The Economist

Moderators: camel, moderators

The Economist

Postby jumbo » Mon Feb 07, 2005 12:38 pm

(traducere integrala a articolului aparut in 09.01.2003 in revista The Economist)

Dincolo de ghetar

Noi cercetari sugereaza ca autismul ar putea sa reprezinte mai multe tulburari nu doar una singura

Pana la a doua aniversare a copilului, de obicei parintii stiu ca ceva nu este in regula. Dar nu exista semne biologice ale autismului. In lipsa lor, medicii stabilesc diagnosticul folosind un set de indicatori comportamentali - precum evitarea contactului din privire (ochi in ochi) in relatia sociala – care au evoluat timp de sase decenii de cand termenul “autism” a fost folosit pentru prima oara in tulburarile de interactiune sociala ale copiilor.
Autismul implica o deteriorare a interactiunii sociale normale si a comunicarii. Este adesea asociat cu comportamente stereotipe si interese scazute. Se intelege inca putin care sunt cauzele acestei afectiuni, cum se trateaza sau de ce sunt afectati de trei ori mai multi baietii decat fetele. Curios, tulburarea nu depinde de rasa, de vreo zona geografica sau de clasa sociala. Este de asemenea foarte variabila. Unii autisti necesita mult sprijin. Altii, desi au probleme cu interactiunea sociala si au obsesii sau hobby-uri ciudate, sunt suficient de inteligenti in a dezvolta strategii de supravietuire.
Intr-o incercare de a pune cap la cap toate informatiile moderne despre autism, Royal Society a dedicat un numar intreg din revista Philosophical Transactions B.

In gene

Editorii numarului din revista, Elisabeth Hill si Uta Frith de la University College, Londra, una din cele mai mari schimbari in intelegerea afectiunii a reprezentat-o descoperirea ca autismul are o componenta mostenita semnificativa. Daca unul dintre gemenii identici este autist, in 90% din cazuri si celelalt geaman este autist. In cazul gemenilor neidentici, rata este de 10%. Aceasta constatare reprezinta in mod cert un progres. Problema este ca oricare de la 2 la 10 gene care interactioneaza ar putea fi responsabile de aparitia autismului.
S-a sugerat ca exista si o componenta de mediu ca explicatie a cresterii numarului de cazuri de autism. Un studiu inceput in Atlanta in 1996 si publicat in ianuarie 2003 in Journal of the American Medical Association, arata ca numarul de cazuri de autism a crescut de 10 ori in ultimul deceniu. Boala nu mai este considerata rara: o ultima estimare arata o incidenta de cel putin 0.6 % din populatie.
Probele arata ca aceasta crestere s-a datorat schimbarilor in diagnosticare. Cercetarile din California arata clar o crestere a cazurilor de autism dar si o scadere echivalenta a cazurilor de retardare mentala nespecifica. Cu alte cuvinte, se pare ca copii etichetati ca “retardati” probabil ca sunt acum inclusi in categoria mult mai specifica de “autism”. Acest lucru se datoreaza in parte faptului ca criteriile de diagnostic s-au extins de-a lungul timpului. De asemenea, inceputul cresterii numarului de cazuri diagnosticate a precedat introducerea vaccinurilor combinate contra pojarului, oreionului si rubeolei pe care unii le considera ca posibile cauze de declansare a bolii.
Chiar si inainte de extinderea criteriilor, autismul era recunoscut ca o tulburare foarte variabila. Una din noile abordari sustine ca autismul ar putea fi nu doar o singura boala ci mai multe. Eticheta de “autism” poate ascunde ignoranta stiintifica in legatura cu un set de simptome cu cauze diferite.
O subgrupare controversata deja exista: Sindromul Asperger. Termenul este folosit in legatura cu deficientele in relatiile sociale, dar care nu sunt insotite de intarzieri in dezvoltarea limbajului si a abilitatilor cognitive la copii. S-ar putea totusi ca diagnosticele bazate doar pe observarea comportamentelor sa nu contina intregul adevar. O imagine mai relevanta obtinem daca implicam si studierea creierului.
Asta au facut Helen Tager-Flusberg si Robert Joseph de la Boston University School of Medicine, in lucrarea Philosophical Transactions B. Ei au folosit imagistica cu rezonanta magnetica (MRI) pentru a calcula diferentele de volum ale diferitelor parti a creierelor copiilor autisti. Un grup poate fi identificat prin diferentele mari dintre inteligenta verbala si cea non verbala (inteligenta nonverbala poate fi masurata prin abilitatea de a rezolva puzzle-uri sau probleme asemanatoare). La copiii normali, inteligenta verbala si cea nonverbala este aproximativ egala. Al doilea grup identificat a fost cel al copiilor cu deficiente de limbaj.
In primul grup, nivelul inteligentei non-verbale a fost legat pe rand de dimensiunea mai mare a capului si de volumul creierului. Surprinzator, s-a stabilit si o legatura cu severitatea simptomelor: cu cat inteligenta non-verbala este mai mare cu atat copiii sunt mai autisti. In al doilea grup, atat structura creierului cat si caracteristicile comportamentale sunt foarte asemenatoare cu ale copiilor afectati de alte tulburari din spectrul deficientelor de limbaj specifice (intarziere in dezvoltarea limbajului).
Un alt studiu care a folosit MRI sustine ideea ca exista diferite tipuri de autism. Studiul a fost condus de Claire Salmond de la Addenbrooke's Hospital din Cambridge. Una din cele mai importante idei despre autism se refera la afectarea amigdalei – o pereche de structuri situate in mijlocul creierului implicate in procesarea emotiilor- ca o cauza principala a tulburarii. Folosind MRI, Dr. Salmond si colegii ei au descoperit ca doar o jumatate din copiii autisti aveau amigdala afectata. Dar, ei au descoperit ca modificari in alte structuri ale creierului, printre care cortexul orbitofrontal, cerebelul si girul temporal superior, au fost asociate mai clar cu boala – desi nu in cazul tuturor copiilor. Aceste structuri au multe functii si nu se cunoaste cum pot declansa autismul; dar aceste cercetari vor ajuta oamenii de stiinta sa gaseasca subgrupuri autiste.

Secretele cognitiei

Un alt mod de a releva cauzele autismului este sa ne uitam la diferentele cognitive dintre copiii autisti si cei obisnuiti. Simon Baron-Cohen si colegii sai de la Cambridge University au descoperit ca adultii autisti au o inclinatie neobisnuit de puternica de a “sistematiza” lumea din jurul lor. Chiar si in cazul oamenilor obisnuiti, barbatii sunt mai inclinati spre sistematizare decat femeile; pe de alta parte, femeile sunt mai empatice, adica au capacitatea de a identifica starile mentale si de a raspunde cu o emotie potrivita. Interactiunea sociala reusita implica de obicei empatia. Descoperirea faptului ca autistii au tendinta sa sistematizeze, vine in sprijinul teoriei privind originea autismului emisa de Dr. Baron-Cohen. Aceasta este teoria “creierului masculin extrem” care sustine ca autismul este o amplificare a trasaturilor mentale masculine obisnuite. Expunerea copilului, in uterul, mamei la un nivel anormal de crescut al testosteronului, explica din ce cauza sunt afectate si fetele.
Intelegerea autismului a avansat mult de la zilele in care se credea ca “mamele frigider” sunt responsabile pentru autism. Femeile reci, neiubitoare sau chiar cele care sunt prea ocupate, au fost invinuite pentru tulburarile copiilor. Astazi, parintii stiu ca nu sunt ei de vina, dar asteapta inca sa afle ce se intampla.
Nascut: Ianuarie 1998.
Diagnostic: note autiste, hiperkinezie.
jumbo
 
Posts: 350
Joined: Wed Jan 07, 2004 1:19 pm
Location: Bucuresti

Return to ARTICOLE VECHI

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron