REVISTA PRESEI

Moderators: camel, moderators

REVISTA PRESEI

Postby dora » Thu Jan 29, 2004 6:34 pm

Casa Faenza
l În sprijinul copiilor autişti
În cursul acestei săptămâni, la Casa Faenza de pe Aleea Sănătăţii nr. 5 au fost lansate Ghidul copilului autist, precum şi numărul şapte al revistei „Casa Faenza“, ambele publicaţii fiind materiale utile în special pentru părinţii ai căror copii suferă de tulburări din spectrul autist. De asemenea, a avut loc şi prezentarea concluziilor în urma finalizării proiectului Parteneri pentru progres, derulat în perioada septembrie 2002 - septembrie 2003, care s-a bucurat de sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Principalii beneficiari ai programului au fost copiii cu sindrom autist de la Casa Faenza, părinţii acestora, dar şi specialişti timişoreni.
În context, se cuvine să menţionăm că este în curs de înfiinţare Asociaţia ANCA, a părinţilor cu copii autişti, doamna Ioana Guţia, directorul instituţiei, evidenţiind importanţa colaborării părinte-părinte, dar mai ales părinte-specialist, în vederea ameliorării situaţiei copiilor care au acest sindrom.
MONICA DIANA PAVEL
dora
 
Posts: 3729
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

REVISTA PRESEI

Postby bunic » Mon Feb 02, 2004 2:43 pm

Dora,
1. Com se poate face rost de "Ghid" si revista ?
2. Nu mai folosi litere romanesti in text.
3. Cine suspecteaza de autism un copil de 2 ani nu prea stie
despre ce este vorba. Lasa copilul in pace, isi da el drumul singur !
bunic
 
Posts: 6
Joined: Thu Dec 04, 2003 1:22 pm

Postby dora » Tue Feb 03, 2004 2:46 pm

stimate bunic,
1Imi doresc si eu Ghidul si revista, poate ne ajuta cineva din Timisoara.Babyball, poate poti tu sau cunosti pe cineva care are timp sa ia legatura cu cei de la faenza,sa ia materialele ,eventual sa le scaneze si sa ni le trimita prin mail.Timisorenii sunt oameni minunati
2 nu folosesc eu caractere romanesti, sunt texte preluate de pe net. la mine e ok,dar pe alte calculatoare poate sa iasa naspa.Nu mi-am dat seama,imi cer suze
3 prefer sa nu comentez,sa nu reeditam o polemica penibila
Multa sanatate nepotelului!
dora
 
Posts: 3729
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Oarece lamuriri

Postby dominique » Tue Feb 03, 2004 3:02 pm

Precizare:
Actiunea descrisa in mesajul despre Casa Faenza se petrece in septembrie 2003 (deci cu aprox 5 luni in urma)
Vezi http://www.agenda.ro/2003/38-03-9.htm

Va saluta, dominique
dominique
 
Posts: 86
Joined: Tue Jan 13, 2004 11:27 am

Tot la revista presei

Postby dominique » Wed Feb 04, 2004 10:27 am

De pe site-ul BBC:
http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/3380569.stm (Brilliant minds linked to autism. Historical figures including Socrates, Charles Darwin, and Andy Warhol probably had a form of autism, says a leading specialist.....)
Baiat, 4 ani 6 luni
Diagnostic: autism Alte afectiuni: hiperkinezie
Regim alimentar: fara gluten si caseina
dominique
 
Posts: 86
Joined: Tue Jan 13, 2004 11:27 am

REVISTA PRESEI

Postby bunic » Wed Feb 04, 2004 11:18 am

Dominique,
Nepotul meu ( 3 ani ) a fost considerat tot hyperkinetic de catre
unul dintre doctori, care i-a prescris un medicament homeopat
( Sedatif PC ). Nu constat insa nici-o schimbare in comportament.
Pentru baietelul tau urmezi vreun tratament ?

Dora,
Scuza-ma ca mi-am dat cu parerea asupra diagnosticului, dar
raman totusi la parerea ca pana la varsta de 3 sau chiar 4 ani
un diagnostic de autism este cam hazardat. Poate fi doar o
problema de intarziere, care se va recupera de la sine, asta am
vrut sa spun.
bunic
 
Posts: 6
Joined: Thu Dec 04, 2003 1:22 pm

Postby dominique » Wed Feb 04, 2004 4:28 pm

Bunic,
Da, Rispolept. I-a sporit atentia, concentrarea si l-a ajutat si la contactul vizual. Nu cred ca trebuie sa o spun, dar o fac totusi: pentru medicatie consultati un medic. Si daca nu da rezultate un tratament, discutati alternative de tratament cu medicul. Ca fapt divers, cu ceva vreme in urma ne-a fost recomandat Encephabol (daca-mi mai aduc aminte bine), care pe langa ca l-a agitat si mai mult, dupa oarece studiu pe net am constatat ca era retras de la comercializare in vest.
Baiat, 4 ani 6 luni
Diagnostic: autism Alte afectiuni: hiperkinezie
Regim alimentar: fara gluten si caseina
dominique
 
Posts: 86
Joined: Tue Jan 13, 2004 11:27 am

Postby shakalu » Wed Feb 04, 2004 11:33 pm

uite o informatie noua : la baietii aia de peste ocean se pune la punct o metoda de diagnosticare a autismului la nastere...toate studiile din ultimii ani arata ca creierul copiilor autisti are o circumferinta mai mare decat normal ...tocmai au fost date publicitatii acum cateva luni ultimele studii pe tema asta si acum baietii se chinuie sa dezvolte o metoda cu grad de eroare cat mai mic astfel incat sa se poata diagnostica si lua masurile de rigoare si la copii mai mici de 1an si 8 luni....by the way : diagnostice de autism oriunde in lumea asta se iau in considerare ca diagnostic (in functie de particularitatile fiecarui copil ) de la 1 an si 8 luni pana la cam 2 ani si 4 luni.....numai in romania "specialistii" nu pot sa diagnosticheze autism decat pe la 3-4 ani :)...
shakalu
 
Posts: 595
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby maimuca » Thu Feb 05, 2004 12:30 pm

Daca atzi citit manualul ABA vetzi gasi acolo o multzime de referiri la copiii cu deficientze de dezvoltare. Subliniez, la copiii cu deficientze de dezvoltare, shi nu numai la copiii autishti. Din asta eu intzeleg ca, dincolo de diagnostice, potzi aplica (cel putzin in parte) lectziile din manual shi pentru (sa zicem) cei care "ashteapta" copilul "sa-shi revina", deshi vede ca are ceva "probleme", sa-i zicem.
Ceea ce vreau sa zic e ca diagnosticul conteaza mai putzin.
maimuca
 
Posts: 11
Joined: Mon Nov 03, 2003 3:26 pm
Location: baia mare

Postby shakalu » Thu Feb 05, 2004 12:36 pm

corect ...in cel mai rau caz ti-ai facut griji degeaba si intr-un fel poti sa spui ca "iti pierzi un pic de timp in exces"...desi timpul petrecut cu copilul meu (oricare ar fi starea lui) nu mi se pare deloc irosit...
shakalu
 
Posts: 595
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Postby jumbo » Tue Feb 24, 2004 4:33 pm

Fragment dintr-un articol preluat din Revista Romana de Psihiatrie nr. 2-3 / 2000 postat pe site-ul www.pihiatrie.org

Se fac referiri tangentiale la autism dar explica si deosebirile intre boalã, defect (deficientã), disabilitate si handicap.
Sublinierile din text imi apartin.




Anormalitate vs. boalã psihicã din perspectiva teoriei vulnerabilitãtii
Mircea LAZARESCU* ___________________________
Clinica Psihiatrie „Eduard Pamfil“ Timisoara


(……….)

Cramponarea de rolurile sociale, lipsitã de spontaneitate, inventivitate, joc, bucurie si cu intolerantã la ambiguitate (Kraus) ne plaseazã de fapt într-un plan al pseudo-normalitãtii. Dar si dificultatea, incapacitatea sau refuzul de integrare în reteaua socialã proximã si în functionarea socialã prin roluri tot în anormalitate ne va plasa. Integrarea comunitarã este un apel si un proiect acceptat, asimilat si depãsit dar nu de ocolit si refuzat. Ultima situatie ne plaseazã în patologia autismului si a schizoidiei. Desigur, e posibil ca mari creatori într-ale culturii, stiintei, filosofiei etc. sã se ataseze de instanta supraindividualã a logosului si spiritualitãtii, cu fragile articulatii în raport cu instanta de integrare interpersonal-comunitarã si cea a functionãrii eficiente în rolurile sociale banale. Dar, în aceste cazuri, valoarea sintetic creatoare în planul logosului si/sau spiritualitãtii trebuie sã fie efectivã, validatã de comunitate si de specialistii în domeniu.

Apare deci ca necesar sã fim atenti si sã protejãm atât aparentul „hipernormal“, cât si pe „excentricul-creator“, ambele variante de persoane fiind vulnerabile.

În comentariul privitor la normalitatea psihicã mai intervine si instanta macro-socialã a culturii istorice învãluitoare pentru existenta unei persoane date. Stilul spiritual al unei socio-culturi care organizeazã logosul sãu practico-teoretic propriu, etaleazã anumite valori deontice (ceea ce este permis, interzis, obligatoriu), precum si un set de evidente, credinte si valori. În plus, în orice astfel de context cultural sunt promovati anumiti eroi ideali, care modeleazã normativitatea persoanelor concrete. Într-o socio-culturã structuratã ordonat si rigid, în conformitate cu anumite norme si prescriptii explicite, e de asteptat ca indecisii psihasten-obsesivi si anxietatea sã fie mai putin manifeste. Pe de altã parte, imaginarul (histrionic) este în mare mãsurã blocat (sau se adapteazã jocului de roluri sociale acceptat). Iar depresia se poate desfãsura din plin. Din altã perspectivã într-o socio-culturã ce se defineste prin permisivitate si competitie e de asteptat ca persoanele cu predispozitii de ordine ritualic-obsesiv sã fie descumpãnite, anxietatea si agresivitatea sã se manifeste pregnant, iar imaginarul (histrionismul) sã gãseascã multiple sanse de imposturã. Si asa mai departe.

Tot din perspectiva macro-social-culturalã, spiritualã si istoricã, în definirea anormalitãtii si bolii psihice joacã un rol important conceptiile si cunostintele, mai mult stiintifice, sau mai mult doctrinare - asupra problemei nebuniei (a psihopatologiei, a bolilor mentale) care sunt functionale în respectivul organism social. Si de asemenea, institutiile care în mod oficial sunt destinate sã rezolve problemele respective: azile, spitale, cabinete de consultatii, spitale de zi, cabinete particulare, servicii de reabilitare etc. Astfel, actuala orientare înspre psihiatria comunitarã acordã importantã nu doar cazurilor evidente de patologie psihicã ci, asa cum deja s-a mentionat si grupelor populationale cu risc crescut. Precum si situatiilor de „crizã psihicã“, care pot beneficia de „consiliere“ sau „interventie în crizã“.

Medicina are ca si concept central pe cel de „boalã“. Acesta se detaseazã însã întotdeauna ca o figurã pe fondul anormalitãtii, înteleasã ca o negare sau o depãsire a normalitãtii.

Modelul medical pe care psihiatria actualã nu îl refuzã, are în centru conceptul de boalã ce se detaseazã ca o figurã pe fundalul mai larg al anormalitãtii. Ea poate fi urmatã de defecte ce conduc la disabilizare.

Anormalitatea psihicã a indivizilor poate fi discutatã doar în corelatie cu o presupusã „normalitate“. În privinta normalitãtii - biologice si psihice, precum si într-un sens sintetic „bio-psihic“ - au fost avansate câteva formule ce au devenit traditionale. Se acceptã astfel cã normalitatea poate fi înteleasã ca:

a) Zona culminantã a unei medii statistice (deci conform unei curbe de tip Gauss); aceastã perspectivã se aplicã atât pentru aspecte biologice (de exemplu înãltimea indivizilor), cât si pentru aspecte psihologice (de exemplu convingerile privitoare la realitatea lumii si existenta transcendentei sau modalitãtile de expresie reactivã si comportament în situatii standard). Acest înteles a fost de la început si constant criticat ca insuficient (chiar dacã acoperã valid unele aspecte ale realitãtii) deoarece nu poate da socotealã de problemele sãnãtãtii; ca sã folosim exemplele clasice, dintii cariati sunt în foarte multe zone ale lumii mai frecventi statistic decât cei sãnãtosi sau maniera extrovertitã de raportare interpersonal - socialã este mai frecvent normalã în tãrile Mediteranei decât în cele ale Balticei.

Perspectiva mediei statistice este în esenta ei „dimensionalã“.

b) Normalitatea idealã. Din acest punct de vedere se apropie asimptotic de normalitate tot ceea ce converge spre o notiune, care e circumscris prin toate mijloacele posibile ale definitiei. Deci nu doar prin formula aristotelianã sau cea operationalã, ci si prin modalitãti ostensive, ca de exemplu prezentãri si difuzãri în plan socio-cultural a unor cazuri tip ideale. Aceastã variantã joacã desigur un rol si în biologie, în sensul cã individul (mascul) cel mai performant în perspectiva speciei, ajunge sã se impunã practic grupului, asigurând selectia naturalã. În plan uman, normalitatea idealã are foarte variate semnificatii în perspectiva logosului, constiintei si spiritualitãtii; dar ea îsi pãstreazã aceeasi pozitie de aspirare, atestare, fructificare, de promovare a ceea ce e considerat a fi semnificativ si valid în socio-cultura datã.

În perspectivã ostensivã am putea sustine cã normalitatea idealã functioneazã în permanentã în orice socio-culturã determinatã, prin: normativitatea legilor explicite, prin cutume, prin sistemul educational în functiune si mai ales prin eroii ideali vehiculati si sustinuti de epopei, legende, povesti, romane, istorii, discursuri, filme, produse ale mass-media, toate acestea selectionând un anumit om-tip-ideal în jurul cãruia se configureazã normalitatea idealã respectivã.

c) În ultimele decenii - s-a mai adus în discutie si asa-zisa „normã responsivã“ (Kolle). Aceasta se referã la mãsura în care un subiect concret-real poate face fatã cu succes pretentiilor pe care i le pretinde un anumit statut si rol social. De fapt, cu aceasta ne aflãm în zona de interferentã între psihopatologia clinicã si problematica psihopatologico-socialã. Problema nu e deloc neglijabilã, dat fiind faptul cã interesul comunitãtii se orienteazã în ultima vreme tot mai mult spre performantã. Dar, rãmâne deschisã problema în ce mãsurã un om e întru-totul normal în mãsura în care executã fãrã comentarii si inventivitate prescriptiile rolului social pe care-l exercitã.

Boala psihicã a persoanei umane poate fi consideratã ca o anormalitate antropologicã minus valoricã ce conduce spre denivelarea si dezorganizarea structurii functionale specific psihismului constient cu tendintã evolutivã spre anularea specificului sãu, spre blocarea evolutiei naturale a depãsirilor sintetice din cadrul metamorfozelor existentei personale, spre blocarea si anularea integrãrii sociale si a creativitãtii. Referindu-se la situatia paradigmaticã deja invocatã, omul aflat în stare de boalã psihicã nu se mai poate integra armonic în comunitatea umanã, nu mai poate îndeplini performant roluri sociale, apare ca un „alienat mental“. Si de asemenea, capacitatea sa creatoare scade sau se anuleazã (fapt analizat de Jaspers cu privire la Hörderlin si Van Gogh si sustinutã insistent si de H.Ey). Boala psihicã se desfãsoarã ca un proces, având un început (desigur bazat pe o conditionare etiopatogeneticã), o desfãsurare si un final cu remisiune completã, defect variabil sau evolutie progredient negativã. Factorii terapeutici - ce se pot afla într-o oarecare corelatie cu cei etiopatogenetici pot interveni pozitiv în evolutie.

Gândirea medicalã a ultimelor decenii a încercat sã diferentieze între boalã, defect (deficientã), disabilitate si handicap.

Boala, asa cum s-a subliniat mai sus, este un proces dinamic, desfãsurat în timp. Consecinta ei poate fi un defect, mai precis o constelatie de afectãri morfo-functionale ale unor organe, aparate, si în general structuri functionale biologice; dar, într-un înteles mai larg, bio-psihice pe care persoana umanã le utilizeazã în cursul existentei sale practice efective. Aceste deficiente sau afectãri („impairment“ în englezã) conduc la perturbarea posibilitãtii efectuãrii unor actiuni specific umane cu sens pentru existenta persoanei în comunitatea umanã. De exemplu mersul, diverse actiuni executate cu membrele superioare, vorbirea, relationarea socialã etc. Aceste deficiente au fost numite disabilitãti (în prezent sunt etichetate ca perturbãri ale actiunii persoanei).

Din cauza afectãrilor si disabilitãtilor, indivizii pot avea dificultãti în (sau pot fi în imposibilitatea) de a exercita diferite roluri sociale: de sot, pãrinte, sef de gospodãrie, exercitarea unor profesiuni sau a unor roluri socio-politice. Aceste deficiente au fost numite handicapuri sociale. În prezent OMS preferã formularea: „deficiente de integrare socialã“ (C.I.A.D.H. - 2, 1977).

Boala, deficienta-disabilitatea-handicapul - (integrarea socialã) pot fi considerate ca si constituind o suitã interconectatã. Dar, ele nu trebuiesc si confundate. Deficientele, disabilitãtile, handicapurile unei persoane din perioada bolii psihice trebuiesc diferentiate de cele care eventual urmeazã acesteia si/sau de cele care o preced. Cãci, asa cum deja s-a mentionat, existã si o deficientã-handicap ce rezultã din ontogenezã, ce se constituie ca un fundal al existentei persoanei, fie cã aceasta va face sau nu ulterioare tulburãri psihice maladive secventiale.

(……….)
Nascut: Ianuarie 1998.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
jumbo
 
Posts: 354
Joined: Wed Jan 07, 2004 1:19 pm
Location: Bucuresti

Postby casandra » Wed Feb 25, 2004 10:45 pm

Tare greu de citit articolul asta. Presupun ca e doar pentru specialisti, altfel ar fi folosit un limbaj mai uzual.
casandra
 
Posts: 98
Joined: Fri Oct 31, 2003 6:13 pm

Postby shakalu » Thu Feb 26, 2004 9:13 am

....pe cuvant ca mi-a fost mai usor sa-l citesc pe shopenhauer :)....

...dar nah ca ceva ceva tot m-am civilizat (este adevarat ca in ultimele cateva fraze din articol) : boala este cauza biologica ...dizabilitatea este efectul sau efectele bolii iar handicapul il reprezinta dizabilitatea si repercursiunile ei pe termen lung ...

am tradus bine jumbo ?:)
shakalu
 
Posts: 595
Joined: Tue Sep 23, 2003 11:45 am

Cuvinte simple

Postby jumbo » Thu Feb 26, 2004 11:24 am

“Dintr-o perspectiva supraindividuala a eu-lui recognoscibila ontologic dar intercorelata la un nivel sincretic comprehensibil intr-o maniera tolouse-lautrec-iana, interpretarea ta, parcimonioasa si vag concupiscenta, este, irefutabil, corecta.”

Jumbo – din lucrarea “Zborul, pe intelesul tuturor” :lol:
Nascut: Ianuarie 1998.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
jumbo
 
Posts: 354
Joined: Wed Jan 07, 2004 1:19 pm
Location: Bucuresti

Re: REVISTA PRESEI

Postby Ioana Gutia » Sat Feb 28, 2004 4:06 pm

Pentru toti parintii care viziteaza acest site!

in primul rand as vrea sa va felicit pentru faptul ca ati avut initiativa stabilirii unei cai de comunicare si colaborare intre parinti si apoi pentru schimburile de informatii pe care le faceti. cred ca este bine venit (chiar daca uneori "tonul" unora dintre voi este sarcastic) si ca sunteti pe drumul cel bun.

Informatia pe care as vrea sa o transmit este aceasta:

Asociatia Casa Faenza - poate pune la dispozitia tuturor parintilor din Romania care au un copil autist -gratuit- atat revista pe care o editam trimestrial cat si ghidul -"Ghidul copilului cu sindrom autist" editat in septembrie 2003. de altfel, in luna august vom edita un ghid care sa permita facilitarea integrarii scolare a copiilor autisti. aceste este in lucru- si va fi editat cu sprijinul financiar al Ambasadei Tarilor de jos- finantare MATRA.

Adresa noastra este : Asociatia CASA FAENZA -CENTRUL COMUNITAR PENTRU COPII AUTISTI
TIMISOARA, ALEEA SANATATII, NR.5, COD 300742
TEL: 0256 487002
FAX: 0256 463993
E-MAIL: faenza@mail.regionalnet.org


Ioana Gutia -
Ioana Gutia
 

Next

Return to ARTICOLE VECHI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests

cron