SINDROMUL GAPS

Moderators: camel, jumbo, shakalu, dora, Milena, dominique, moderators

SINDROMUL GAPS

Postby dora » Tue May 10, 2016 4:41 pm


Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice


Autor:Georgeta Licsandru

http://www.ziaruldesanatate.ro/articole ... ihologice/
… Ziarul de Sănătate aduce în premieră în România o carte care a schimbat modul de abordare a autismului: „Sindromul GAPS – Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice“ (Gut and Psychology Syndrome), autor Dr. Natasha Campbell-McBride.

Nu sunteți singuri! Cartea poate fi considerată o scrisoare deschisă către părinții copiilor cu autism, o scrisoare a Dr. Natasha Campbell-McBride care arată că există șanse ca micuții diagnosticați cu autism să devină copii aproape normali: „Sute de copii autiști din întreaga lume, în urma unui tratament și a unei educații corecte, au devenit aproape la fel cu colegii lor cu dezvoltare normală. (…)
Fiind eu însămi părintele unui copil care și-a revenit, pot să vă spun că este una dintre cele mai pline de satisfacții experiențe din lume! În această carte îmi doresc să vă împărtășesc ceea ce eu cred cu putere că reprezintă tratamentul adecvat pentru un copil cu autism“.
Dr. Natasha Campbell-McBride a scris o carte tulburătoare, inițial pornind de la ideea că va fi destinată autismului. Pe măsură ce a interacționat cu tot mai multe cazuri însă, Dr. Campbell-McBride a realizat că afecțiuni aparent fără legătură se întrepătrund și sunt diagnosticate din ce în ce mai frecvent: tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție/tulburarea de atenție (ADHD/ADD), dispraxia, dislexia, diferite tulburări de comportament și de învățare, alergiile, astmul, dermatitele.
Un procent mare de copii alergici și astmatici sunt, în diferite grade, dispraxici și hiperactivi. Există o suprapunere de aproximativ 50% între dislexie și dispraxie și de 30-50% între ADHD și dislexie. Copiii cu eczeme grave în perioada de sugar dezvoltă frecvent trăsături autiste mai târziu în viață. Autismul și ADHD se suprapun cu fiecare dintre afecțiunile menționate mai sus.
În afară de a fi hiperactivi, mulți copii autiști suferă de alergii severe, astm, dermatită, dispraxie și dislexie. Toate bolile încep în intestin De ce toate aceste afecțiuni coexistă? Care este problema subiacentă ce ne scapă la copii și care îi face susceptibili la astm, dermatită, alergii, dispraxie, dislexie, tulburări comportamentale, ADHD și autism? De ce mulți dintre acești copii ajung să fie diagnosticați la vârstă adultă cu schizofrenie, depresie, tulburare bipolară și alte tulburări psihiatrice sau psihologice?
Dr. Natasha Campbell-McBride a găsit un element comun care unește acești copii, din punct de vedere clinic. Acest element este dat de sistemul lor digestiv. Da, boala de bază, ce se poate manifesta la copii diferiți cu asocieri variate de simptome, își are originea în intestin. Această condiție clinică a căpătat numele de Sindromul GAPS (Gut And Psychology Syndrome – Sindromul Intestin și Psihologie).
Copiii autiști s-au născut cu un creier normal
Dr. Campbell-McBride ne convinge în paginile cărții că micuții diagnosticați cu autism s-au născut cu un creier și organe senzoriale perfect normale. Problema este că la acești copii, nu se dezvoltă flora intestinală normală. Ca urmare, sistemul digestiv al acestor copii în loc să fie o sursă de sănătate devine o sursă majoră de toxicitate. Bacteriile patogene din sistemul digestiv al copiilor atacă pereții intestinului făcându-i permeabili, astfel încât toxine și bacterii pătrund în circulația sangvină și ajung la creier. Aceasta a descoperit de asemenea că mamele multor copii cu autism au și ele probleme cu flora intestinală, au fost ele însele hrănite cu formule de lapte praf. Aceste mămici au făcut mai multe cure de antibiotice de-a lungul copilăriei, în adolescență au început să ia anticoncepționale, efectele asupra florei intestinale fiind devastatoare.
De reținut că flora intestinală nesănătoasă a mamei va fi transmisă și copilului. Dr. Natasha Campbell-McBride aduce în discuție și un subiect controversat – vaccinurile: „Milioane de copii și adulți din întreaga lume sunt expuși la virusuri din vaccinuri sau din mediu. Dacă aceste persoane au o floră intestinală cu funcție normală, virusurile nu le pot face rău, întrucât organismul lor este echipat corespunzător pentru a le contracara.
La cei cu GAPS, din cauza dezechilibrului florei intestinale, virusurile din vaccinuri sau din mediu au șanse să supraviețuiască și să persiste. Un exemplu este virusul rujeolei (pojar), ce a fost găsit în peretele intestinal și lichidul cefalorahidian al copiilor cu austim“.

Dieta GAPS Partea a doua a cărții este dedicată tratamentului, respectiv implicațiilor glutenului, cazeinei, amidonului, zahărului în sindromul GAPS. „Trăim într-o eră a alimentelor convenabile, ce sunt alimente foarte procesate. Când Mama Natură ne-a făcut oameni, ne-a dat și toate alimentele necesare pentru a fi sănătoși, activi și plini de energie. Dar trebuie să consumăm acele alimente în forma în care ni le-a lăsat Mama Natură“, ne sfătuiește Dr. Natasha Campbell-McBride.
Dieta GAPS constă în alimente ușor digerabile, dar bogate nutrițional, în alimente fermentate, suplimente alimentare (probiotice, vitaminele D și A). Detoxifierea ocupă și ea un loc important în programul GAPS.

Cine este Dr. Natasha Campbell-McBride? Dr. Natasha Campbell-McBride este originară din Rusia, unde și-a făcut studiile medicale. A lucrat ca neurolog și neurochirurg câțiva ani. În urmă cu mai bine de 20 de ani s-a mutat în Marea Britanie, unde acum are propria clinică în Cambridge. În momentul în care a devenit mamă, iar fiul său a fost diagnosticat cu autism, a realizat că profesia sa nu are răspunsuri pentru afecțiunea fiului și a început să studieze nutriția. Cu foarte multă determinare, Dr. Campbell-McBride a reușit să îl recupereze pe fiul său
Experiența cu fiul său o pune în practică în prezent, în clinica sa din Cambridge, unde tratează copii și adulți cu autism, tulburări neurologice, digestive și imunitare.

http://faraocolisuri.blogspot.ro/2016/0 ... si-al.html

Pentru a vă putea face o idee despre acest sindrom, am tradus în întregime articolul dr. Campbell- McBride.

GAPS – Ce este?

Trăim într-o lume marcată de epidemii. Tulburările de spectru autist, ADHD/ADD, schizofrenia, dislexia, dispraxia, depresia, tulburarea compulsiv-obsesivă , tulburarea bipolară și alte probleme neuro-psihologice și psihiatrice ale copiilor si tinerilor devin din ce in ce mai obișnite.

În practica clinică, aceste condiții cel mai adesea se suprapun. Un copil cu autism de multe ori este și hiperactiv si dispraxic. Este o suprapunere de 50% între dislexie și dispraxie, de 25-50% între hiperactivitate, dislexie și dispraxie. Copiii cu aceste condiții ajung la maturitate să fie mai predispuși la consumul de droguri sau alcool decăt cei cu o dezvoltare normală. Cel mai probabil ca un tânăr diagnosticat cu schizofrenie să fi suferit de dislexie, dispraxie și/sau ADHD în copilărie. Schizofrenia și tulburarea bipolară sunt adesea descrise ca fiind cele două fețe ale aceleași monede. Am creat cutiuțe cu diferite diagnostice pentru a cataloga pacienții noștri. Dar un pacient modern nu poate fi inclus doar într-una. Pacientul modern in cele mai multe cazuri se încadreaza in două sau mai multe.

Când examinăm clinic acești pacienți, descoperim că dincolo de așa-zisele probleme mentale, ei sunt și foarte bolnavi fizic. Tulburările digestive, malnutriția, alergiile, astmul, eczemele, cistita cronică și obiceiurile alimentare nesănătoase completează constant tabloul simptomatic.

Care este scenariul tipic pe care îl întâlnim în practică?

Înainte de a examina un pacient, este foarte important să aruncăm o privire asupra istoricului bolilor părinților. De fiecare dată când menționez părinții, toată lumea se gândeste imediat la genetică.

Există însă ceva mult mai important decât factorul genetic și anume microflora intestinală a părinților și în special a mamei care este transmisă copiilor. Nu mulți oameni știu că un adult are în jur de 2 kg de bacterii în intestine. Această masă microbiană contine mai multe celule decât corpul uman.

Este o microlume foarte organizată, în care anumite specii trebuie să predomine pentru ca noi sa fim sănătoși mental și fizic. Rolul lor în sănătatea noastră este fenomenal, pur și simplu nu putem să-l ignorăm. Vom intra în detalii despre flora intestinală a unui copil puțin mai târziu. Acum haideți să ne întoarcem la sursa florei intestinale a copilului – părinții.

Din studiul a sute de cazuri ale copiilor cu probleme neurologice și psihiatrice, a reieșit o imagine tipică a sănătății mamelor. O mamă modernă obișnuită probabil că nu a fost hănită la sân, deoarece ea s-a născut prin anii '60-'70 când alăptatul nu mai era la modă. De ce este important acest lucru? Pentru că se știe că bebelușii hrăniți cu biberonul dezvoltă o floră intestinală complet diferită de cea a bebelușilor hrăniți la sân. Această floră compromisă, ca urmare a hrănirii cu lapte praf, o va predispune la multe probleme de sănătate.

Astfel, o mamă modernă tipică primeste în copilărie și câteva serii de antibiotice pentru diferite infecții. Este foarte bine cunoscut faptul că antibioticele au efect asupra florei intestinale, deoarece distrug varietățile de bacterii benefice din intestine. La vârsta de 16 ani, poate chiar mai devreme, mama modernă începe să ia pilula anticoncepțională, pe care o folosește câțiva ani buni, până să-și întemeieze o familie. Pilulele anticoncepționale au efecte devastatoare asupra bacteriilor benefice (bune) din intestine. Unul dintre cele mai importante roluri ale bacteriilor bune este să controleze cele 500 de specii de microbi patogeni (răi) și oportuniști cunoscuți până acum de știință. Când bacteriile benefice sunt distruse, oportuniștii au șansa să-și mărescă coloniile și să ocupe arii extinse ale tubului digestiv. O dietă modernă cu mâncare procesată și de tipul fast food oferă hrana perfectă acetor patogeni, iar aceasta este dieta tipică pe care mama a avut-o în copilărie și în tinerețe. Ca urmare a acestor factori, o mamă modernă are o floră intestinală compromisă când vine vremea să aibă copii. Într-adevăr, la 100% din mamele copiilor cu probleme neurologice și psihiatrice se întâlnesc semne clinice de boli inflamatorii intestinale. Cele mai obișnuite probleme de sănătate ale mamelor sunt: anomaliile digestive, alergii, boli auto-imune, sindromul premenstrual, oboseală cronică, dureri de cap si probleme de piele.

Un copil se naște cu intestinele sterile. În primele 20 și ceva de zile de viață suprafața virgină a intestinelor este populată cu un amestec de bacterii. Aceasta devine flora intestinală a copilului și va juca un rol important în sănătatea lui pe tot restul vieții. De unde vine această floră intestinală? În principal de la mamă.

Prin urmare, mama transferă copilului flora ei intestinală indiferent care este aceasta. Noi nu acordăm multă atenție acestei flore intestinale. Și totuși, funcțiile pe care le îndeplinește sunt atât de vitale pentru noi încât dacă am steriliza tubul digestiv, probabil că nu am mai supraviețui.

Prima și cea mai importantă funcție este digestia adecvată și absorbția hranei. Dacă un copil nu dobândește o floră intestinală adecvat echilibrată, atunci copilul nu va digera și absorbi corect hrana, dezvoltând multiple deficiențe nutriționale. Iar acest lucru îl vedem de obicei la copiii și adulții cu dizabilități de învățare, probleme psihiatrice și alergii. Mulți dintre acești pacienți sunt malnutriți. Chiar și în cazurile în care copilul crește bine, analizele vor indica deficiențe nutriționale la multe minerale, vitamine, acizi grași, grasimi esențiale, etc. Cele mai comune deficiențe înregistrate la acești pacienți sunt: magneziu, zinc, seleniu, cupru, calciu, mangan, sulfur, fosfor, fier, potasiu, vanadiu, bor, vitamine B1, B2, B3, B6, B12, C, A, D, acid folic, acid pantotenic, acizi grași omega-3, 6, 9, taurină, glutation și multi alți acizi grași. Această listă obișnuită de deficiențe nutriționale include și câțiva dintre nutrienții cei mai importanți pentru dezvoltarea și funcționarea normală a creierului, sistemului imunitar, a corpului, în general.

Dincolo de digestia normală și absorbția hranei, flora intestinală sănătoasă sintetizeză diferiți nutrienți: vitamina K, acid pantotenic, acid folic, tiamină (vitamina B1), riboflamină (vitamina B2), niacină (vitamina B3), piridoxină (vitamina B6), ciancobalamină (vitamina B12), numeroși amino-acizi și proteine. Întra-devar, analizele pacienților cu boli inflamatorii intestinale, arată deficiențe ale acestor nutrienți. Experiența clincă ne arată că cel mai bun mod de a rezolva aceste deficiențe este de a repopula intestinele cu floră bacteriană benefică.

Majoritatea copiilor și adulților cu probleme neurologice și psihiatrice sunt galbeni și palizi. Analizele indică diferite stadii de anemie, lucru de loc surprinzător. Pentru a avea un sânge sănătos este nevoie de diferiți nutrienți: vitamine (B1, B2, B3, B6, B12, K, A,D, etc.), minerale (Fe, Ca, Mg, Zn, Co, Se, Br, etc.), amino-acizi esențiali și grăsimi. Acești pacienți nu doar că nu pot absorbi acești nutrienți din hrană, dar și producția lor este defectuoasă.

În plus, acești oameni cu flora intestinală deficitară, de obicei prezintă un anumit grup de bacterii patogene care sunt bacterii iubitoare de fier (Actinomyces spp., Mycobacterium spp., tulpini patogene de E.Coli, Corynebacterium spp., etc.). Ele conumă tot fierul pe care persoana îl ia din alimentație lasând-o cu deficit de fier. Din nefericire, suplimentarea cu fier face doar ca aceste bacterii să devină mai puternice și nu rezolvă anemia. Pentru a trata anemia, persoana are nevoie de toți nutrienții pe care i-am menționat, muți dintre aceștia sunt furnizați de către flora intestinală.

În afară de rolul său direct în hrănirea corpului, bacteriile benefice din intestine mențin curătenia tubului digestiv. Ele căptușesc mucoasa intestinului, protejând de invadatori si toxine printr-o barieră naturală care produce numeroase substanțe anti-bacteriene, anti-virale, anti-fungice. În același timp, ele oferă hreana pentru această mucoasă. Se estimează ca 60-70% din energia necesară mucoasei intestinale este produsă de bacteriile care trăiesc acolo. Prin urmare, nu este nici o surpriză că dacă flora intestinală este anormală, nici tubul digestiv nu poate fi sănătos. Într-adevar cei mai mulți copii și adulți cu probleme de învățare, tulburări psihiatrice și alergii prezintă și probleme digestive. În multe cazuri, aceste probleme sunt atât de severe încât pacienții (sau părinții acestora) vorbesc prima dată despre ele. În alte cazuri, ele nu sunt într-atât de severe, dar când părinții sunt întrebați direct, ei spun despre copil că n-a avut niciodată un scaun normal, că a suferit de colici, că îl doare burta, că este balonat, iar gazele sunt obișnuite. Adulții descriu aceleași simptome.

La sfârșitul anilor '90, Dr. Andrew Wakefield și echipa sa de la Spitalul Royal Free din Londra au descoperit că intestinul gros al copiilor autiști era inflamat, ei au numit acastă condiție Enterocolită Autistică. Se știe despre pacienții schizofreni că au probleme digetive serioase. Dr. Curtis Dohan MD și-a dedicat mulți ani cercetării anomaliilor digestive în schizofrenie. El a descoperit multe asemănări între boala celiacă și starea tubului digestiv al schizofrenilor. Într-adevăr, din experiența mea clinică știu că înainte ca acești pacienți să aibă episoade psihotice, ei au suferit de problemele digestive asociate cu boala inflamatorie intestinală cam de pe la începutul vieții lor. Copiii și adulții cu ADHD/ADD, tulburarea obsesiv-compulsivă, depresie sau alte probleme neuro-psihologice suferă de anomalii digestive.

Ce alte simptome de boala inflamatorie intestinală cunoaștem?

Flora intestinală este mâna dreaptă a sistemului imunitar. Bacteriile benefice din intestine asigură producția necesară de diferiți anticorpi, imunoglobulină și altele. Dar cel mai important lucru este că ele țin sistemul imunitar în echilibru. Cea mai des întalnită problemă a unei persoane ce are boala inflamatorie intestinală este aceea că cele două arme ale sistemului imunitar Th1 și Th2 se dezechilbrează, Th1 devenind hipoactiv, iar Th2 hiperactiv. Prin urmare, sistemul imunitar începe să reacționeze la stimuli într-un mod alergic și atopic.

Un bebeluș se naște cu un sistem imun imatur. Stabilirea unei flore intestinale sănătos echilibrată încă din primele zile de viață joacă un rol crucial în maturizarea adecvată a sistemului imunitar. Rezultatul? O multitudine de infecții, urmate de multe serii de antibiotice care distrug și mai mult flora intestinală și sistemul imunitar al copilului. Cele mai comune infecții în primii doi ani de viață ai copiilor cu tulburări neurologice, psihologice și atopice, sunt otite, bronșite, bube dulci.

Un copil cu sistemul imunitar compromis nu reacționeză la vaccinuri într-un mod previzibil. În cele mai multe cazuri, vaccinurile adânesc problemele existente ale sistemul imunitar al acestor copii, oferind o sursă cronică de infecții virale și alte probleme de imunitate. Mai multe studii au fost publicate despre starea sistemului imunitar la copiii și adulții cu probleme psihiatrice și de învățare. Cercetarea arată anomalii la toate grupurile de celule importante și la imunoglobulina acestor pacienți. Cel mai asesea se găsesc anticorpii MBP (myelin basic protein) și NSFP (neuron-axon filament protein). Acești anticorpi atacă creierul și sistemul nervos al persoanei.

Astfel pacientul modern despre care vorbim (copil sau adult) de la început nu a avut intestinul populat cu flora normală, apoi seria stricăciunilor a continuat cu antibiotice și vaccinuri. Prin urmare, aceștia suferă de probleme digestive, alergii, astm și eczeme. În plus, celor care care dezvoltă probleme neurologice și psihiatrice li se întâmplă ceva chiar și mai groaznic. Fără reglarea oferită de bacteriile benefice, bacteriile oportuniste și patogene, viruși și ciuperci au șansa să ocupe teritorii extinse ale tubului digestiv al pacientului și formează colonii extinse. În special vorbim de două grupe care apar adesea la analize: drojdiile (inclusiv speciile de Candida) și Clostridia. Acești microbi patogeni încep să digere hrana în felul lor producând cantități mari de substanțe toxice care sunt apoi absorbite și transportate cu ajutorul sângelui la creier. Numărul și compoziția toxinelor variază de la persoană la persoană, inducând simptome diferite. Din cauza absenței sau diminuării numărului bacteriilor benefice din flora intestinală, sistemul digestiv se transformă dintr-o sursă de hrană într-o sursă majoră de toxicitate pentru organism.

Despre ce toxine este vorba?

Sunt multe toxine încă nestudiate, dar câteva au primit atenție deosebită. Haideți să aruncăm o privire.

Acetaldehida și alcoolul

Cei mai obișnuiți microbi patogeni care trăiesc în sistemul digestiv al copiilor și adulților cu probleme neuro-psihiatrice sunt drojdiile, mai ales speciile de Candida. Drojdiile fermentează carbohidrații ingerați transformându-i în alcool și produsul acestuia secundar, acetaldehida. Haideți să vedem care sunt efectele supunerii unui organism în mod constant la alcool și acetaldehida:

degenerarea ficatului, reducându-i abilitatea de a detoxifica organismul de medicamente, poluanți și alte toxine.
degenerarea pancreasului, reducându-i abilitatea de a produce enzime, afectând astfel digestia
reducerea abilității stomacului de a produce acid gastric
degenerarea sistemul imunitar
degenerarea creierului prin pierderea proprietății de autocontrol, coordonare slabă, întârzierea dezvoltării verbale, agresiune, retard mental, pierderea memoriei, stupoare.
degenerarea directă a mușchilor prin alterarea capacității de a se contracta și de a se relaxa.
deficiențe nutriționale prin dereglarea digestiei și absorbția de vitamine, minerale și aminoacizi. Cele mai frecvente sunt deficiențele de vitamină B și A.
alcoolul mărește toxicitatea medicamentelor, poluanților și a altor toxine
degenerarea metabolismului de proteine, carbohidrați și lipide din organism
incapacitatea ficatului de a elimina neurotransmitătorii, hormonii și alte produse vechi rezultate din metabolismul normal.
Acetaldehida este considerată a fi cea toxică substanță rezultată din alcool. Este substanța care ne dă mahmureala. Oricine a fost mahmur poate să spună cât de groaznic s-a simțit. Copiii, care au dobândit flora anormală, cu o pondere mare de drojdii, e posibil să nu știe altceva decât această stare. Acetaldehida are o mulțime de efecte nocive asupra organismului. Una dintre cele mai devastatoare influențe a acestei substanțe chimice este aceea de a altera structura proteninelor. Acetaldehida alterează proteinele considerate răspunzătoare de multe dintre reacțiile auto-imune.
Frecvent la copiii și adulții cu probleme neuro-psihice, anticorpii atacă țesuturile propriului corp.

Neurotoxinele produse de Clostridia

Până acum s-au descoperit peste 100 de specii diferite de Clostridia. Ele sunt prezente în scaunul pacienților suferinzi de autism, schizofrenie, psihoză, depresie severă, paralizie musculară, anormalități ale tonusului muscular și alte condiții neurologice și psihiatrice. Cele mai multe specii de Clostridia trăiesc în mod obișnuit în intestinele umane. De exemplu, Clostridium tetani se găsește și în intestinele oamenilor sănătoși. Dar toată lumea știe că tetanusul este o boală mortală din cauza unei neurotoxine extrem de puternice produsă de aceasta. Clostridium tetani care trăiește în intestine este controlată de bacteriile benefice și nu afecteaza deoarece toxinele nu pot trece prin mucoasa sănătoasă a intestinelor. Din nefericire, pacienții despre care vorbim nu au o mucoasă intestinală sănătoasă. În bolile inflamatorii intestinale, această neurotoxină puternică poate trece prin mucoasa bolnavă, ajungând din sânge la creier unde afectează dezvoltarea mentală. Multe specii de Clostridia (perfringens, novyi, septicum, histolyticum, sordelli, aerofoetidum, tertium, sporogenes, etc) produc toxine asemănătoare cu toxina tetanusului, dar și diferite. Dr. William Shaw de la Great Plains Laboratories descrie în detaliu un număr de copii autiști care prezintă o îmbunătățire a dezvoltării, precum și a testelor biochimice pe perioada tratamentelor anti-Clostridia. Din păcate, imediat ce tratamentul a fost întrerupt, copiii s-au reîntors la autism, deoarece acești copii nu dețin flora sănătoasă care să țină Clostridia sub control și care să nu permită toxinelor să treacă prin mucoasa intestinală în sânge. În multe cazuri, Clostridia nu a fost identificată în scaunele acestor copii deoarece Clostridia este dificil de studiat, fiind anaerobă. Avem nevoie să ne îmbunătățim modul de testare a acestor patogeni.

Drojdiile și Clostridiile au avut o oportunitate în era antibioticelor. Atibioticele cu spectru larg omoară tocmai bacteriile benefice care ar fi trebuit să le țină sub control, în timpe ce ele nu sunt afectate. Astfel, după fiecare serie de antibiotice, aceste două grupe patogene scapă de sub control și se înmulțesc prea mult. Acești pacienți au fost supuși la numeroase serii de antibiotice chiar de la începutul vieții.

Gluteomorfine și caseomorfine sau opiaceele din gluten și caseină

Glutenul este o proteină prezentă în cereale, în special în grâu, secară, ovăz, orz. Caseina este o proteină din lapte, prezentă în laptele de vacă, capră, oaie, om, etc, precum și în produsele din lapte. În organismul copiilor și adulților cu autism și schizofrenie, aceste proteine nu sunt digerate corect din cauză că sistemul lor digestiv este nesănătos, fiind populat cu flora microbiană anormală. În acest caz, glutenul și caseina incorect digerate se transformă în substanțe similare ca structură cu opiaceele (precum morfina sau heroina). Cercetări impresionante au fost făcute în această direcție de către Dohan, Reichelt, Shattock, Cade. Aceștia au descoperit peptide de gluten și caseină, denumite gluteomorfine și caseomorfine, în urina pacienților cu schizofrenie și a copiilor cu autism. Câteodată aceste substanțe sunt detectate și în urina pacienților cu depresie și artrită reumatică. Aceste opiacee din gluten și din lapte trec prin sânge la creier unde blochează anumite porțiuni, la fel cum și morfina și heroina ar face, provocând diferite simptome neurologice și psihiatrice. Pe această cercetare se bazeză dieta fără fluten și fără caseină (GFCF).

Dermorfina și deltorfina

Aceste două substanțe au structură asemănătoare opiaceelor și toxicitate înfricoșătaore. Au fost găsite la copiii cu autism de către biochimistul Alan Friedman, PhD. Dermorfina și deltorfina au fost prima dată identificate pe pielea unei broaște din America de Sud. Indigenii obișnuiau să înmoaie vârful săgeții în mucuoasa acestei broaște pentru a-și paraliza inamicul, deoarece dermorfina și deltorfina sunt neurotoxine extrem de puternice. Dr. Friedman crede că nu broasca este cea care produce aceste toxine, ci o ciupercă ce crește pe pielea broaștei. Este foarte posibil ca această ciupercă să se găsească și în intestinele copiilor autiști.

Testarea Acidului Organic (OAT) este disponibil în multe laboratoare din întreaga lume. El identifică diferiți metaboliți ai activității microbilor din intestine care sunt absorbiți și eliminați prin urina pacientului.Mulți dintre acești metaboliți sunt substanțe foarte toxice.

Nivelul scazut al sulfatului este comun în acești pacienți și este o indicație indirectă a toxicității din organism, deoarece sulfații sunt esențiali în multe procese de detoxifiere și în metabolismul neurotransmițătorilor din creier. În multe cazuri, organismul primește suficienți sulfați prin dietă, dar sunt consumați în încercarea de a detoxifica valurile de toxine ce vin din intestine. Concomitent, în intestinele afectate de bolile inflamatorii intestinale, se dezvolta bacteriile consumatoare de sulf. Acestea îl transformă în sulfuri, formă neutilizabilă de către organismul uman. Bacteriile metabolizeză sulfatul provenit din hrană în sulfiți, cei mai multi toxici, precum hidrogenul sulfurat, gazul care miroase ca oul stricat. Unii părinți ai copiilor suferinzi de autism, hiperactivitate sau alte probleme îmi spun că scaunul copiilor lor are acest miros specific.

Combinația de toxicitate a fiecărui copil sau adult este foarte diferită și individualizată, dar toți au în comun boli inflamatorii intestinale. Toxicitatea produsă de masa micobiană anormală trece de bariera creierului. Acesta este motivul pentru care am grupat aceste tulburări împreună și le-am dat un nume: GAP Syndrome. Copiii și adulții cu GAPS prezintă simptome de autism, ADHD/ADD, tulburare obsesiv-compulsivă, dislexie, dispraxie, schizofrenie, depresie, tulburări de somn, alergii, asm și eczeme, în orice combinație posibilă. Orice copil sau adult cu disabilități de învățare, probleme neurologice sau psihiatrice ar trebui examinat atent pentru bolile inflamatorii intestinale. Repopularea intestinului cu flora normală și tratarea sistemului digestiv ar trebui să fie primul tratament al acestor tulburări, chiar înainte de a se lua în calcul alte tratamente medicamentoase sau de altă natură.

GAPS stabilește legătura dintre starea intestinelor pacientului și funcționarea creierului. Această legătură este cunoscută de către medici de mult timp. Părintele psihiatriei moderne, psihiatrul francez Phillipe Pinel (1745-1828), după ani de zile de lucru cu pacienți bolnavi mentali, a concluzionat în 1807: “originea nebuniei se află în general în regiunea stomacului și întestinelor” . Cu mult timp înaintea sa, Hippocrates (460-370 îCh), tatăl medicinii moderne a spus: “toate bolile încep din intestine”. Cu cât cercetăm mai mult cu aparatele moderne, cu atât mai mult realizăm că aveau dreptate!



http://www.gaps.me
dora
 
Posts: 3779
Joined: Fri Dec 05, 2003 7:37 am
Location: BUCURESTI

Return to ALIMENTATIE, DIETE

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests

cron