructiunile scrise la care se pot referi, comparativ cu instructiunile orale sau o demonstrare a sarcinii, care necesita aducerea aminte a secventei pasilor (Boucher si Lewis 1989).
Algebra este aproape imposibila deoarece nu pot face o imagine vizuala si amestec pasii in secventierea rezolvarii unei probleme. Am multe caracteristici dislexice, cum ar fi inversarea numerelor si amestecarea cuvintelor omofone cum ar fi gata si altul (aceasta regula este valabila in engleza). Invatarea statisticilor era extrem de dificila deoarece sunt incapabila sa retin o informatie in minte pe cand fac urmatorul pas. Trebuia sa lucrez cu un tutore si sa scriu directiile pentru rezolvarea fiecarui test. De fiecare data cand fac un test statistic, trebuie sa folosesc notitele. Este usor sa inteleg principiile statisticii, deoarece pot vizualiza distributiile populatiei normale sau nesimetrice. Problema este ca nu imi pot aminti secventele pentru facerea unui calcul.
Donna Williams (1992), o femeie autista din Australia, descrie dificultati similare. Era incapabila sa invete matematica pana cand profesorul nu scria fiecare pas. Ca si mine, trebuia sa vada fiecare pas scris pe hartie. Daca cel mai mic pas este neglijat, mintea autista se va incurca. Imaginea vizuala a tuturor pasilor scrisi este esentiala. Donna de asemenea devenea frustrata deoarece calculatorul ei nu avea un buton “of” pentru gasirea procentelor. Cuvintele care nu aveau un inteles vizual concret cum ar fi “pune” sau “pe” trebuiau vazute sub forma scrisa inainte sa fie auzite sau invatate (Park 1967).
Limbajul scris este mai usor de inteles decat limbajul oral. Procesorii de cuvinte trebuie introdusi mai devreme pentru a incuraja scrisul. Tastarea este deseori mai usoara decat scrisul de mana. Multi autisti au probleme de controlare motorie ce au drept consecinta scrisul ilizibil si dezordonat. Chiar si persoanele cu autism care au abilitati mai mari de vorbire se pot exprima deseori mai bine folosind cuvintele scrise sau tiparite. Cand vreau sa descriu ce simt cu adevarat despre ceva, ma exprim mai bine in scris.

COMUNICAREA

Tipam pentru ca era singurul mod in care puteam comunica. Cand adultii vorbeau direct catre mine, puteam intelege tot ce spuneau. Cand adultii vorbeau pentru ei, suna ca trancaneala. Aveam cuvintele pe care voiam sa le spun in minte, dar nu puteam sa le scot afara; era ca o mare balbaiala. Cand mama dorea sa fac ceva, deseori tipam. Daca ceva ma deranja, tipam. Asta era singurul mod in care puteam sa-mi exprim neplacerea. Daca nu voiam sa port o palarie, singurul, singurul mod prin care puteam comunica dorinta mea de a nu purta acea palarie era sa o arunc pe jos si sa tip. Fiind incapabila sa vorbesc era o frustrare cumplita. Tipam de fiecare data cand invatatoarea mea indrepta aratatorul spre mine. Mi-era frica deoarece mi s-a spus acasa sa nu indrept niciodata un obiect ascutit catre o persoana. Mi-era frica ca aratatorul imi intra in ochi.
Logopedul a trebuit sa ma puna intr-o stare de stres mic astfel incat sa pot scoate cuvintele afara. Ea trebuia sa ma tina usor de barbie si sa ma faca sa ma uit la ea si apoi ma punea sa fac sunete certe. Stia cat de mult sa se impuna. Daca apasa prea tare, as fi facut o scena de furie; daca nu apasa indeajuns, nu era niciun progres. Pe durata vizitelor recente ale programelor autiste, am observat ca aceasta tehnica era folosita multe alte tipuri de programe diferite. Cand am inceput sa vorbesc, cuvintele mele erau fortate cu o accentuare pe sunetele cu vocala. De exemplu, “bah” pentru ball (minge). Logopedul meu scotea afara consoanele grele pentru a ajuta creierul meu sa le perceapa. Tinea o ceasca (cup) si zicea “ ccc u ppp”. Vocalele sunt mai usor de auzit decat consoanele. Vorbitul meu si problemele de limbaj erau similare cu pierderea vorbitului ce apare in copiii care au avut o operatie pe creier pentru extirparea tumorilor din cerebel si din viermii cerebelari (Rekate et al. 1985). Copiii isi pierd vorbitul si apoi revin la abilitatea lor de a vorbi dupa cateva cuvinte fortate la un timp. Abilitatea de a intelege limbajul ramane normala. Courchesne et al. (1988) si Murakami et al. (1989) au descoperit faptul ca in medie functionarea ma__________ _____________that in moderate to high-functioning autistics, a high percentage had either an undersized cerebellum or abnormalities of the cerebellar vermis ____________?___________ . In cazul meu, scanarile creierului MRI arata faptul ca emisferele cerebelului sunt mai mici decat in mod normal.
laurentia74
 
Posts: 236
Joined: Tue Apr 21, 2009 2:49 pm

Postby laurentia74 » Tue Sep 29, 2009 7:59 pm

N-ar fi rau daca cineva ar putea continua traducerea.
laurentia74
 
Posts: 236
Joined: Tue Apr 21, 2009 2:49 pm


Return to ASPECTE TEORETICE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron